02-03-2011, 08:35 PM
Hi guys. Am terminat si eu al doilea capitol. Asa cum a spus si DozzaDeColla, ficul nostru v-a fi o drama. Stilurile noastre de a scrie sunt foarte diferite, dar speram sa va placa, deci capitolul doi...
Lectura placuta!
Un cer atat de negru. Un cer fara stele. Luna... nici nu a rasarit, sau daca da, atunci este acoperita de nori. Luminile artificiale lumineaza acest oras. Cladiri, una mai inalta decat cealalta. Sunetul claxoanelor imi „mangaie†auzul. Este o ora atat de tarzie, dar totusi este aglomeratie. Strazile sunt pline, iar pe trotuare se mai vede cate un pieton, doi. Micul obiect pe care il tin in mana straluceste la contactul cu putinele raze ale lunii. Lichidul rosu de care sunt atat de satul il arunc peste balstrada balconului, lasandu-l sa se prabuseasca peste pamantul rece. Prin fata ochilor mei mai trece cate o balerina argintie. Cu cata gratie isi duce la sfarsit ultimul spectacol. As sta sa privesc acest peisaj toata noapte, dar dispozitia nu ma lasa. Durerile de cap au inceput sa fie tot mai constante, fiecare muschi parca imi cedeaza din ce in ce mai usor nelasandu-ma sa misc. Trebuie sa ma destind un pic. Intru cu pasi mici, dar siguri in camera mea. Paharul de cristal il las pe noptiera indreptandu-ma spre baie. Imi arunc hainele peste tot intrand in cabina de dus la bustul gol. Dau drumul jetului de apa sa imi curga peste corpul meu acoperit de muschi, rezultatul multelor ore petrecute in sala de fitness. Apa este rece precum ghiata, dar nu imi pasa. Picaturile incolore se preling intr-un ritm alert pe corpul meu. Parul imi este ravasit. Suvitele-mi frumos aranjate sunt lipite de crestetul capului. Ce mai viata. Simt jetul de apa din ce in ce mai rece... ma voi alege cu o raceala zdravana, dar cumva trebuie sa mi-o scot din cap.
Mi-a sucit mintile de tot, iar acum uite in ce hal am ajuns. Cum naiba m-am lasat pacalit de o pitipoanca. Tocmai eu, asa ceva nu se va mai intampla. Gandurile imi sunt intrerupte de catre sunetul strident al telefonului. Cu siguranta ii nataraul de Naruto. El este prietenul meu cel mai bun, camaradul meu. Parul lui blond este intr-un contrast perfect cu ochii albastri si pielea mai albicioasa. Imi infasor un prosop alb in jurul taliei si ies afara. Lenes ma indrept spre noptiera de langa pat, unde micul obiect suna neincetat. Exact cum banuiam, Naruto.
- Hey omule, care-i faza? Limbajul tipic pe care il folosesc in convorbiriile cu el.
- S-a deschis un club nou si vreau sa te intreb daca vrei sa vi. Adica ce vorbesc eu aici, oricum vi. Incepe sa rada ca un copil isteric.
Mda... ii murmur un da da ne intalnim acolo, dupa care inchid. Nu am chef sa ies. Daca i-as trage clapa, ar fi in stare sa vina aici cu una dintre maimutele alea pe care le numeste bodyguard. Oftez scurt dupa care ma indrept spre dulapul din lemn de stejar vopsit intr-o nuanta de albastru inchis. Stau si ma uit ca un prost pe jumatate adormit la hainele astea care imi dau o bataie de cap mai mare decat cea de dinainte. Imi aleg niste haine la nimereala, o pereche de jeansi albi, o esarfa in dungi alb-negru, un tricou negru, o palarie gen Michael Jackson si niste skateri gri. O fi iarna afara, da acuma ce mai conteaza, si asa ma voi raci. Se aude claxonul unei masi, Naruto. Imi aranjez parul intr-o fuga, imi iau telefonul, banii, ochelarii de soare, trebuie sa fiu un pic smecher, si ies din casa. Afara ma asteapta fratele meu de cruce intr-un BMW decapotabil negru. Deschid portiera, si ma asez pe scaunul din dreapta sa. Ma uit un pic in oglinda, ier pe bancheta din spate ii Gaara? Ce mai cauta si maimuta asta aici. Un alt roscovan enervant, nu isi putea gasi si el? Imi pun centura, iar Naruto o goneste nebuneste pe strazile atat de aglomerate. Ajungem, in mai putin de zece minute, in fata unui culb. „Bamboo†cica. Nu mi se pare cine stie ce nume bine ales. Poate ne trezim intr-un club-jungla cu maimute. Ah, cat as putea sa rad. Se pare ca Naruto merge sa vorbeasca cu matahalele ce stau la intrare in timp ce eu trebuie sa astept aici cu un retardat ca Gaara. Il vad pe Naruto cum ne face semn sa venim, iar tipii aia ne fac drum liber sa trecem. Cine stie ce minciuni o mai bagat si copilu’ asta, da macar trecem si noi gratis. Muzica bubuie de imi sparge timpanul, se pare ca nu este asa cum mi-am inchipuit eu. Este destul de dragut. Se pare ca mai mult este un club de striptis. Intr-un mod special mi-a atras atentia o rozalie ce se misca provocator pe langa bara. Incep sa fredonez piesa ce rasuna in club, in timp ce rozalia se uita fix la mine. Idiotul de Gaara incepe sa strige la noi
- Asta e a mea!
Vocea lui s-a auzit cred ca pana si in colturile clubului, iar fata s-a uitat la mine. Saraca fata... presupun ca acm crede ca eu am spus chestia asta, dar mno ce sa-i faci. In momentul de fata chiar nu am chef de aventuri, imi doresc sa fiu in pat dormind. Sa imi vars amarul bad cate un pahar de vin. In timp ce visez cu ochii deschisi, simt atintita privirea rozaliei asupra mea. Un zambet smecher imi incolteste in coltul gurii. Semn ca ma gandesc la ceva ce nu ar trebui. Sunt suta la suta sigur ca cei doi amici ai mei nu ma vor lasa asa ca intr-un moment de neatentie am zbuhit-o spre bar.
- Vreau si eu un tequila!
Mda... la asta imi sta mie gandul acum. In mai putin de doua inute barmanul imi intinde un pahar pe jumatate umplut cu bautura. Il insfac si il dau pe gat dintr-o singura inghititura. Invart paharul un pic dupa care mai cer unul. La fel fac si cu urmatorul. Nu m-am gandit niciodata ca voi suferi din cauza unei fete. Eu, cel care calca in picioare sentimentele fetelor am ajuns sa sufar. Jur ca ma voi razbuna pe cea care m-a adus in starea asta. Satul de atat de multa bautura ma dau jos de pe scaun si imi croiesc drum spre ringul de dans. Clubul asta ii aglomerat, nu gluma. Ce surpriza dau de mica rozalie care se pare se distreaza de minune facand baietii sa saliveze. Nu pot sa neg, are niste foarme apetisante. Am de gand sa ma joc asa un pic. Vechiul Sas’ke s-a intors. Ma apropiu de ea, dar nu sesizeaza. Cand face o piruieta se opreste brusc, acum e sansa mea
- Vrei sa dansezi cu mine?...Ca doar de asta esti platita!
Ah, ce frumos a sunat. Da de unde, sper ca s-a prins si ea de faza. Vezi sa nu, se uita la mine ca mata-n calendar... Usor usor incepe o alta piesa, iar noi ne miscam pe ritmul melodiei. Fata stie sa danseaza bine, nu gluma. Ca sa ii arat ca poate avea incredere in mine ( deocamdata ) am luat un trandafir pe de masa din apropiere, i l-am pus dupa ureche dupa care am sarutat-o tandru pe frunte. Ii fac cu ochiul si ma pierd in multime indreptandu-ma spre masa mea.
Ma simt destul de bine avand in vedere ca am de gand sa ma joc cu ea. Trebuie sa o fac cumva sa ne atasam ca dupa aceea inima ei de cristal sa se sfarame. In gandul meu incep sa rad, in timp ce pe fata imi apare un zambet de invingator. Ma asez la masa alaturi de Naruto si Gaara care se pare ca se cearta din nu stiu ce motiv. Murmur un da sau un nu. Ma uit prin multime si inca o vad acolo uimita de gestul meu de gentleman. Ma uit la ea din ce-n ce mai insistent si se pare ca se indreapta spre masa noastra. Gaara observa si incepe sa isi aranjeze parul intr-un mod absolut ridicol. Cred ca ma voi distra.
Deci sper sa va placa. Am incercat sa ma axez pe ideea primului capitol. Nu este cine stie ce reusit, dar promit ca ma revansez eu cumva!
Lectura placuta!
Capitolul doi – Incepe distractia
Un cer atat de negru. Un cer fara stele. Luna... nici nu a rasarit, sau daca da, atunci este acoperita de nori. Luminile artificiale lumineaza acest oras. Cladiri, una mai inalta decat cealalta. Sunetul claxoanelor imi „mangaie†auzul. Este o ora atat de tarzie, dar totusi este aglomeratie. Strazile sunt pline, iar pe trotuare se mai vede cate un pieton, doi. Micul obiect pe care il tin in mana straluceste la contactul cu putinele raze ale lunii. Lichidul rosu de care sunt atat de satul il arunc peste balstrada balconului, lasandu-l sa se prabuseasca peste pamantul rece. Prin fata ochilor mei mai trece cate o balerina argintie. Cu cata gratie isi duce la sfarsit ultimul spectacol. As sta sa privesc acest peisaj toata noapte, dar dispozitia nu ma lasa. Durerile de cap au inceput sa fie tot mai constante, fiecare muschi parca imi cedeaza din ce in ce mai usor nelasandu-ma sa misc. Trebuie sa ma destind un pic. Intru cu pasi mici, dar siguri in camera mea. Paharul de cristal il las pe noptiera indreptandu-ma spre baie. Imi arunc hainele peste tot intrand in cabina de dus la bustul gol. Dau drumul jetului de apa sa imi curga peste corpul meu acoperit de muschi, rezultatul multelor ore petrecute in sala de fitness. Apa este rece precum ghiata, dar nu imi pasa. Picaturile incolore se preling intr-un ritm alert pe corpul meu. Parul imi este ravasit. Suvitele-mi frumos aranjate sunt lipite de crestetul capului. Ce mai viata. Simt jetul de apa din ce in ce mai rece... ma voi alege cu o raceala zdravana, dar cumva trebuie sa mi-o scot din cap.
Mi-a sucit mintile de tot, iar acum uite in ce hal am ajuns. Cum naiba m-am lasat pacalit de o pitipoanca. Tocmai eu, asa ceva nu se va mai intampla. Gandurile imi sunt intrerupte de catre sunetul strident al telefonului. Cu siguranta ii nataraul de Naruto. El este prietenul meu cel mai bun, camaradul meu. Parul lui blond este intr-un contrast perfect cu ochii albastri si pielea mai albicioasa. Imi infasor un prosop alb in jurul taliei si ies afara. Lenes ma indrept spre noptiera de langa pat, unde micul obiect suna neincetat. Exact cum banuiam, Naruto.
- Hey omule, care-i faza? Limbajul tipic pe care il folosesc in convorbiriile cu el.
- S-a deschis un club nou si vreau sa te intreb daca vrei sa vi. Adica ce vorbesc eu aici, oricum vi. Incepe sa rada ca un copil isteric.
Mda... ii murmur un da da ne intalnim acolo, dupa care inchid. Nu am chef sa ies. Daca i-as trage clapa, ar fi in stare sa vina aici cu una dintre maimutele alea pe care le numeste bodyguard. Oftez scurt dupa care ma indrept spre dulapul din lemn de stejar vopsit intr-o nuanta de albastru inchis. Stau si ma uit ca un prost pe jumatate adormit la hainele astea care imi dau o bataie de cap mai mare decat cea de dinainte. Imi aleg niste haine la nimereala, o pereche de jeansi albi, o esarfa in dungi alb-negru, un tricou negru, o palarie gen Michael Jackson si niste skateri gri. O fi iarna afara, da acuma ce mai conteaza, si asa ma voi raci. Se aude claxonul unei masi, Naruto. Imi aranjez parul intr-o fuga, imi iau telefonul, banii, ochelarii de soare, trebuie sa fiu un pic smecher, si ies din casa. Afara ma asteapta fratele meu de cruce intr-un BMW decapotabil negru. Deschid portiera, si ma asez pe scaunul din dreapta sa. Ma uit un pic in oglinda, ier pe bancheta din spate ii Gaara? Ce mai cauta si maimuta asta aici. Un alt roscovan enervant, nu isi putea gasi si el? Imi pun centura, iar Naruto o goneste nebuneste pe strazile atat de aglomerate. Ajungem, in mai putin de zece minute, in fata unui culb. „Bamboo†cica. Nu mi se pare cine stie ce nume bine ales. Poate ne trezim intr-un club-jungla cu maimute. Ah, cat as putea sa rad. Se pare ca Naruto merge sa vorbeasca cu matahalele ce stau la intrare in timp ce eu trebuie sa astept aici cu un retardat ca Gaara. Il vad pe Naruto cum ne face semn sa venim, iar tipii aia ne fac drum liber sa trecem. Cine stie ce minciuni o mai bagat si copilu’ asta, da macar trecem si noi gratis. Muzica bubuie de imi sparge timpanul, se pare ca nu este asa cum mi-am inchipuit eu. Este destul de dragut. Se pare ca mai mult este un club de striptis. Intr-un mod special mi-a atras atentia o rozalie ce se misca provocator pe langa bara. Incep sa fredonez piesa ce rasuna in club, in timp ce rozalia se uita fix la mine. Idiotul de Gaara incepe sa strige la noi
- Asta e a mea!
Vocea lui s-a auzit cred ca pana si in colturile clubului, iar fata s-a uitat la mine. Saraca fata... presupun ca acm crede ca eu am spus chestia asta, dar mno ce sa-i faci. In momentul de fata chiar nu am chef de aventuri, imi doresc sa fiu in pat dormind. Sa imi vars amarul bad cate un pahar de vin. In timp ce visez cu ochii deschisi, simt atintita privirea rozaliei asupra mea. Un zambet smecher imi incolteste in coltul gurii. Semn ca ma gandesc la ceva ce nu ar trebui. Sunt suta la suta sigur ca cei doi amici ai mei nu ma vor lasa asa ca intr-un moment de neatentie am zbuhit-o spre bar.
- Vreau si eu un tequila!
Mda... la asta imi sta mie gandul acum. In mai putin de doua inute barmanul imi intinde un pahar pe jumatate umplut cu bautura. Il insfac si il dau pe gat dintr-o singura inghititura. Invart paharul un pic dupa care mai cer unul. La fel fac si cu urmatorul. Nu m-am gandit niciodata ca voi suferi din cauza unei fete. Eu, cel care calca in picioare sentimentele fetelor am ajuns sa sufar. Jur ca ma voi razbuna pe cea care m-a adus in starea asta. Satul de atat de multa bautura ma dau jos de pe scaun si imi croiesc drum spre ringul de dans. Clubul asta ii aglomerat, nu gluma. Ce surpriza dau de mica rozalie care se pare se distreaza de minune facand baietii sa saliveze. Nu pot sa neg, are niste foarme apetisante. Am de gand sa ma joc asa un pic. Vechiul Sas’ke s-a intors. Ma apropiu de ea, dar nu sesizeaza. Cand face o piruieta se opreste brusc, acum e sansa mea
- Vrei sa dansezi cu mine?...Ca doar de asta esti platita!
Ah, ce frumos a sunat. Da de unde, sper ca s-a prins si ea de faza. Vezi sa nu, se uita la mine ca mata-n calendar... Usor usor incepe o alta piesa, iar noi ne miscam pe ritmul melodiei. Fata stie sa danseaza bine, nu gluma. Ca sa ii arat ca poate avea incredere in mine ( deocamdata ) am luat un trandafir pe de masa din apropiere, i l-am pus dupa ureche dupa care am sarutat-o tandru pe frunte. Ii fac cu ochiul si ma pierd in multime indreptandu-ma spre masa mea.
Ma simt destul de bine avand in vedere ca am de gand sa ma joc cu ea. Trebuie sa o fac cumva sa ne atasam ca dupa aceea inima ei de cristal sa se sfarame. In gandul meu incep sa rad, in timp ce pe fata imi apare un zambet de invingator. Ma asez la masa alaturi de Naruto si Gaara care se pare ca se cearta din nu stiu ce motiv. Murmur un da sau un nu. Ma uit prin multime si inca o vad acolo uimita de gestul meu de gentleman. Ma uit la ea din ce-n ce mai insistent si se pare ca se indreapta spre masa noastra. Gaara observa si incepe sa isi aranjeze parul intr-un mod absolut ridicol. Cred ca ma voi distra.
Deci sper sa va placa. Am incercat sa ma axez pe ideea primului capitol. Nu este cine stie ce reusit, dar promit ca ma revansez eu cumva!
![[Imagine: 2rcpz12.jpg]](http://i53.tinypic.com/2rcpz12.jpg)
Cincizeci de minute ne despart privirile. Mă doare să te văd mereu atât de distant faţă de mine. Cu ea eşti simplu tu, cu mine de ce nu ai fi? Mă laşi să sper că într-o zi vei putea să-mi vorbeşti aşa cum şi eu încerc să îţi arăt că ţin la tine, dar eşti atât de orb încât nu vezi dincolo de această ceaţă densă pe care ai creat-o de unul singur. Flacăra ce trăieşte-n mine devine din ce-n ce mai puternică cu fiecare privire, cu fiecare literă pe care mi-o rosteşti, dar îmi este frică. Frică ca într-o bună zi această scânteie să se stingă în mometul în care te voi vedea de mână cu ea. Îţi cer un singur lucru, te implor nu mă lăsa în urmă. Nu mă lăsa să fiu doar o umbră a trecutului...