[Naruto] Intre vant si umbre...

[hero1hero]

Capitolul VI

*Shikamaru*

O decizie ce poate schimba lumea...sau nu.

Nu-mi vine sa cred ca cineva ca ea s-ar indragosti de cineva ca si mine. Mai de necrezut e faptul ca m-am indragostit…Mi-am spus ca n-o sa fiu niciodata obsedat dupa o fata si n-o sa las niciodata o fata sa fie obsedata de mine. Dar dragostea nu e ca si obsesia nu? Nu, ceea ce simt eu pentru ea nu poate fi la fel ca si sentimetele tutror fetelor care erau obsedate de Sasuke. Cred. Nu pot sa intru in inma unei femei. Sunt cele mai complicate fiinte de pe planeta. De ce ma bag eu in asta. Cred c-ai prea mult…cred ca-I timpul sa zbor.
-Te iubesc.
Ce?! Chiar a spus ea asta. Chiar, cineva ca Temari, mi-a pus mie asta? Nu mi-am putut controla zambetul. Eram fericit. In fond, eu incepusem tot taraboiul asta. Eu am luat-o in brate. Ea n-a facut nimic. Plus ca dupa ce am auzit cuvintele astea eram ca lovit de bombe. Avea capul pe umeri doar ca sa nu-mi ploaie in gat. Nu puteam sa imi folosesc creierul. Am facut doar ce-mi spunea inima. Si da. Am saurtat-o. Si ce? Nu vad nimic gresit in asta atata timp cat si ea ma iubeste si eu o iubesc. Atata timp ca mi-a schimbat modul de gandire cu doar cateva cuvinte. Atata timp cat, atunci cand sunt cu ea ma simt alt om.
-Si eu.
Am raspuns scurt. N-am avut ce sa fac. Cuvintele imi ieseau pe gura fara sa le gandesc. Vorbeam doar din inima. Era sah-mat. In astfel de momente, creierul n-are cum sa castige. Vroiam sa-I spun ceva. Sa-I arat c-o iubesc. Dar nu stiam cum. Dintr-o data a apucat-o tusitul. Dar tusea cu sange.
-Temari! Temari ce ai? Zic eu panandu-mi pana pe spatele ei mangaind-o. Tusea rau. Aveam o tuse groaznica, care a tinut cateva secunde bune. Chiar m-a speriat. Esti bine? Mai intreb eu odata privind-o ingrijorat. Chiar imi faceam griji pentru ea. Eu…eu chiar imi doream sa fie tot in regula.
-Nu esti rational, amice. Normal ca nu sunt bine. “ O femeie trebuie sa fie protejata de un barbat.” Unde-s toate bolboroselile ale?
-Temari…eu…
Ce? Ce vrea sa spuna cu asta? Am zis eu cea gresit? Am facut ceva ce nu trebuia. Trebuia sa ma gandesc ca fata asta doar se joaca cu sentimentele mele. Trebuia sa stiu. Asta sunt femeile. Doar o bataie de cap in plus pentru un ninja. Am stiut asta de la bun inceput. Rade. Sigur, e bine sa razi in timp ce mototolesti inima cuiva.
-Doamne…esti asa un prost. Zice ea pe un ton atat de prietenos si iubitor imbratisandu-ma. Poate ca m-am grabit sa trag concluzii. Da, cu siguranta m-am grabit. Un adevarat chin. Chinuitor de placut. N-as mai pleca de aici toata viata daca ar fi dupa mine. Hmm…cerul e atat de frumos. Cate stele. Cate lumini. Cat de mare e universul... O priveam cu sentimentul asta nou pe care il am, numit iubire. Sau cel putin asa cred. Cred ca aveam aceesi sclipire in ochi ca si ea. Cel putin ochii ei erau ca si stelele. Sclipeau. Imi amintesc ca de fiecare data dupa ce ma salva se simtea atat de madra de ea si zambea asa de sincer cu privirea aia de “sunt mult mai tare ca tine” N-o cunosc. N-o cunosc deloc. Poate ca niciodata n-o s-o cunosc. E diferita de oricare alta fata. Cel putin in ochii mei. Oare cat e ceasu'? De cand stau aici? Mi se pare ca n-a trecut mai mult de o jumatate de ora. Am incetata s-o mai mangai pe spate vrand sa ma intind. Aveam o durere groaznica de spate. Sakura mi-a zis ca medicamentul pe care mi l-a dat s-ar putea sa-mi provoace unele dureri.
-Ai patiti ceva? Ma intreaba Temari
-Mi-a obosit mana. Zic eu lasandu-ma pe spate pe nisip. Temari face la fel punandu-si capul pe umarul meu, din nou gandilandu-ma cu parul. Mi-am pus mana in jurul gatului ei si i-am simtit bataile inimii. Pot sa jur ca in viata mea n-am mai sintit un ritm asa de alert al unei inimi. Am continuat sa ne uitam la cer cand iarasi a inceput sa tremure. Nu era asa de frig afara…nu?
-Esti sigura ca nu ti-e frig, Temari?
-Nu, sunt bine.
-Vrei sa mergem? Intreb eu suspect
-Nu! Tipa Temari, cred fara sa vrea. Am inceput sa rad, tot neintentionat. Ea si-a dus mana la gura, apoi s-a apropiat si mai tare de mine. Apoi, sa mor eu daca mai stiu ce s-a intamplat. Cred c-am adormit. Totusi, noaptea a trecut asa de usor. Parca am dormit nu mai mult de 5 minute. Ceea ce m-a trezit din presupusul meu somn a fost un ps-it. Cand ma uit mai bine il vad pe Kakashi-sensei. Inca era noapte. Nu, nu era noapte. Luna deja apuse. Cred ca era dimineata pe la vreo cinci-cinci si jumatate. Ma durea mana stanga.
-Nu-ti face griji, nu sunt, n-am fost si nu voi fi niciodata barfitor. Tocmai de aia te-am trezit. Nu cred ca vrei ca Naruto sau Guy sa vada asta?
-N-au plecat cu raportul?
-Nu, astazi pleaca. s-au intors azi-noapte.
Am facut ochii mari. Si apoi am intrebat daca s-a intamplat ceva. Kakashi sensei imi spune ca trebuie sa reanalizeze datele si apoi sa vorbeasca cu mine. In final, isi face grandiaoasa iesire in fum. M-am frecat la ochi si apoi m-am uitat spre Temari si am atins-o incet pe umar. Dormea intr-o parte, desigur pe mana mea, pe care n-aveam sa mi-o mai misc urmatoarea ora. Prosoapele alea doua erau si ele imprastiate pe acolo.Ea si-a intredeschis incet ochii si m-a privit buimaca. Era inca noapte. Desi, cerul era mult mai luminos si soarele avea sa rasara. Temari s-a ridicat in fund sprijinindu-se de mine. Ne-am privit in ochi, apoi o raza de soare, cel putin mie mi-a opturat vederea. Un rasarit. Desi eu prefer apusurile, acum vedeam rasaritul. Ne-am intors amandoi cu fata catre soare. Prea siropos totul. Am privit rasaritul pana cand soarele era la vreo 5 centimentri deasupra apei, cand deja nu-l mai puteai privi. Eu m-am ridicat, Temari urmandu-mi exemplul. Am pornit cu totul si cu totul NORMAL, spre cabana aflata la cativa metri mai incolo. Ajunsi in fata usii, instinctiv ne holbam in urma, cautand vreo cale de a da timpul inapoi. Si sunt sigur ca asta era si in mintea ei. E gresit. Nu e nimic bine in toate astea. Nu vreau sa imi reamintesc ca suntem in toiul unei misiuni de rang S sau chiar mai mare, si nici nu ma gnadesc ca-i cu 3-4 ani mai mare ca mine. Eu…eu cred ca n-am facut bine ce am facut. Am intalnit privirea speriata si oarecum ganditoare a lui Temari.
-Eu…incepu ea sfioasa.
-Da, stiu.
Temari ma privi fix in ochi. Memoria mea era de fiecare data excelenta. Insa acum, parca uitam tot privind-o in ochi. Am incercat sa retin asta. Privirea ei care ma fulgera mereu, care mereu se vroia superiaora. Privirea pe care acum o iubeam. Isi lasa capul in jos si pasi in casa, furisandu-se cu grija in camera ei. Eu, cu aceeasi tristete cu cu un sentiment ce-mi lasa o piatra pe inima, m-am indreptat spre presupusa terasa, un patrat de 1x1cu o masa impletita din paie si, pe post de scaune, niste busteni. Kakashi-sensei statea deja acolo privind ganditor o harta.
-Nu pareti prea fericit, sensei. Zic eu apropidu-ma de masa. Am luat un loc apoi am privit harta. Nu era nimic corespunzator cu locul in care ne aflam. Mai degraba ar fi fost…granita noastra cu tinului satului ascuns in Iarba, langa fostul podul Kanabi. Kakashi-sensei…? Deschid eu discutia asteptand o reactie. Insa ciudatul continua sa se uite in gol la harta ce avea in toate cele 4 colturi sange, parca pus intentionat. Am asteptat pe scaund privind norii. Vroiam sa vad daca, vreodata capitanul echipei noastre isi va recapata constiinta sau va continua sa mediteze la nesfarsit.
-Imi pare rau…zise Kakashi-sensei mai mult pentru el. Eu ma ridic si ma fac ca in momentul ala intru.
-Ce chin…spun eu mai mult pentru mine asezandu-ma pentru a doua oara. Ce-ai descoperit in lupta cu inamicul, Kakashi-sensei?
-Inamicul are un genjutsu de nivel S, probabil mult mai puternic decat cel produs de Sharingan-ul meu Are o putere bruta nebuna, mult mai buna decat a lui Sakura si un taijutsu mult mai puternic decat a lui Lee sau Guy. Are o armura care il protejeaza de orice atac fizic mult mai puternica ca lui Gaara, o tinta mai buna ca a lui Tenten, si este un sezor excelent, avand abilitati mai inalte decat cei din clanul Yamanaka. Si probbil e un strateg la fel de bun ca tine. Ca sa nu mai amintesc ca poate stapani toate tipurile de natura chakura, cat si Ying-ul si Yang-ul, date doar de abilitatea unica Rin’negan.
-Rin’negan?
- Da… Cu alte cuvinte, n-am reusit sa-I gasesc nici o slabiciune.
-Dar cum l-ai invins?
-Nu l-am invins. De aia am folosit Magekyo Sharingan. Am reusit sa-l abosrb, cumva, intr-un Univers paralele, din care banuiesc ca deja a evadat si ne cauta.
-Atunci noi…unde suntem defapt?
-O clona d-amea v-a gasit lesinati in padurea in care ne aflam si v-am teleportat in pestera in care v-ati intalnit. Insa, cineva cu o cantitate redusa de chakura, precum mine, nu ar fi avut nici o sansa impotriva inamicului. Avea acelasi Taijutsu cu a lui Guy, parca era o copie a Taijutsu-lui sau, doar ca mult mai puternic si mai rapid, daca asta e posibil. De aia am putut sa ma lupt cu el. Avea aceeasi tehnica ca a Sakurei si gandea oarecum la fel ca tine. Insa, totul era adus la o scara mult mai mare. Cu o putere mult mai concetrata si tehnici mai evoluate. Asta nu intra in misiunea noastra. Noi trebuia doar sa ne ocupam de nukkenin-I din Lock Village si sa luam cheia de la “Seiful de Aur si Argin”. Chestia asta ne-a apaur in cale fara nici un fel de avertizare.
-Asta inseamna ca…
-Da, de aici nu mai e misiunea noastra.
-Dar astea trebuie raportate la Hokage! Tip eu trantindu-mi mainile pe masa.
-Da, toate astea sunt raportate Hokage-ului. Ne va trimite intariri. Insa asta trebuie sa fie un secret. O creatura atat de puternica…ar putea porni un nou razboi ninja. Nimeni nu trebuie sa stie de asta. Ai inteles? Ti-am spus tine, dar e un secret. Si…sa nu cumva sa-I spui la Naruto. Las-o pe asta in seama mea.
Zise Kakashi-sensei privndu-ma taios. Am inghitit in sec, incercand sa gandesc logic, un lucru cam imposibil privind situatia actuala in care ne aflam. Apoi, o idee mi-a fulgerat mintea.
-Pe cine trimite Tsunade-sama incoace?
-Dupa cum ti-am zis, e un top-secret. Nu putem risca sa iscam un nou razboi modial. Economia acutala a statelor ninja se duce tot mai jos. Nu ne permitem un razboi nici daca am vrea. Imi pun toata increderea in tine Shikamaru. Tu vei fi comandantul echipei care se va forma. Ino Yamanaka, Akimichi Chouji, Hinata Hyuga, Inuzuka Kiba, Aburame Shino, Temari si Kankuro no Sabaku, Rock Lee, Hyuga Neji, Tenten, si echipa mea formata din Uzumaki Naruto, Haruno Sakura si Sai, vor fi sub conducerea ta. Tu decizi cine cu cine lucreaza. Imi pare rau sa las o asemenea sarcina pe umerii tai, insa tu esti la momentul actual cel mai in masura sa faci asta..
Priveamin gol uimit de numele auzite. Vechea Konoha 11 se reuneste, de data asta pentru a salva lumea ninja. Insa, de data asta totul statea la latitudinea mea. Sa fac asta era pur si simplu imposibil. Insa eu trebuie sa-mi protejez camarazii. I-am promis asta lui…Inca odata viata lor sta in mainile mele. Insa asta e datoria mea…de a proteja regele.Ce chin…
-Kakashi-sensei… Zic eu privind pamantul.

Va urma….