26-01-2011, 06:05 PM
Ohayo minaaa !!!
DeDal N. (adica eu) si Midnight Mistery s-au gandit la o colaborare. Pentru inceput vreau sa va spun ca ne-a luat ceva timp pana cand am cazut de acord asupra numelor personajelor. Dar totul a trecut si totul e bine. Vrem sa va invitam sa savurati un nou fic, unul mai special, asa cum suntem amandoua *sarcastic smile*. Nu ma luati in serios, doar fic-ul. Enjoy.
Prolog
Si totusi, ce e iubirea?
Multi savanti, oameni de stiinta si romancieri au incercat sa gaseasca definitia acestui fenomen. Desii, drept sa spun, ma indoiesc de acest fapt.
Nu exista o definitie destul de buna pentru a descrie o asa senzatie. Nu sunt cuvinte care pot descrie sentimentele unice pe care le ai de fiecare data cand privesti in ochi persoana iubita. Eu, nu am putut sa o fac niciodata. Simt ca de fiecare data cand ni se intalnesc privirile acea persoana imi va citi gandurile si imi va cunoaste temerile si slabiciunile. Un zid invizibil apare intre noi si cuget la ce e de facut. Sa incerc sau sa ma dau batut. Poate altcineva ma va ajuta. Poate nu trebuie sa fac totul de unul singur. Dar in acelasi timp, eu sufar pentru greselile mele. Eu trebuie sa le repar, mi se pare logic nu? Sau poate innebunesc…
Capitolul 1: O zi ca oricare alta
Salut. Numele meu e Ai. Stiu, stiu, numele meu are o insemnatate foarte speciala. Iubire, din cate stiu eu. Vreau sa va povestesc putin viata mea doar ca sa va dati seama cum am ajuns in aceasta pozitie.
M-am nascut, am crescut si am trait ca un om normal. Am avut prieteni, am trecut prin adolescenta nebagand in seama parerile celor din jur deoarece eu eram cel ce conta. Nimeni nu indraznea sa imi intoarca vorba deoarece eu aveam dreptate intotdeauna.
Cand vine vorba de femei, acestea vin si pleaca fara incetare. Am reusit sa imi infiintez o companie si acum contul meu din banca creste din an in an. Tocmai de aceea am facut compromisuri si inca fac. Nu am avut nici o relatie serioasa, doar aventuri. Mai la obiect, nu am intalnit acea persoana speciala care sa imi faca pulsul inimii sa o ia razna.
Ea, o fata timida, speciala, o fata care m-a cucerit pe loc. Ea era persoana de care aveam nevoie pentru a-mi readuce viata pe un fagas mai normal. Cu ajutorul ei obsesia mea pentru femei s-a stopat si asa am cunoscut caldura si linistea unei vieti linistite. Nici o clipa nu ma gandeam ca la un moment dat, va trebui sa aleg intre o dragoste care putea dura o viata si intre o iubire interzisa. Doar intotdeauna facusem alegerea potrivita, instinctele mele nu m-au tradat pana acum. Pana cand...
-Ai, te simti bine?
Intrebarea m-a luat pe neasteptate.
-Da, da, ma simt bine.
Saphira. Fata care imi vorbea pe un ton dulce, cu o voce mai blanda decat cea a unui preot. Da, stiu, comparatia nu e tocmai cea mai potrivita, dar la asta ma duce gandul acum.
-Nu uita, ai sedinta la ora 11:00 iar apoi trebuie sa te intalnesti cu viitori tai parteneri de afaceri. Aveti multe de discutat, imi zambi ea din toata inima.
-Ah, intalnirea. Multumesc pentru ca mi-ai amintit, as fi uitat de ea. Ce m-as face fara tine?
Saphira ma privi o clipa apoi se apropie de mine. Ii simteam parfumul si atingerea blanda. Sub privirea ei tot adevarul iesea la suprafata.
-Nu stiu, probabil ai gasi pe altcineva sa imi tina locul. Sunt multe femei acolo, afara care ar fi gata sa te urmeze.
-Ce vorbesti? Esti unica, nu ti-am mai spus asta pana acum? Ma mir...
-Ba da, in fiecare seara. In felul asta, nu o sa uit prea curand, asta vrei nu?
Am zambit magulit. Imi citea gandurile de fiecare data cand ma privea. Era ceva magic, ceva special in legatura cu ea. Chiar era unica.
Intalnirea decurse fara probleme. Aflasem ca scoteam din ce in ce mai mult profit, ceea ce ma relaxa. Eram atent la rivali, acestia erau pretutindeni. Insa aveam subalterni inteligenti care faceau tot posibilul ca afacerea sa mearga ca pe roate.
Multumit, am parasit incaperea, gandul zburandu-mi la o cafea delicioasa pe care avem in plan sa o devorez, daca poti sa faci asta cu bauturile.
Am iesit din cladire si urcand in masina, aud soneria telefonului. Era Saphira. Dupa o scurta conversatie am decis sa ne intalnim la un local apropiat. Era un loc intim, perfect pentru un sarut si poate, o atingere.
Multumit, am urcat in masina, grabindu-ma la intalnire. Pe drum observ un anunt ce impanzea peretele unui bloc. Se pare ca un anume tip avea de gand sa tina un spectacol de pian in apropiere, chiar in acea seara. Dupa marimea panoului presupun ca era cineva important, desi eu nu auzisem in viata mea de acel tip, Aaron. Ridic din umeri nepasator, placut surprins ca aveam unde sa ies in acea seara.
DeDal N. (adica eu) si Midnight Mistery s-au gandit la o colaborare. Pentru inceput vreau sa va spun ca ne-a luat ceva timp pana cand am cazut de acord asupra numelor personajelor. Dar totul a trecut si totul e bine. Vrem sa va invitam sa savurati un nou fic, unul mai special, asa cum suntem amandoua *sarcastic smile*. Nu ma luati in serios, doar fic-ul. Enjoy.
Prolog
Si totusi, ce e iubirea?
Multi savanti, oameni de stiinta si romancieri au incercat sa gaseasca definitia acestui fenomen. Desii, drept sa spun, ma indoiesc de acest fapt.
Nu exista o definitie destul de buna pentru a descrie o asa senzatie. Nu sunt cuvinte care pot descrie sentimentele unice pe care le ai de fiecare data cand privesti in ochi persoana iubita. Eu, nu am putut sa o fac niciodata. Simt ca de fiecare data cand ni se intalnesc privirile acea persoana imi va citi gandurile si imi va cunoaste temerile si slabiciunile. Un zid invizibil apare intre noi si cuget la ce e de facut. Sa incerc sau sa ma dau batut. Poate altcineva ma va ajuta. Poate nu trebuie sa fac totul de unul singur. Dar in acelasi timp, eu sufar pentru greselile mele. Eu trebuie sa le repar, mi se pare logic nu? Sau poate innebunesc…
Capitolul 1: O zi ca oricare alta
Salut. Numele meu e Ai. Stiu, stiu, numele meu are o insemnatate foarte speciala. Iubire, din cate stiu eu. Vreau sa va povestesc putin viata mea doar ca sa va dati seama cum am ajuns in aceasta pozitie.
M-am nascut, am crescut si am trait ca un om normal. Am avut prieteni, am trecut prin adolescenta nebagand in seama parerile celor din jur deoarece eu eram cel ce conta. Nimeni nu indraznea sa imi intoarca vorba deoarece eu aveam dreptate intotdeauna.
Cand vine vorba de femei, acestea vin si pleaca fara incetare. Am reusit sa imi infiintez o companie si acum contul meu din banca creste din an in an. Tocmai de aceea am facut compromisuri si inca fac. Nu am avut nici o relatie serioasa, doar aventuri. Mai la obiect, nu am intalnit acea persoana speciala care sa imi faca pulsul inimii sa o ia razna.
Ea, o fata timida, speciala, o fata care m-a cucerit pe loc. Ea era persoana de care aveam nevoie pentru a-mi readuce viata pe un fagas mai normal. Cu ajutorul ei obsesia mea pentru femei s-a stopat si asa am cunoscut caldura si linistea unei vieti linistite. Nici o clipa nu ma gandeam ca la un moment dat, va trebui sa aleg intre o dragoste care putea dura o viata si intre o iubire interzisa. Doar intotdeauna facusem alegerea potrivita, instinctele mele nu m-au tradat pana acum. Pana cand...
-Ai, te simti bine?
Intrebarea m-a luat pe neasteptate.
-Da, da, ma simt bine.
Saphira. Fata care imi vorbea pe un ton dulce, cu o voce mai blanda decat cea a unui preot. Da, stiu, comparatia nu e tocmai cea mai potrivita, dar la asta ma duce gandul acum.
-Nu uita, ai sedinta la ora 11:00 iar apoi trebuie sa te intalnesti cu viitori tai parteneri de afaceri. Aveti multe de discutat, imi zambi ea din toata inima.
-Ah, intalnirea. Multumesc pentru ca mi-ai amintit, as fi uitat de ea. Ce m-as face fara tine?
Saphira ma privi o clipa apoi se apropie de mine. Ii simteam parfumul si atingerea blanda. Sub privirea ei tot adevarul iesea la suprafata.
-Nu stiu, probabil ai gasi pe altcineva sa imi tina locul. Sunt multe femei acolo, afara care ar fi gata sa te urmeze.
-Ce vorbesti? Esti unica, nu ti-am mai spus asta pana acum? Ma mir...
-Ba da, in fiecare seara. In felul asta, nu o sa uit prea curand, asta vrei nu?
Am zambit magulit. Imi citea gandurile de fiecare data cand ma privea. Era ceva magic, ceva special in legatura cu ea. Chiar era unica.
Intalnirea decurse fara probleme. Aflasem ca scoteam din ce in ce mai mult profit, ceea ce ma relaxa. Eram atent la rivali, acestia erau pretutindeni. Insa aveam subalterni inteligenti care faceau tot posibilul ca afacerea sa mearga ca pe roate.
Multumit, am parasit incaperea, gandul zburandu-mi la o cafea delicioasa pe care avem in plan sa o devorez, daca poti sa faci asta cu bauturile.
Am iesit din cladire si urcand in masina, aud soneria telefonului. Era Saphira. Dupa o scurta conversatie am decis sa ne intalnim la un local apropiat. Era un loc intim, perfect pentru un sarut si poate, o atingere.
Multumit, am urcat in masina, grabindu-ma la intalnire. Pe drum observ un anunt ce impanzea peretele unui bloc. Se pare ca un anume tip avea de gand sa tina un spectacol de pian in apropiere, chiar in acea seara. Dupa marimea panoului presupun ca era cineva important, desi eu nu auzisem in viata mea de acel tip, Aaron. Ridic din umeri nepasator, placut surprins ca aveam unde sa ies in acea seara.
![[Imagine: ak8THBQ.png]](http://i.imgur.com/ak8THBQ.png)