02-01-2011, 03:40 PM
IN INIMA MEA TE AFLII TU
Ei bine sunt eu oV!K!o si m-am gandit sa scriu ceva sper sa va placa eu in mare mi-am descris o partea a vietii mele de pana acum si cred ca unii dintre voi o sa va regasiti in ea. Indiferent baieti sau fete. Sper sa va placa astept comment.
CAP.1-->Eu
Stau in patul meu racoros si nefacut cu genunchii la piept si astept ceva. Astept acel ceva chiar daca sincera nici eu nu sunt sigura ce vreau. Sper la ceva mai mult decat o zi obisnuita de sfarsit de mijloc al toamnei.Ma simnt neinplinita si suparata ma gandesc la clipele fericite si mai putin placute, cu geamul deschis cand afara sunt zece grade, eu in pijamale scurte si focu' nu ardea.Mi-am pus chiar si melodia din ''Titanic''. Asta da melacolie pura.
Mama stiindu-mi felul in cele din urma prostiile pe care le cam fac, stiga asurzitor spre mine cu un glas vibrator, prea vibrator chiar si pentru ea cum e repezita de fel. Imi striga numele intepat: ''Elena-Daniela! Ai impresia ca esti in telenovele? Iar tii geamu deschis,inchide-l ca ai sa racesti! Nu iti mai cumpar prosti de medicamente din comert! Si imbraca-te! Ai impresia ca esti Printesa Sasaletta?Vorbesc singura?''...Tipic mamei mele cele grijulii sa-mi aduca si o comparatie cu o persoana inventata de ea.
Inchid geamul si spre drumul catre dulapul meu un miros dulce de turta se instaleaza in camera. ''Oare era de afara? Oare frigul mi se instalase-n creier?''. Intrebari de genul acesta imi puneam in minte.
Imbracata si frumos aranjata....
CAP.2-->E asa dulce!
Imbracata si frumos aranjata..Ies afara sa matur frunezele de la maiestuosul meu zarzar din curte. Ei ziua nu incepea bine daca mama nu imi tinea o predica si nu ma punea sa ma duc la magazin sa-i i-au o multime de bunatati. Imi da banii si pornesc. In gandul meu:'' Frumoasa sunt desteapta sunt, par saten, suvite roscate am....ochi verzi, gat lunguiet, o femeie adevarata''. ''Ce-i mai trebuia? Eram minunata si ma potriveam perfect ca ciobul pentru pahar.''
Ma opresc putin sa-mi aranjez tricoul si il vad. ''DOAMNE!!! E el e asa frumos..E el? Nu e el..Ba da, ba nu, ba da, dar parul!'' Imi face cu mana iar eu cu un glas tacut ii zic ''Salut!''..
Tot drumul pana la alimentara m-am gandit la el, ''sa fi fost el? Da el trebuie altfel nu i-as fi facut cu mana. Dar parul lui lung? Unde disparuse? So fi tuns...Of..si era asa cret...Si frumos.''
Ajung la magazin si uit ce trebuia sa cumpar. Asta da tragedie. Acum trebuia sa astept la o coada mare pana imi aduc aminte si sa nu incurc lumea. Dar mama mea dulce si grijulie imi lasase lista intre bani, stia ca o sa o sa uit. Ma cunoaste asa bine. Cumpar un maldar de legume, si o punga de pufarine. Cred ca tuturor le plac. In drum spre casa gandurile ma omoara:''Mi-a facut cu mana inseamna ca ii pasa. S-a straduit sa ridice mana si asta inseamna ca ii pasa. Dar si eu am zis SALUT si mie-mi pasa. Vai nu e asa ca ne potrivim? Dar si eu sunt mai mica decat el cu sase ani. Si asta e o tragedie. Si el e la facultate la Bucuresti...O dulce vacanta. Dar cand eram mai mica m-a intrebat daca am prieten. So sweet..''
De aceste ganduri nu ma voi desparti. Arunc sacosa de mancare pe masa din bucatarie iar mama imi cere restul. Pe pervaz il asez si pe el si ma duc in sufragerie. Ma uit pe geam. Ma gandesc ca m-a vazut ,ca m-a observat si ca poate-i pasa. In mintea mea uneori cei drept prea solicitata, ma gandesc ce frumos ar fi sa vina pe la casa mea, sa-i impartasesc niste sentimente..Dar de unde mi-e imi e rusine sa dezvalui si un adevar crud, dar sa ii spun amarul meu lui. E o nebunie!''Ma gandesc''Atunci cand il vad abea astept sa plece, pentru ca emotiile ma coplesesc exact ca pe un copil mic la prima lui interpretare a unei piese, si cand nu-l vad mor de nerabdare sa-l regasesc si sa-l sorb din priviri.
CAP.3-->Visele...
Ei bine..de acum e ora pranzului si cum mi-e firea de lenesa, exact ca animalutul ''lenesul'' ma gandesc ca este perfect sa trag un puiut de somn. Perna moale din puf si frumos aranjata,pledul meu pufos si cearceaful mirosind a crizantema, ma ajuta sa ma relaxez in cele din urma adormind.
''In cele din urma ajung in lumea viselor mele.Se face ca e iarna... Pufii de gheata se aseaza pe toate portiunile de pamant si soarele radiaza cu incetinitorul. Cateva pasarele trageau de o grencuta unde era infipta o bucatica de paine.. apare, el de dupa poarta casei si iese din departare,imi face cu mana si eu fac acelasi lucru. Vine alergand spre mine, fix in directia mea parca vroind sa intre in mine. Si adevarul acesta era. Ma tranti in zapada ce se asternuse rapid, fulgerator, si ma umple de zapada,ma i-a in ''carca'' si alearga cu mine.Ma da jos si imi pupa mana zicand MERCI!...Flatata si nestiind de ce..incer ca il intreb dar prea tarziu. Disparu' in zare probabil, dupa poarta casei.''
''Suspin, si ma gandesc ca toata povestea s-a desfasurat prea repede,ca n-am avut nici timp sa realizez ca a fost doar un vis, si incet ma indrept spre casa.
Visul continua perfect normal dar fara acea pata de culoare ce aducea fericirea, si totusi Nu ma treziti!
Ei bine asta a fost o mica parte din amintirile mele de pana acum care mi-a placut. Daca ar trebui sa insiruiesc toate peripetiile care le-am mai facut in vis , v-as plictisi si probabil n-ati mai citi. Daca majoritatea dintre cei care ati citit, ati citit toata povestioara va multumesc si astept comment.
Ei bine sunt eu oV!K!o si m-am gandit sa scriu ceva sper sa va placa eu in mare mi-am descris o partea a vietii mele de pana acum si cred ca unii dintre voi o sa va regasiti in ea. Indiferent baieti sau fete. Sper sa va placa astept comment.
CAP.1-->Eu
Stau in patul meu racoros si nefacut cu genunchii la piept si astept ceva. Astept acel ceva chiar daca sincera nici eu nu sunt sigura ce vreau. Sper la ceva mai mult decat o zi obisnuita de sfarsit de mijloc al toamnei.Ma simnt neinplinita si suparata ma gandesc la clipele fericite si mai putin placute, cu geamul deschis cand afara sunt zece grade, eu in pijamale scurte si focu' nu ardea.Mi-am pus chiar si melodia din ''Titanic''. Asta da melacolie pura.
Mama stiindu-mi felul in cele din urma prostiile pe care le cam fac, stiga asurzitor spre mine cu un glas vibrator, prea vibrator chiar si pentru ea cum e repezita de fel. Imi striga numele intepat: ''Elena-Daniela! Ai impresia ca esti in telenovele? Iar tii geamu deschis,inchide-l ca ai sa racesti! Nu iti mai cumpar prosti de medicamente din comert! Si imbraca-te! Ai impresia ca esti Printesa Sasaletta?Vorbesc singura?''...Tipic mamei mele cele grijulii sa-mi aduca si o comparatie cu o persoana inventata de ea.
Inchid geamul si spre drumul catre dulapul meu un miros dulce de turta se instaleaza in camera. ''Oare era de afara? Oare frigul mi se instalase-n creier?''. Intrebari de genul acesta imi puneam in minte.
Imbracata si frumos aranjata....
CAP.2-->E asa dulce!
Imbracata si frumos aranjata..Ies afara sa matur frunezele de la maiestuosul meu zarzar din curte. Ei ziua nu incepea bine daca mama nu imi tinea o predica si nu ma punea sa ma duc la magazin sa-i i-au o multime de bunatati. Imi da banii si pornesc. In gandul meu:'' Frumoasa sunt desteapta sunt, par saten, suvite roscate am....ochi verzi, gat lunguiet, o femeie adevarata''. ''Ce-i mai trebuia? Eram minunata si ma potriveam perfect ca ciobul pentru pahar.''
Ma opresc putin sa-mi aranjez tricoul si il vad. ''DOAMNE!!! E el e asa frumos..E el? Nu e el..Ba da, ba nu, ba da, dar parul!'' Imi face cu mana iar eu cu un glas tacut ii zic ''Salut!''..
Tot drumul pana la alimentara m-am gandit la el, ''sa fi fost el? Da el trebuie altfel nu i-as fi facut cu mana. Dar parul lui lung? Unde disparuse? So fi tuns...Of..si era asa cret...Si frumos.''
Ajung la magazin si uit ce trebuia sa cumpar. Asta da tragedie. Acum trebuia sa astept la o coada mare pana imi aduc aminte si sa nu incurc lumea. Dar mama mea dulce si grijulie imi lasase lista intre bani, stia ca o sa o sa uit. Ma cunoaste asa bine. Cumpar un maldar de legume, si o punga de pufarine. Cred ca tuturor le plac. In drum spre casa gandurile ma omoara:''Mi-a facut cu mana inseamna ca ii pasa. S-a straduit sa ridice mana si asta inseamna ca ii pasa. Dar si eu am zis SALUT si mie-mi pasa. Vai nu e asa ca ne potrivim? Dar si eu sunt mai mica decat el cu sase ani. Si asta e o tragedie. Si el e la facultate la Bucuresti...O dulce vacanta. Dar cand eram mai mica m-a intrebat daca am prieten. So sweet..''
De aceste ganduri nu ma voi desparti. Arunc sacosa de mancare pe masa din bucatarie iar mama imi cere restul. Pe pervaz il asez si pe el si ma duc in sufragerie. Ma uit pe geam. Ma gandesc ca m-a vazut ,ca m-a observat si ca poate-i pasa. In mintea mea uneori cei drept prea solicitata, ma gandesc ce frumos ar fi sa vina pe la casa mea, sa-i impartasesc niste sentimente..Dar de unde mi-e imi e rusine sa dezvalui si un adevar crud, dar sa ii spun amarul meu lui. E o nebunie!''Ma gandesc''Atunci cand il vad abea astept sa plece, pentru ca emotiile ma coplesesc exact ca pe un copil mic la prima lui interpretare a unei piese, si cand nu-l vad mor de nerabdare sa-l regasesc si sa-l sorb din priviri.
CAP.3-->Visele...
Ei bine..de acum e ora pranzului si cum mi-e firea de lenesa, exact ca animalutul ''lenesul'' ma gandesc ca este perfect sa trag un puiut de somn. Perna moale din puf si frumos aranjata,pledul meu pufos si cearceaful mirosind a crizantema, ma ajuta sa ma relaxez in cele din urma adormind.
''In cele din urma ajung in lumea viselor mele.Se face ca e iarna... Pufii de gheata se aseaza pe toate portiunile de pamant si soarele radiaza cu incetinitorul. Cateva pasarele trageau de o grencuta unde era infipta o bucatica de paine.. apare, el de dupa poarta casei si iese din departare,imi face cu mana si eu fac acelasi lucru. Vine alergand spre mine, fix in directia mea parca vroind sa intre in mine. Si adevarul acesta era. Ma tranti in zapada ce se asternuse rapid, fulgerator, si ma umple de zapada,ma i-a in ''carca'' si alearga cu mine.Ma da jos si imi pupa mana zicand MERCI!...Flatata si nestiind de ce..incer ca il intreb dar prea tarziu. Disparu' in zare probabil, dupa poarta casei.''
''Suspin, si ma gandesc ca toata povestea s-a desfasurat prea repede,ca n-am avut nici timp sa realizez ca a fost doar un vis, si incet ma indrept spre casa.
Visul continua perfect normal dar fara acea pata de culoare ce aducea fericirea, si totusi Nu ma treziti!
Ei bine asta a fost o mica parte din amintirile mele de pana acum care mi-a placut. Daca ar trebui sa insiruiesc toate peripetiile care le-am mai facut in vis , v-as plictisi si probabil n-ati mai citi. Daca majoritatea dintre cei care ati citit, ati citit toata povestioara va multumesc si astept comment.