Cantecele serafimului 1: Vremea ingerului de Anne Rice.
Am luat odata in mana
Interviu cu un vampir si am citit cateva pagini si m-a plictisit fiind dezamagit pentru ca tot auzeam ca autoarea este super tare etc. Mi-am comandat cartea asta de pe net, nu stiu, din pura curiozitate, si pentru ca mi-a placut cum arata coperta si am zis ca cei de la Leda fac o treaba buna si nu aleg toate prostiile.
Am cumparat, am citit, inca citesc si sunt super incantat
. Cartea este cu totul noua, adica in idei. Citesc numai carti cu vampiri, dar am trecut acum la ingerii lui Anne Rice si pot sa spun ca e supermegaextraordinarginatotare.
Anne Rice chiar este o autoare ce merita citita cu atentie... Cartea e excelenta.
Abia am inceput sa citesc Fructele maniei de John Steinbeck, sunt pe la pagina nouasprezece, primul volum - desi le am pe amandoua -. As putea spune ca m-a incantat, dar as minti cu nerusinare, m-a captivat intr-o oarecare masura stilul scriitorului, insa nu pot spune "OMFGOMFGOMFG, as reciti cartea asta oricand, oriunde!!!!!111one"; nu, cu siguranta nu. Actiunea se plaseaza in trecut si mi-a placut ca prima si cred ca si a doua (poate chiar si a treia) pagina continea descriere. De pe pagina sapte mi-am notat ceva ce mi-a placut : " Copiii se atineau in preajma celor varstinici, desenau in praf cu degetele picioarelor goale si aruncau mereu in jur priviri cercetatoare, dorind sa inteleaga daca nu cumva oamenii in toata firea se dadeau batuti." - mi-a placut in special partea pe care-am selectat-o cu italic. Desi - cel putin la inceput - este vorba despre viata tiristilor, lucru care-n mod special nu m-ar fii incantat sau atras cine-stie-cum, am luat cartea(cartile) fara sa stiu despre ce este vorba in ele, iar acum am de gand sa le citesc. [:
Mi-a picat in maini acum doua zile primul volum din seria Cronicile Casterilor scris de Kami Garcia si Margaret Stohl. Initial mi s-a parut plictisitoare din cauza faptului ca aducea iarasi in discutie subiectul cu vrajitori si dupa Harry Potter vrajitorii m-au lasat reci. Insa am spus sa o citesc din cauza faptului ca spunea ca Ethan si Lena se indragostesc inainte de a se intalni. Cand am citit acest lucru, eram ceva gen: oh, really? let's see. Si asa m-am apucat de carte. Inceputul nu era asa tentant, desi Gatlinul avea locuitori atat de... identici. Insa am continuat sa citesc fiindca voiam sa vad cum era aceasta Lena Duchannes si ma amuza Macon Ravenwood, incuiatul orasului. Asa am inceput sa citesc cartea si acum sunt pe la pagina trei sute si ceva si pot spune ca-mi place. Are o intriga buna, iar Lena e o tipa tare draguta. De asemenea, arata clar latura oamenilor si cat de speriati pot fi unii de persoanele ce nu le sunt identice. Imi plac personajele si felul de a nara si de a descrie. Un oras mic, in care era totul la fel, este dat peste cap de o fata ce este o vrajitoare si un tip muritor este bagat in toata treaba asta. Genul meu. Plus batranul nebun, considerat ce ceilalti. :]]
Acum chiar vreau sa o termin, fiindca sunt prins in actiune. Chiar ma intreb ce se va intampla cu personajele si cu my little Lena - yeap, i like her style.
@ Mini, " Memoriile unei gheise " ? ;> Eu tocmai am terminat-o. Sincer, nu mi se pare un roman foarte interesant, ba chiar ma asteptam la mai multe; dar cum ai spus si tu, rivalitatea creata in acea era m-a convins sa citesc cartea. Hmm.. 500 de pagini.
Cred ca ai terminat-o. :]]
Pai actual, citesc cate ceva de-a lui Shakespeare, mai precis, " Othello " - cea teatru pe-acolo, dar e totodata, nou pentru mine. ^^ Doar am auzit scurta poveste, mai degraba, scena de teatru. Ceva dramatism... : - ?
I'm currently reading some Uncollected Stories ( 22 stories more precisely ) by J.D. Salinger.
There is a collection of random stories that are pretty interesting. Some of them are rather sweet! and some others are ... i don't know, picate din cer. Am gasit si cateva "one shots" care au ca personaj principal pe Holden si prezinta, I'm serious, some chapter from the Catcher in the rye book. There are some details changed here and there, though, and it was kind of weird to find them there but not disturbing. Not at all. Am gasit multe povestioare care mi-au placut mult si de unde chiar am extras si niste citate. Not for the love of writing quotes, but because I like it. Am tinut neaparat sa citesc in engleza operele lui Salinger pentru ca, desi nu am citit nimic de el tradus in romana, am vaga impreise ca si-ar pierde ABSOLUT toata frumusetea. I mean, I don't know, el are un stil atat de particular limbii si natiunii lui, incat chiar nu imi pot imagina cum pot fi traduse anumite lucruri, detalii, here and there and then there will be lost, anything and everything I'd love about his books or anything. Asa ca prefer sa il citesc in engleza, oricum originalul este intotdeauna mai bun decat prelucrarea in alte limbi. or this is my opinion.
Mi-a placut mult The heart of a broken story. este o povestioara foarte draguta and touching in care "prezinta" o oarecare "poveste" de dragoste, in a way or another, he's just supposing that if a boy-meets-a-girl thing, but nu o duce pana la capat, really, because the story is written in an entire supposition way and the boy doesn't really meet the girl. It's complicated. You have to read it to understand it. Mi s-a parut din cale afara de interesanta, atat ideea sub forma in care este scrisa scurta povestioara cat si faptul ca lucrurile ce se petreceau erau captivante.
That's the thing about Salinger's books. There is always happening something in his books. And I freaking love that about it.
Si Last day of the last furlough este o povestioara memorabila. There are some stories there that concern some guy and his friend, Vincent Caufield. I mean, Holden from Catcher in the rye brother's and all, and it was very interesting and also deep, the entire story ( it's about war stuff ) and there'd been some short stories very sad, like the one in which is told the death of Vincent. I mean, really great stuff.
Ceea ce am observat in aceste scurte povestiri este ca stilul lui J.D. Salinger se ... schimba, in a way or another, depinzand de fiecare one shot. Some stories are written in a way, others in another way, maybe he'd written them in very different periods of his life. what i'm saying is that every little story has it's personality. and also because some of the stories are written la persoana a 3a si altele au naratiune la persoana I, so what i'm saying is that I really like this guy's work. Si povestirile astea sunt foarte simpatice. I mean, I've read like a half of them and I'm in love, absolutely.
Mai citesc in paralel si al III lea volum din Les Miserables- Marius, de Victor Hugo . Imi place Mizerabilii, anyway, dar nu am reusit sa citesc prea mult este adevarat, because well I just kind of started it Friday, I mean not really i've read some pages some while ago but didn't really read of it and all. It's not so big, but I'm reading it online ( de fapt si acele povestioare de Salinger le citesc tot pe calculator ), so merge mai greu treaba, avand in vedere ca nu pot sta tot timpul la calculator sa citesc and when i'm at my computer really i do other stuff as well. but anyway i've read like a half of the tome and it's absolutely great. We talk about Miserables after all.
Personal apreciez foarte mult stilul lui Victor Hugo. I think i'm repeating myself, dar nu cred ca mi-ar mai fi placut la fel de mult daca as fi citit in romana, dunno why, I have this feeling. Dar asa, en français, e foarte simpatica. Imi place actiunea, imi place stilul lui Victor Hugo si chiar unele aberatii de pe acolo, I mean, uneori se abate, in a way or another, de la subiect, desi pare ca toata cartea lui V.Hugo este legata, in a way or another, so ar trebui sa te astepti ca la fiecaer mic detaliu sa fie si o portita cu cheie care duce spre rezolvarea unor mistere. Well, not really, but it's interesting anyway. I holly appreciate the style. Now, about this tome, I don't really know what's happening. Hell, I know what's happening, but i don't really get the entire point of Marius and all, and I'm still searching into it. But that's the wonderful part about Hugo's books. You never know. And when you know, you can't hope but like it. It comes natural.
Am inceput "Castelul palarierului", de A.J. Cronin. E o carte interesanta, bine scrisa, cu personaje pitoresc conturate, dar James Brody, personajul principal, desi foarte bine construit si un caracter puternic, devine enervant la un moment dat prin rautatea clara pe care o afiseaza, prin satisfactia resimtita cand le provoaca durere celor din jur. Am ajuns cam pe la jumatatea cartii, m-a captivat si astept sa vad ce se mai intampla...
Xoxo, Ang.
Zilele trecute privind plictisita prin biblioteca ochii mi s-au atintit asupra unei carti vechii groase si destul de rupta. Cand i-am vazut insa titlul am ramas perplexa.Este vorba de Shogun de James Clavell. Cartea prezinta aventura pe care pilotul englez , John Blackthrone o are in misterioasa si bizara Japonie. Actiunea are loc undeva in jurul anului 1600 cand, pilotul impreuna cu echipajul sau, dupa aproape o luna de navigat in nestire pe ape necunoscute, timp in care majoritatea personalului a murit datorita terminarii proviziilor de apa si mancare dar si a scorbutului, corabia se loveste de un recif. Blackthrone se trezeste dupa mai multe zile intr-o camaruta mica,dar extrem de curata,inconjurat fiind numai ce "oameni galbeni ce vorbeau ciudat"Acesta isi va gasi echipajul, dar nu va putea parasi satul deoarece samuraii il impiedica. Singurul care are dreptul de a-l lasa sa plece este un daimyo, conducatorul samuraiilor insa acesta nu se afla in sat, prin urmare nu are de ales decat sa mai ramana, dar cand insfarsit seful samuraiilor ajunge in sat, John isi da seama ca nu va fi deloc usor sa il conviga pe daimyo sa plece,la acesta adaugandu-se si prezenta preotului portughez Sebastio care va face tot ce ii sta in putere pentru a-i convinge pe samurai sa ii ucida .
Eu sincer,dupa primul capitol citit am ramas vrajita.E o carte facinanta care m-a captivat imediat ce am deschiso.Si, avand in vedere ca eu sunt de-a dreptul obsedata de tot ce are lagatura cu Japonia cartea asta imi ofera posibilitatea de a cunoste mai bine cultura si obiceiurile Japoniei antice.
Casa Noptii
Phyllis Cast, cunoscuta sub pseudonimul P.C. Cast, este o scriitoare americana de literatura fantastica si horror, cunoscuta pentru seria Casa Noptii pe care a scris-o impreuna cu fiica sa, Kristin Cast si pentru romanele din seriile Goddess Summoning si Partholon semnate de ea.
P. C. Cast s-a nascut in Wetseka, Illinois si locuieste in Tulsa unde a predat limba engleza la un liceu. Fiica sa este studenta a Universitatii din Tulsa.
[modificare]Cariera
P. C. Cast este cunoscuta pentru romanele din seriile Goddess Summoning si Partholon. Primul sau roman, Goddess by Mistake, aparut in 2001, a castigat premiile Prism, Holt Medallion si Laurel Wreath si s-a numarat printre finalistele National Reader's Choice Award; cartile aparute ulterior au castigat o multime de premii.
In anul 2005 a inceput sa scrie alaturi de fiica sa seria Casa Noptii. Ca urmare a succesului romanelor de fictiune despre vampiri inregistrat de romanele din seria Amurg ale autoarei Stephenie Meyer, romanele semnate de P.C. Cast si de Kristin Cast s-au bucurat de un succes comercial si de critica crescand iar in luna martie 2009 cea de-a cincea carte din serie, Hunted, a fost numarul unu pe lista bestsellerurilor publicatiilor USA Today si The Wall Street Journal.
Potrivit lui P. C. Cast, ideea romanelor din seria Casa Noptii i-a apartinut agentului sau care i-a sugerat subiectul "pensionului vampirilor". Actiunea se petrece intr-o versiune alternativa a orasului Tulsa din Oklahoma, locuit deopotriva de fiinte umane si de vampiri. Eroina principala, Zoey Redbird, o fata de 16 ani este "Insemnata" devenind astfel "novice" si se muta in scoala Casa Noptii unde isi va duce la indeplinire transformarea.
In luna noiembrie 2008 revista Variety a anuntat ca producatorii Michael Birnbaum si Jeremiah S. Chechik au luat in calcul obtinerea drepturilor pentru un film bazat pe seria Casa Noptii.
[modificare]Romane publicate
Casa Noptii
Semnul, St. Martin's, 2007
Tradarea, St. Martin's, 2007
Aleasa, St. Martin's, 2008
Infruntarea, St. Martin's, 2008
Hunted, St. Martin's, 2009
Tempted, data publicarii anuntata pentru 27 octombrie 2009
Burned, data publicarii urmeaza a fi anuntata
[modificare]Semnul (romanul)
Semnul este primul roman din seria Casa Noptii al autoarei P. C. Cast si al fiicei sale, Kristin Cast. Acesta prezinta o lume in care vampirii au existat dintotdeauna iar actiunea se petrece in scoala Casa Noptii.
[modificare]Sinopsis
Adolescenta de 16 ani, Zoey Redbird, este insemnata pentru a deveni vampir intr-o zi obisnuita de scoala si trebuie sa-si paraseasca prietenii din specia umana si familia cea nesuferita pentru a-si incepe noua viata de vampir novice (vampir adolescent). Odata ajunsa in Casa Noptii, scoala vampireasca, se imprieteneste cu colega ei de camera Stevie Rae cea obsedata de cantaretul de muzica country Kenny Chesney, cu Damien, un baiat inteligent si cu un vocabular bogat si cu Gemenele Shaunee, o fata de origine jamaicana si Erin, o fata din Oklahoma, fete care desi nu sunt rude de sange, sunt legate sufleteste in asa masura incat isi continua propozitiile una celeilalte si sunt nedespartite. Insa in timp ce-si face prieteni, Zoey isi face si un dusman in persoana Afroditei, o eleva mai mare, frumoasa si populara in scoala care le face viata amara lui Zoey si prietenilor sai si cu care isi disputa afectiunea frumosului scolii, Erik Night. Dar sa nu uitam ca Intunericul nu echivaleaza intotdeauna cu raul, asa cum binele nu echivaleaza intotdeauna cu lumina. In general actiunea romanului Semnul se petrece in Tulsa, intr-o zona restransa si izolata din cartierului Midtown, intesat de vile construite cu bani castigati din afacerile cu petrol. Campusul Casei Noptii este in realitate campusul scolii Cascia Hall Preparatory School iar punctul culminant al romanului are loc in incinta muzeului Philbrook.
Citesc o carte relativ veche: ,,Shogunul'' . Inca sunt la 1 capitol,nu pentru ca as face parte dintre copii carora cititul le pare o corvoada,ci mai mult din simplu fapt ca am examene
Oricum,nu o pot compara cu nicio alta carte citita *ma refer la cele care au referire la Japonia sau povesti , nici macar ,,Iubire si intristare'' a lui Yasunari Kawbata nu poate egala aceasta carte*
Din pacate sau din fericire nu stiu cum sa o iau,am varianta necenzurata si am zarit cateva intamplari muult prea ...strange,cum ar fi:nu aveau de unde sa bea apa,asa ghiciti ce au folosit pentru ...a putea supravietui ?
@ ~Pufarina~Puff~
Ar fi nu prea placut daca fiecare dintre noi ar merge pe wikipedia si ar da un copy/paste la ceea ce ... ehm, lectureaza momentan. Aici nu este un topic pentru asa ceva, ci pura notare a cartii/cartilor pe care le citesti momentan + o parere personala de pana in momentul in care ai postat, or anything like that. Se rezuma la opiniile tale, in orice caz, nu ale wikipediei, oricat de fabuloasa ar fi.
Eu citesc Pacientul englez de Michael Ondaatje momentan.
Am inceput cartea aceasta mai mult din plictiseala, cand stateam pe langa mama pe la bucatarie, yesterday, ajutand-o cu cate ceva. Am citit doar cateva pagini la momentul acela si nu pot spune ca m-au intrigat in asa masura, am lasat-o doar ca pe o lectura usoara de seara, let's say, atunci cand se intoarce mama de la lucru si stau pe langa ea pe la bucatarie. But actually, I came to like the book now. Am citit 100 de pagini momentan si pot declara ca imi place si stilul si actiunea; ma intriga, sa spunem, acea perioada si lucrurile descrise in carte, personajele. Desi stilul mi se pare usor abastract, nu concret, am ajuns la un moment dat sa simt o oarecare tristete caracteristica acelei perioade din carte.
Razboiul mi se pare si asa un subiect pe cat de interesant pe atat de trist si sunt intotdeauna "fericita" cand prind o carte cu aceasta tema. Cred ca a devenit "subiectul" meu preferat in perioada aceasta; cartile cu si despre razboi, din perioada interbelica sau postbelica. I don't know, poate este doar o preferinta de moment sau este ceva cu stilul acesta care ma face sa il devorez mai repede, avand in vedere ca sunt o persoana careia ii plac dramele/crimele/tragediile si dragostea... toate acestea se gasesc intr-un pachet perfect in cartile de acest gen si eu le apreciez destul de mult, I could say.
Asa este si cu acest "Pacient englez" care pare sa imi placa destul de mult; actiunea este draguta, stilul imi place, imi atrage atentia si imi si necesita atentia, nefiind o lectura "usoara" cum am caracterizat-o la inceput, din pura nestiinta si neatentie. Este o carte destul de interesanta si care promite multe, and I will keep reading it, hoping it will be better and better and that I will like it.