Fara speranta !

[Denny]

Multumesc Honey de comm >:D<. Si multumesc si celor care citesc.
Am venit cu capitolul cinci. Sper sa va placa.
Apropo, am scris o parte din el si din perspectiva lui Alice :>.

Enjoy !


Capitolul cinci

[center]*Chaty's p.o.v*[/center]

Am fost destul de suparata pe raspunsul lui George asupra intrebarii mele care a fost mai degraba un repros. M-a cufundat intr-un abis al curiozitatii cand mi-a spus sa-l urmez in biblioteca. Ma asteptam la ceva rau, nu stiam de ce. Asa imi striga instincul meu. Mintea imi spunea sa incetez, sa nu mai pasesc inainte, dar corpul mi se misca in voia lui, fara sa-i pese de minte. Dintr-o data s-a oprit. Am observat ca usile care ne desparteau de camera erau inchise. Apoi s-au deschis. Nici nu am vazut cand a facut un gest pentru a le deschide. A pasit inauntru iar eu l-am urmat. Cand am simtit caldura ce a luat stapanire camera am simtit ca ma topesc. Era prea placut. Cu gandurile mele la temperatura camerei nu l-am vazut pe George cand s-a intors spre mine. Ii vedeam ochii verzi, cum se uitau la mine cu o expresie usor linistitoare. Gura ii era arcuita intr-un zambet atat de inocent, care se incadra perfect in rostrul lui palid.

- Cathy, vreau sa-ti prezit pe cineva. Mi s-a adresat el.

Mi-am arcuit sprancenele si m-am holbat la el. A adus pe cineva cu el ? Nu am spus nimic, caci el s-a dat din fata mea. Am observat doua persoane. Prima era un ... copil, daca l-as putea numi asa. Ochii lui negrii ca niste perle ma priveau curiosi. Dupa cateva secunde de priviri intense mi-a zambit. Si eu am facut la fel. Apoi m-am uitat la el mai atent, avea parul brunet iar chipul ii era alb, precum a lui George. Mi-am schimbat privirea spre a doua persoana. Care parea a fi o femeie. Cand am vazut-o nu am putut sa nu scot un scancet de uimire. Mi-am dus mana la gura pentru a astupa-o. Era ca si cum m-as privi in oglinda. Acelasi par, aceiasi ochi, pana si tenul il aveam la fel. Buzele, formele corpului. Tot. Ca si cum am fi gemene. Insa, din cate stiam eu eram singura fiica pe care au avut-o parintii mei. Din instinct am facut un pas inapoi. L-am privit pe George, crezand ca e vreo gluma ieftina, insa el avea aceeasi expresie linistita. Am cautat ceva de care sa ma sprijin. Respiratia imi era din ce in ce mai accelerata. Simteam cum rochia parca ma strangea si incerca sa ma lase fara aer. Totul se invartea, mai putin ea. Ea ramanea in raza mea vizuala, nemiscata, ca si o statuie facuta special sa ma sperie pe mine. Dintr-o data, si imaginea ei a inceput sa se miste intr-un ritm alarmant. Intunericul a pus stapanire pe mine nepermitandu-mi sa ma misc. Am inchis ochii, iar apoi nu am mai stiut de mine.



[center]*Alice's p.o.v*[/center]


Ma simteam asa de bine ca eram aici cu Chris si cu George. George .... el m-a luat din nou sub aripa lui ocrotitoare. Nu stiu cum de am putut fi asa de proasta sa-l insel cu varul lui. Desi, acel baiat m-a atras prin sarmul lui eu am preferat sa tac. Pana la urma, am fost si eu o persoana nu ? Cu defecte si calitati, cu slabiciuni mai mari sau mai mici. El nu m-a iertat. Ba chiar a vrut sa ma ucida dupa ce a devenit el vampir. Hm, mi se pare ca trebuie sa iau atitudine si sa-l recuceresc, din nou. Trebuie sa-l am. Mi s-a parut ciudat sa simt mirosul unei fiinte umane aici. Am presupus ca era servitoarea. Am urcat la etaj imrepuna cu Chris si ne-am ales camerele la intamplare. Dupa aceea l-am putut auzi pe George vorbind cu cineva. Vroia sa ne prezinte pe noi acelei persoane. Urmau sa fie in biblioteca. Am mers dupa Chris si i-am spus sa vina dupa mine. Am coborat la fel de repede precum am si urcat, am mers spre locul unde am mirosit hartie veche si cerneala. Locul unde era biblioteca. Am intrat usor in incapere si m-am asezat pe unul dintre fotolii. Indata ce am auzit pasi in apropierea camerei m-am ridicat in picioare si m-am dus langa Chris. Usile s-au deschis, pe ele si-a facut aparitia George si cu o tanara. I-a spus niste vorbe pe care nu le-am inteles. Nu m-am uitat la ea de prima data ci mi-am fixat privirea in podea. Era sotia lui ?! S-a casatorit ?! Nu, nu. Nu putea fi casatorit. El trebuia sa fie al meu. Doar al meu. M-am simtit fixata cu privirea de cineva. Mi-am atintit ochii asupra persoanei care se holba la mine. Ca si ea, care statea in fata mea, am avut un soc. Eram ... identice. Dar nu se putea, eu apartineam altei familii, in plus aveam saptezeci si trei de ani. Daca punem cei cincizeci de ani de inmortalitate. Ii auzeam inima cum ii batea cu putere. Am privit-o timp de un minut atent. Am vazut ca nu ii era bine, dar inainte sa spun ceva s-a prabusit in fata mea. Lesinase. Femei umane slabe. Am vazut grija lui George. Panica era legata de el in acele momente. Nu-l mai vazusem ani de zile asa de ingrijorat. Am vazut ca a luat-o pe sus si a disparut cu ea. Am mers si eu dupa el, ghidata de miroul fetei. Am intrat in camera in care se presupunea ca statea ea. Am vazut-o asezata pe pat iar George langa ea.

- Adu niste spirt, Alice. A zis George.

M-am incruntat. Ce naiba ?! Eu eram servitoare aici sau ce ?! Cine era ea ca sa-i dea atatea privilegii. Lesinase ce naiba !

- Te rog ! L-am auzit din nou.

M-am intors pe calcaie si am fugit pana in bucatarie, unde am simtit mirosul spirtului pe langa cel al mancarii. Am luat repede sticluta din dulapul unde se afla si am mers inapoi in camera. I-am dat-o lui George care a desfacut-o si a udat un material cu acel lichid. L-am vazut si pe Chris langa fata. Ce naiba aveau toti cu ea ?



[center]*Cathy's p.o.v*[/center]


Simteam un miros puternic care ma obliga sa-mi revin. Ochii mei refuzau sa se deschida, insa au incetat sa se impotriveasca. Pleoapele mi s-au ridicat incetul cu incetul pentru a-mi permite sa vad ce era in jur. M-am uitat in stanga si in dreapta. Am clipit de cateva ori ca sa ma obisnuiesc cu lumina. M-am uitat in staga mea si l-am vazut pe baiatul care a venit aici impreuna cu George. Mi-am mutat privirea in dreapta si l-am vazut pe George. Chipul lui exprima o stare de neliniste, am zambit, inconstienta de acest gest. Dupa cateva minute mi-am revenit. M-am ridicat in sezut si m-am uitat spre baiatul din stanga mea. Iar apoi privirea mi s-a mutat spre usa. Din nou, am vazut-o pe ea. Fiinta care imi semana atat de mult, insa nu o cunosteam, si nici ea pe mine.

- Cine sunt ei ? Am spus cu un glas stins.
- Prieteni. Mi-a raspuns George sec.

M-am uitat urat catre el iar apoi mi-am mutat privirea spre baiat. Mi-am intins mana spre fata lui si i-am atins-o. Dintr-un motiv anume ma simteam atrasa de acest copil, ca si cum ar fi al meu.

- Cum te numesti ? L-am intrebat uitandu-ma in ochii lui.
- Numele meu e Christian, doamna. Mi-a spus pe un glas mult prea ingeresc.

Am inceput sa rad. Ma numise 'doamna'.

- Nu sunt doamna, pentru tine sunt Catherine sau Cathy, cum imi spune si George. I-am raspuns zambind.
- Iar domnisoara cum se numeste ? L-am intrebat pe el.
- Alice. Ea e ... . A vrut sa-mi spuna ceva insa George a intervenit.
- Ea e alta prietena, Cathy. Ar fi bine sa te odihnesti, maine e o noua zi.
- Bagaciosule. Am replicat eu amuzata.

L-am auzit pe Chris razand. Avea un raset minunat. Ce naiba era cu mine ? Nu-l cunosteam nici de zece minute si ma simteam foarte atasata de el. De cand am venit in Paris doar lucruri ciudate mi s-au intamplat.