23-11-2010, 01:59 PM
Well uitati ca am ajuns sa postez si la acest topic care imi incanta inima .. mai ales Yaoi-ul asa ca m-am decis sa va prezint propiul meu Yaoi. Sunt incepatoare la asa ceva dar nu e problema, o sa ma chinui si o sa incerc si sper sa ma perfectionez. >u<
Poate mai am cateva greseli dar am scris umpic in graba. T^T
Capitolul 1 - Intalnirea.
Ochii mei albastrii deschisi priveau cu curiozitate si bucurie foile ce le rasfiram cu degetele de la mana dreapta, citeam cu atata pasiune acele versuri scrise de autorul meu preferat. Poate ca nu aveau nici un strop de rima in ele dar aveau o descriere, un inteles extraordinar, ce te faceau cu adevarat sa simti acea dragoste nebuna care te cuprinde atunci cand o intalnesti. Era o poiezie complexa plina de lucruri minunate, eu cel putin atunci cand puneam mana pe o carte indiferent de ce continut ascundea nu-i mai dadeam drumul din mana. Eram atras de ceea ce citeam si nu puteam sa ma opresc pana nu terminam totul, ca fire eu sunt o persoana curioasa si imi doresc sa cunosc cat mai multe lucruri. Stateam in picioare rezemat de un copac mare si gros de o splendoare uluitoare. Era primavara, iar florile de abia incepeau sa rasara din mugurii lor ingustii, dar acel copac inflorea mai devreme cu cateva zile inainte de dezghet si facea niste flori asa de parfumate si frumoase de culoare rozalie. Mereu ma strecuram la orele de practica atunci cand directoarea care ne era si profesoara venea si ne punea sa-i experimentam cate ceva ori la chimie, ori sa-i disecam cate ceva, ori sa-i scriem referate legate de ce am practicat. Tot felul de porcarii care nu ma prea fascinau, iar mie imi parea rau cand ma punea sa disec vreo borasca sau vreun iepure..mai ales cand era si viu, sau mai rau vreun organ omenesc sau animal. Adoram biologiea de cand eram mic de aceea am dat la medicina. Sunt in primul meu an si deja chiulesc de la orele de practica, dar nu ma deplasez mai departe de facultate din contra eu stau mereu in curte si ma asez langa copacul acela si citesc cate vreo carte.
Clopotelul a sunat pana la urma si toti studentii au iesit in curtea cea mare si plina de flori a facultatii, iar eu mi-am luat ghiozdanul in spate punandu-l pe o parte mi-am inchis cartea dar nu inainte de a pune un semn sau sa strecor o harticica la pagina precedenta. Am observat ca unii din colegii mei ieseau razand in hohote, vrand sa aflu ce se petrece m-am repezit si eu repede la ei, apucandu-i pe baieti de gat si clatinandu-i pana cand am cazut toti pe iarba si am inceput sa radem. Acestia au sarit pe mine si au inceput sa-mi ciufuleasca parul cel alb ca zapada pana cand m-am enervat si am inceput sa-i gadil. Un lucru foarte caracteristic noua, mereu ne luam la bataie sau ne ciufuleam din cand in cand, fiindca suntem prieteni de la liceu si pot spune ca sunt mai mult decat doar niste simpli colegi sunt ca si fratii mei.
- Deci iara nu ai trecut pe la ora directoarei Fleminghen.. ce ratat, imi spune Jo, roscatul in timp ce ma apuca de umar cu mana dreapta si tragandu-ma spre el si incepand sa rada.
- Fraier esti tu, mai bine decat sa stau sa disec vreun ficat, ii raspund eu iesind din stramtoarea provocata de acesta.
- E dar mai bine decat sa fiu asa de tocilar ca tine si sa-mi afund privirea numai in carti.. macar te putei si tu uita la play boy sau na ceva mai interesant..., imi spune acesta pe un ton amuzant.
- Mai obsedat decat tine nu e nimeni Jo, imi ia apararea Michael un alt prieten de al meu, tu cred ca ai consumat prea multe pachete de servetele intr-o singura noapte in timp ce admirai femeile goale de pe...
- Ba.. dar mai bine decat sa devin asa de sensibil si sentimental ca si Joshua care mereu sta si cred ca se si mast...
- Taci odata boule, ca nu e adevarat, am strigat eu nervos, nu sunt asa de obsedat ca tine, ii mai trantesc si un pumn ca sa se invete minte.
- Hahaha.. asta mi-a placut Joshua, incepe sa rada Robert un alt prieten bun cu care ma inteleg foarte bine.
- Pai sa stii ca o meritai Jo, ii replica Michael acestuia care se tot freca in cap dupa lovitura mea cu bumnul.
- A.. vezi ca directoarea Fleminghen a spus ca astazi o sa mergem cu toti la clanul Joizuko pentru voluntariat ca sa vada cum ne descurcam cu cei raniti, imi spune apucandu-ma de umar Robert.
- Aha.. habar nu am de cine vorbesti dar accept sa vin, ii raspund eu zambind.
- Pai ar fi timpul ca daca nu, aia sigur o sa-ti treaca vreo nota mica si te mai lasa si repetent, imi spune Jo printre gemetele de durere pe care lovitura mea ii le provocase.
- Si cand mergem ? Intreb eu.
- Deci Joshua a spus doamna ca pe la ora patru asa o se ne indreptam spre ei, acuma ne lasa sa mergem acasa ca sa ne pregatim sa ne luam alte haine si alte chestii..imi spune acesta apucanduma de umar.
- Ok atunci eu ma duc, ne vedem la patru acolo, le spun eu din capatul strazii.
America asa o tara aglomerata, dar numai sa vedeti New York-ul. Aici locuiesc eu si pot spune ca este un oras foarte, foarte splendid cu multa lume care umbla zi si noapte se sus in jos..dar sa fiu sincer nu ma prea intereseaza lucrul acesta. Asa ca ma indrept spre apartamentul meu care se afla intr-un cartier foarte frumos plin cu lume buna voitoare si copii asa de draguti. Imediat ce am ajuns in fata blocului de o culoare rosie si cu multe etaje am intrat inauntru salutand cateva chipuri cunoscute si dupa aceea m-am urcat in lift. Eu stateam la etajul opt era ultimul etaj si aveam un spatiu foarte mare puteam spune ca locuima intr-un palat, dar mai bine hai sa nu exagerez. Recunosc este foarte mare si am avut loc sa pun multe lucruri in el. Imediat ce am deschis usa m-a intampinat Flow catelusa mea husky, pe care am salvat-o din ghearele nebunei de directoare care dorea sa faca experimente pe ea. Flow este cea mai devotata dintre toate semenele ei, are o blana asa de alba si pufoasa iar in frunte are o pata neagra in forma de stea, ceva nemaivazut. Am avut noroc ca am dat de ea, fiindca este si cea mai buna prietena a mea, indiferent daca este doar un caine. Pentru mine inseamna mult mai mult, mereu a avut grije de mine si mereu m-a aparat, suntem de nedespartit. M-am pus in genunchi si am inceput sa o mangai si sai spun cat de mult tin la ea, ii simteam fericirea ii se citeau in ochii aceia albastrii-cenusii, care ma priveau cu atata atentie. A sarit pe mine si a inceput sa ma linga pe fata asa cum facea mereu cand ma intorceam acasa. I-am spus sa ma lase si m-am dus in bucatarie si -iam pus mancare de caini intr-un bol mai amre si i l-am pus langa use. In timp ce ea manca fericita la locul ei, eu m-am strecurat in baie si imi aruncam hainele pe unde apucam m-am aruncat in dus si am dat drumul la apa, care se prelingea pe corpul meu alb si fin, purificandu-ma de toate mizeriile. Am deschis putin usa de la cabina in incercarea de a lua samponul, dar nu l-am gasit sub nici o forma stiam exact ca se afla pe pervazul de la geamul din baie care era intredeschis. M-am scos capul din dus si am vazut ca Flow statea in fata cabinei cu samponul in gura asteptand ca eu sa-l iau din gura ei. Am ras zdravan pe seama ei si i l-am luat frumos multumindu-i. Am turnat lichidul gelatinos in palma si dupa aceea mi l-am pus in par facand mii si mii de balonase, dupa ce am terminat micul meu ritual de balaceala am iesit din cabina si am apucat prosopul de pe suport. Mi l-am infasurat in jurul partii de jos a corpului si am am iesit din baie, Flow statea pe canapea si dormea, iar eu m-am dus spre frigider si am luat o doza de suc, m-am indreptat spre geam si l-am deschis. M-am uitat in jur sa vad ce se mai intampla, iam salutat pe unii din vecini si copii care stateau pe strazi si pe scari, iar la blocul paralel cu al meu era minunata mea vecina Angela impreuna cu cateva din prietenele ei si se uitat la mine, analizandu-mi corpul pe jumatate gol. Incepea sa chicoteasca si sa isi spuna secrete, le-am zambit si le-am facut cu mana. Au inceput sa tipe ca nebunele la gestul facut de mine, ori erau impresionate ori doar se jucau cu mine, asta numai ele o stiau. Dar la geamul vecin a lui Angela statea pe balcon o batrana si tot imi zicea : "Ce noroc ai la fete Joshua, le inebunesti pe toate doar printr-o privire. Pacat ca nu mai sunt tanara ca sigur erai al meu." am inceput sa rad la spusele acesteia, chiar era o persoana de treaba si din cand in cand ii mai atribuiam un compliment ce o facea asa de fericita, numai cand auzea ca ii spuneam ca este frumoasa si buna la inima.
Imediat ce am terminat de convorbit cu vecinii, am inchis geamul si m-am uitat la el era deja ora patru, iar eu eram intr-o intarziere cumplita. Am avut noroc ca Flow m-a ajutat sa-mi iau hainele avea gusturi bune pentru o simpla cateluse din cele mai indepartate meleaguri inghetate. Mi-am imbracat o bluza de culoare galbena mai portocalie cu un dragon impimat pe ea, o pereche de blugii albi mai lungi, mai taiati pe la calcaie si o pereche de adidasi negri care sa se asorteze cu dragonul de pe tricoul meu. Mi-am luat un ricsac unde mi-am arucat in graba cateva bandaje, solutii medicamentoase si chiar unele sticlute cu potiuni facute de mine pentru vindecarea zgarieturilor si ranilor profunde. Mi-am luat ramas bun de la Flow care se uita la mine cu capul intr-o parte si urechile ridicate in sus, am inchis usa si am coborat repede cu liftul in jos. Cand am iesit afara din blocul acela facut din caramizi rosii, telefonul a inceput sa sune. L-am scos in graba din buzunar, cat pe aciia sa cada jos, dar l-am prins iute si am apasat pe butonul "Yes" si am raspuns. Era prietenul meu Michael, care ma tot intreba pe unde umbluu pentru ca toti erau in fata casei clanului Joisuke. I-am spus ca o sa ajung cat de repede pot, am inchis si am alergat cat de repede am putut, acel loc nu era departe de mine trebuia sa trec cateva strazi vreo doua sau trei. Pana la urma am ajuns la ţanc, exact cand directoarea facea prezenta era chiar la numele meu. Am strigat din capatul drumul ca am ajuns, prietenii mei au inceput sa rada m-am apropiat de ei si ne-am dus cu toti inauntru. Eram printre primi din fata eu si cu Michael pe cand Jo si Robert erau in spatele nostru si asa mai departe. Eram condusi de catre un domn mai in varsta care cred ca era un fel de majordom sau servitor, care ne-a prezentat fiecare incapere a sediului. Era in stil japonez combinat cu cel chinezesc arata foarte frumos si dupa cate vazusem toti barbatii aceea se antrenau din greu se luptau ca niste fiare dezlantuite, dar nu am idee de ce un lucru era sigur erau foarte puternici. Ne-am dus in sala de antrenamente unde trebuia sa ne practicam ora si aveam de tratat unii membrii care erau raniti sau loviti de catre adversarii lor. In timpul acela eu m-am asezat pe o banca aprope de o arcada care facea legatura cu o camera in afara, mi-am lasat rucsacul pe banca si am inceput sa scot tot felul de chestii. pana cand am auzit un scrancet de durere din partea aceea de afara. Am tresarit in sus numai la auzul ei si mi-am indreptat capul spre acel loc. Era un barbat inalt si foarte masiv, avea un corp bine lucrat cu parul saten si scurt care ii se flutura in aer la fiecare miscare rapida de lupta pe care o facea. Dumnezeul meu stia ce tot facea.. se antrena in karate sau kung fu.. eu nu aveam habar de asemenea de lucruri dar puteam simtii durerea celorlalti barbati care erau ţintele pentru el. La cata durere le provoca un singur bumn in fata sau in burta. Am inghiti in sec cand acesta si-a indreptat ochii aceia albastrii si sclipitori spre mine si-a afisat un zambet de curiozitate pe chip si s-a oprit din antrenament. Mi-am intors privirea spre colegii mei si trupul spre banca mea unde tot imi scoteam bandajele si licorile medicamntuase. O vocea frumoasa s-a auzit din spatele meu salutandu-ma :
- Salut si tie pustiule ! mi-a spus satenul in timp ce se rezema cu cotul de acea arcada.
- Aaa..aa buna ! Am spus eu balbaindu-ma intrand in panica pentru a nu-l infuria pe acesta.
- Esti cumva din grupul acela de studenti care au venit la noi sa ne trateze ? ma intreaba asezandu-se pe banca langa mine.
- Da, am raspuns eu in soapta, scuzama ca am tras cu ochiul dar mi-a atras atentia acel scrancet de la tipul ala pe care.. stii tu lai azvantat mai inainte.
- A de aia te uitai tu cu ochii aceia mari si albastrii la mine, imi raspunde acesta incepand sa rada, oricum ma bucur sa te cunosc ..cum te cheama ?
- Ma numesc Joshua Knighthood si sunt in primul meu an de facultate, ii spun eu in timp ce dau mana cu el, dar tu ? il intreb eu.
- Spunemi Kei, si-a trecut mana prin par indepartand acele fire rebele care ii acopereau ochii si m-a privit cu interes, sunt noul lider si cel mai tanar dintre toti lideri ai familiei Joizuko.
- Nu pot sa cred..tu ? Si cati ani ai, intreb eu uimit fiind ca eu credeam ca as da peste un bosorog dar nu am dat peste un tip.
- Hahaha, cata entuziasm din partea ta, dar mai bine spune-mi tu primul cum te numesti, imi replica acesta zambind.
- Am noua spre zece ani, acuma spune-mi tu cati ani ai, il intreb inca odata cu curiozitate facandu-l din nou sa bufneasca in ras.
- Doua zeci si unu, doar cu doi ani mai mare decat tine.. oricum mi-am terminat studiile mai repede si am avansat si in familia mea, deci sa nu crezi ca sunt doar un amarat de tip care face ce vrea, imi spune acesta serios.
- Nu, nu din contra nu cred asta, ii spun eu zambind.
- Ma bucur.. stii chiar esti un tip de.. auu mana, scoate acesta un sunet de durere pe gura.
- Las ma sa vad, ma apropii mai mult de el si vad o taietura ca de sabie pe mana lui dreapta, era una foarte mare si foarte adanca.
- Nu e nimica sunt obisnuit cu asemenea chestii, mereu ma antrenez cu sabiile.
- Taci si lasama sa ti-o vindec, ii spun eu cu un chip serios si iau de pe banca o licoare si o torn pe bandaj apoi il infasor in jurul mainii. Gata acuma esti ca nou, ii spun eu cu un zambet pana la urechi.
- Sigur sotia ta o sa fie norocoasa sa aiba asa un barbat in casa, imi spune acesta zambindu-mi .
- Da asta o sa se intample peste o miie de ani, oricum eu trebuie sa ma duc sa vad ce fac si ceilalti si sa-i ajut si pe prietenii mei...
Nici nu termin ce am de spus ca acesta ma apuca de incheietura de la mana si ma trage mai aproape de el, multumindu-mi pentru ca l-am vindecat. Am inghiti in sec cand am observat distanta mica dintre noi dar i-am aprobat din cap si am plecat spre o alta camera unde se aflau si ceilalti colegi ei mei, lasandu-mi rucsacul pe banca aceea. Dupa cee totul a luat sfarsit si era timpul sa plecam acasa, m-am dus inapot spre aceea arcada pentru a-mi lua rucsacul si a pune in el ce a mai ramas, mi-am strecurat capul din nou dupa aceea arcada sa vad daca noul meu prieten care era si tanarul stapan al clanului mai era acolo. Dar din nefericire plecase, cand am iesit afara am scos uimit din buzunarul rucsacului o hartie indoita in doua. Am deschis-o sa vad ce scrie pe ea, era un mic mesaj din partea lui kei spunandu-mi asa :
"Mi-a facut placere sa te cunosc Joshua esti un tip foarte de treaba si daca nu te-ar deranja te rog sa mai treci pe la mine, poate iesim pe undeva sa mai ne cunoastem.
Iti las si numarul meu de mobil in caz ca nu ma gasesti la sediu : XXX-XXXX-XX ..Sayonara ! "
Nu stiu de ce dar ma simteam bucuros ca aveam inca o ocazie ca sa-l cunosc mai bine pe misteriosul Kei, m-am dus acasa topaind de fericire, ciudata senzatie, dar nu mai conta abia asteptam sa vad ce imi rezerva ziua de mine.
Joshua ---> http://i982.photobucket.com/albums/ae307..._heise.jpg
Kei ---> http://i982.photobucket.com/albums/ae307..._heise.jpg
Poate mai am cateva greseli dar am scris umpic in graba. T^T
Capitolul 1 - Intalnirea.
"Un sentiment ce doare, un sentimente bun, unul care trece si unul care vine.
Iti deschizi ochii si vezi ceva anume, o persoana, o fiinta la fel ca si tine.
Ce te priveste si te atinge, ce te saruta si te imbratiseaza.
Oare ce sentiment este acela... poate fi chiar dragostea...."
Iti deschizi ochii si vezi ceva anume, o persoana, o fiinta la fel ca si tine.
Ce te priveste si te atinge, ce te saruta si te imbratiseaza.
Oare ce sentiment este acela... poate fi chiar dragostea...."
Ochii mei albastrii deschisi priveau cu curiozitate si bucurie foile ce le rasfiram cu degetele de la mana dreapta, citeam cu atata pasiune acele versuri scrise de autorul meu preferat. Poate ca nu aveau nici un strop de rima in ele dar aveau o descriere, un inteles extraordinar, ce te faceau cu adevarat sa simti acea dragoste nebuna care te cuprinde atunci cand o intalnesti. Era o poiezie complexa plina de lucruri minunate, eu cel putin atunci cand puneam mana pe o carte indiferent de ce continut ascundea nu-i mai dadeam drumul din mana. Eram atras de ceea ce citeam si nu puteam sa ma opresc pana nu terminam totul, ca fire eu sunt o persoana curioasa si imi doresc sa cunosc cat mai multe lucruri. Stateam in picioare rezemat de un copac mare si gros de o splendoare uluitoare. Era primavara, iar florile de abia incepeau sa rasara din mugurii lor ingustii, dar acel copac inflorea mai devreme cu cateva zile inainte de dezghet si facea niste flori asa de parfumate si frumoase de culoare rozalie. Mereu ma strecuram la orele de practica atunci cand directoarea care ne era si profesoara venea si ne punea sa-i experimentam cate ceva ori la chimie, ori sa-i disecam cate ceva, ori sa-i scriem referate legate de ce am practicat. Tot felul de porcarii care nu ma prea fascinau, iar mie imi parea rau cand ma punea sa disec vreo borasca sau vreun iepure..mai ales cand era si viu, sau mai rau vreun organ omenesc sau animal. Adoram biologiea de cand eram mic de aceea am dat la medicina. Sunt in primul meu an si deja chiulesc de la orele de practica, dar nu ma deplasez mai departe de facultate din contra eu stau mereu in curte si ma asez langa copacul acela si citesc cate vreo carte.
Clopotelul a sunat pana la urma si toti studentii au iesit in curtea cea mare si plina de flori a facultatii, iar eu mi-am luat ghiozdanul in spate punandu-l pe o parte mi-am inchis cartea dar nu inainte de a pune un semn sau sa strecor o harticica la pagina precedenta. Am observat ca unii din colegii mei ieseau razand in hohote, vrand sa aflu ce se petrece m-am repezit si eu repede la ei, apucandu-i pe baieti de gat si clatinandu-i pana cand am cazut toti pe iarba si am inceput sa radem. Acestia au sarit pe mine si au inceput sa-mi ciufuleasca parul cel alb ca zapada pana cand m-am enervat si am inceput sa-i gadil. Un lucru foarte caracteristic noua, mereu ne luam la bataie sau ne ciufuleam din cand in cand, fiindca suntem prieteni de la liceu si pot spune ca sunt mai mult decat doar niste simpli colegi sunt ca si fratii mei.
- Deci iara nu ai trecut pe la ora directoarei Fleminghen.. ce ratat, imi spune Jo, roscatul in timp ce ma apuca de umar cu mana dreapta si tragandu-ma spre el si incepand sa rada.
- Fraier esti tu, mai bine decat sa stau sa disec vreun ficat, ii raspund eu iesind din stramtoarea provocata de acesta.
- E dar mai bine decat sa fiu asa de tocilar ca tine si sa-mi afund privirea numai in carti.. macar te putei si tu uita la play boy sau na ceva mai interesant..., imi spune acesta pe un ton amuzant.
- Mai obsedat decat tine nu e nimeni Jo, imi ia apararea Michael un alt prieten de al meu, tu cred ca ai consumat prea multe pachete de servetele intr-o singura noapte in timp ce admirai femeile goale de pe...
- Ba.. dar mai bine decat sa devin asa de sensibil si sentimental ca si Joshua care mereu sta si cred ca se si mast...
- Taci odata boule, ca nu e adevarat, am strigat eu nervos, nu sunt asa de obsedat ca tine, ii mai trantesc si un pumn ca sa se invete minte.
- Hahaha.. asta mi-a placut Joshua, incepe sa rada Robert un alt prieten bun cu care ma inteleg foarte bine.
- Pai sa stii ca o meritai Jo, ii replica Michael acestuia care se tot freca in cap dupa lovitura mea cu bumnul.
- A.. vezi ca directoarea Fleminghen a spus ca astazi o sa mergem cu toti la clanul Joizuko pentru voluntariat ca sa vada cum ne descurcam cu cei raniti, imi spune apucandu-ma de umar Robert.
- Aha.. habar nu am de cine vorbesti dar accept sa vin, ii raspund eu zambind.
- Pai ar fi timpul ca daca nu, aia sigur o sa-ti treaca vreo nota mica si te mai lasa si repetent, imi spune Jo printre gemetele de durere pe care lovitura mea ii le provocase.
- Si cand mergem ? Intreb eu.
- Deci Joshua a spus doamna ca pe la ora patru asa o se ne indreptam spre ei, acuma ne lasa sa mergem acasa ca sa ne pregatim sa ne luam alte haine si alte chestii..imi spune acesta apucanduma de umar.
- Ok atunci eu ma duc, ne vedem la patru acolo, le spun eu din capatul strazii.
America asa o tara aglomerata, dar numai sa vedeti New York-ul. Aici locuiesc eu si pot spune ca este un oras foarte, foarte splendid cu multa lume care umbla zi si noapte se sus in jos..dar sa fiu sincer nu ma prea intereseaza lucrul acesta. Asa ca ma indrept spre apartamentul meu care se afla intr-un cartier foarte frumos plin cu lume buna voitoare si copii asa de draguti. Imediat ce am ajuns in fata blocului de o culoare rosie si cu multe etaje am intrat inauntru salutand cateva chipuri cunoscute si dupa aceea m-am urcat in lift. Eu stateam la etajul opt era ultimul etaj si aveam un spatiu foarte mare puteam spune ca locuima intr-un palat, dar mai bine hai sa nu exagerez. Recunosc este foarte mare si am avut loc sa pun multe lucruri in el. Imediat ce am deschis usa m-a intampinat Flow catelusa mea husky, pe care am salvat-o din ghearele nebunei de directoare care dorea sa faca experimente pe ea. Flow este cea mai devotata dintre toate semenele ei, are o blana asa de alba si pufoasa iar in frunte are o pata neagra in forma de stea, ceva nemaivazut. Am avut noroc ca am dat de ea, fiindca este si cea mai buna prietena a mea, indiferent daca este doar un caine. Pentru mine inseamna mult mai mult, mereu a avut grije de mine si mereu m-a aparat, suntem de nedespartit. M-am pus in genunchi si am inceput sa o mangai si sai spun cat de mult tin la ea, ii simteam fericirea ii se citeau in ochii aceia albastrii-cenusii, care ma priveau cu atata atentie. A sarit pe mine si a inceput sa ma linga pe fata asa cum facea mereu cand ma intorceam acasa. I-am spus sa ma lase si m-am dus in bucatarie si -iam pus mancare de caini intr-un bol mai amre si i l-am pus langa use. In timp ce ea manca fericita la locul ei, eu m-am strecurat in baie si imi aruncam hainele pe unde apucam m-am aruncat in dus si am dat drumul la apa, care se prelingea pe corpul meu alb si fin, purificandu-ma de toate mizeriile. Am deschis putin usa de la cabina in incercarea de a lua samponul, dar nu l-am gasit sub nici o forma stiam exact ca se afla pe pervazul de la geamul din baie care era intredeschis. M-am scos capul din dus si am vazut ca Flow statea in fata cabinei cu samponul in gura asteptand ca eu sa-l iau din gura ei. Am ras zdravan pe seama ei si i l-am luat frumos multumindu-i. Am turnat lichidul gelatinos in palma si dupa aceea mi l-am pus in par facand mii si mii de balonase, dupa ce am terminat micul meu ritual de balaceala am iesit din cabina si am apucat prosopul de pe suport. Mi l-am infasurat in jurul partii de jos a corpului si am am iesit din baie, Flow statea pe canapea si dormea, iar eu m-am dus spre frigider si am luat o doza de suc, m-am indreptat spre geam si l-am deschis. M-am uitat in jur sa vad ce se mai intampla, iam salutat pe unii din vecini si copii care stateau pe strazi si pe scari, iar la blocul paralel cu al meu era minunata mea vecina Angela impreuna cu cateva din prietenele ei si se uitat la mine, analizandu-mi corpul pe jumatate gol. Incepea sa chicoteasca si sa isi spuna secrete, le-am zambit si le-am facut cu mana. Au inceput sa tipe ca nebunele la gestul facut de mine, ori erau impresionate ori doar se jucau cu mine, asta numai ele o stiau. Dar la geamul vecin a lui Angela statea pe balcon o batrana si tot imi zicea : "Ce noroc ai la fete Joshua, le inebunesti pe toate doar printr-o privire. Pacat ca nu mai sunt tanara ca sigur erai al meu." am inceput sa rad la spusele acesteia, chiar era o persoana de treaba si din cand in cand ii mai atribuiam un compliment ce o facea asa de fericita, numai cand auzea ca ii spuneam ca este frumoasa si buna la inima.
Imediat ce am terminat de convorbit cu vecinii, am inchis geamul si m-am uitat la el era deja ora patru, iar eu eram intr-o intarziere cumplita. Am avut noroc ca Flow m-a ajutat sa-mi iau hainele avea gusturi bune pentru o simpla cateluse din cele mai indepartate meleaguri inghetate. Mi-am imbracat o bluza de culoare galbena mai portocalie cu un dragon impimat pe ea, o pereche de blugii albi mai lungi, mai taiati pe la calcaie si o pereche de adidasi negri care sa se asorteze cu dragonul de pe tricoul meu. Mi-am luat un ricsac unde mi-am arucat in graba cateva bandaje, solutii medicamentoase si chiar unele sticlute cu potiuni facute de mine pentru vindecarea zgarieturilor si ranilor profunde. Mi-am luat ramas bun de la Flow care se uita la mine cu capul intr-o parte si urechile ridicate in sus, am inchis usa si am coborat repede cu liftul in jos. Cand am iesit afara din blocul acela facut din caramizi rosii, telefonul a inceput sa sune. L-am scos in graba din buzunar, cat pe aciia sa cada jos, dar l-am prins iute si am apasat pe butonul "Yes" si am raspuns. Era prietenul meu Michael, care ma tot intreba pe unde umbluu pentru ca toti erau in fata casei clanului Joisuke. I-am spus ca o sa ajung cat de repede pot, am inchis si am alergat cat de repede am putut, acel loc nu era departe de mine trebuia sa trec cateva strazi vreo doua sau trei. Pana la urma am ajuns la ţanc, exact cand directoarea facea prezenta era chiar la numele meu. Am strigat din capatul drumul ca am ajuns, prietenii mei au inceput sa rada m-am apropiat de ei si ne-am dus cu toti inauntru. Eram printre primi din fata eu si cu Michael pe cand Jo si Robert erau in spatele nostru si asa mai departe. Eram condusi de catre un domn mai in varsta care cred ca era un fel de majordom sau servitor, care ne-a prezentat fiecare incapere a sediului. Era in stil japonez combinat cu cel chinezesc arata foarte frumos si dupa cate vazusem toti barbatii aceea se antrenau din greu se luptau ca niste fiare dezlantuite, dar nu am idee de ce un lucru era sigur erau foarte puternici. Ne-am dus in sala de antrenamente unde trebuia sa ne practicam ora si aveam de tratat unii membrii care erau raniti sau loviti de catre adversarii lor. In timpul acela eu m-am asezat pe o banca aprope de o arcada care facea legatura cu o camera in afara, mi-am lasat rucsacul pe banca si am inceput sa scot tot felul de chestii. pana cand am auzit un scrancet de durere din partea aceea de afara. Am tresarit in sus numai la auzul ei si mi-am indreptat capul spre acel loc. Era un barbat inalt si foarte masiv, avea un corp bine lucrat cu parul saten si scurt care ii se flutura in aer la fiecare miscare rapida de lupta pe care o facea. Dumnezeul meu stia ce tot facea.. se antrena in karate sau kung fu.. eu nu aveam habar de asemenea de lucruri dar puteam simtii durerea celorlalti barbati care erau ţintele pentru el. La cata durere le provoca un singur bumn in fata sau in burta. Am inghiti in sec cand acesta si-a indreptat ochii aceia albastrii si sclipitori spre mine si-a afisat un zambet de curiozitate pe chip si s-a oprit din antrenament. Mi-am intors privirea spre colegii mei si trupul spre banca mea unde tot imi scoteam bandajele si licorile medicamntuase. O vocea frumoasa s-a auzit din spatele meu salutandu-ma :
- Salut si tie pustiule ! mi-a spus satenul in timp ce se rezema cu cotul de acea arcada.
- Aaa..aa buna ! Am spus eu balbaindu-ma intrand in panica pentru a nu-l infuria pe acesta.
- Esti cumva din grupul acela de studenti care au venit la noi sa ne trateze ? ma intreaba asezandu-se pe banca langa mine.
- Da, am raspuns eu in soapta, scuzama ca am tras cu ochiul dar mi-a atras atentia acel scrancet de la tipul ala pe care.. stii tu lai azvantat mai inainte.
- A de aia te uitai tu cu ochii aceia mari si albastrii la mine, imi raspunde acesta incepand sa rada, oricum ma bucur sa te cunosc ..cum te cheama ?
- Ma numesc Joshua Knighthood si sunt in primul meu an de facultate, ii spun eu in timp ce dau mana cu el, dar tu ? il intreb eu.
- Spunemi Kei, si-a trecut mana prin par indepartand acele fire rebele care ii acopereau ochii si m-a privit cu interes, sunt noul lider si cel mai tanar dintre toti lideri ai familiei Joizuko.
- Nu pot sa cred..tu ? Si cati ani ai, intreb eu uimit fiind ca eu credeam ca as da peste un bosorog dar nu am dat peste un tip.
- Hahaha, cata entuziasm din partea ta, dar mai bine spune-mi tu primul cum te numesti, imi replica acesta zambind.
- Am noua spre zece ani, acuma spune-mi tu cati ani ai, il intreb inca odata cu curiozitate facandu-l din nou sa bufneasca in ras.
- Doua zeci si unu, doar cu doi ani mai mare decat tine.. oricum mi-am terminat studiile mai repede si am avansat si in familia mea, deci sa nu crezi ca sunt doar un amarat de tip care face ce vrea, imi spune acesta serios.
- Nu, nu din contra nu cred asta, ii spun eu zambind.
- Ma bucur.. stii chiar esti un tip de.. auu mana, scoate acesta un sunet de durere pe gura.
- Las ma sa vad, ma apropii mai mult de el si vad o taietura ca de sabie pe mana lui dreapta, era una foarte mare si foarte adanca.
- Nu e nimica sunt obisnuit cu asemenea chestii, mereu ma antrenez cu sabiile.
- Taci si lasama sa ti-o vindec, ii spun eu cu un chip serios si iau de pe banca o licoare si o torn pe bandaj apoi il infasor in jurul mainii. Gata acuma esti ca nou, ii spun eu cu un zambet pana la urechi.
- Sigur sotia ta o sa fie norocoasa sa aiba asa un barbat in casa, imi spune acesta zambindu-mi .
- Da asta o sa se intample peste o miie de ani, oricum eu trebuie sa ma duc sa vad ce fac si ceilalti si sa-i ajut si pe prietenii mei...
Nici nu termin ce am de spus ca acesta ma apuca de incheietura de la mana si ma trage mai aproape de el, multumindu-mi pentru ca l-am vindecat. Am inghiti in sec cand am observat distanta mica dintre noi dar i-am aprobat din cap si am plecat spre o alta camera unde se aflau si ceilalti colegi ei mei, lasandu-mi rucsacul pe banca aceea. Dupa cee totul a luat sfarsit si era timpul sa plecam acasa, m-am dus inapot spre aceea arcada pentru a-mi lua rucsacul si a pune in el ce a mai ramas, mi-am strecurat capul din nou dupa aceea arcada sa vad daca noul meu prieten care era si tanarul stapan al clanului mai era acolo. Dar din nefericire plecase, cand am iesit afara am scos uimit din buzunarul rucsacului o hartie indoita in doua. Am deschis-o sa vad ce scrie pe ea, era un mic mesaj din partea lui kei spunandu-mi asa :
"Mi-a facut placere sa te cunosc Joshua esti un tip foarte de treaba si daca nu te-ar deranja te rog sa mai treci pe la mine, poate iesim pe undeva sa mai ne cunoastem.
Iti las si numarul meu de mobil in caz ca nu ma gasesti la sediu : XXX-XXXX-XX ..Sayonara ! "
Nu stiu de ce dar ma simteam bucuros ca aveam inca o ocazie ca sa-l cunosc mai bine pe misteriosul Kei, m-am dus acasa topaind de fericire, ciudata senzatie, dar nu mai conta abia asteptam sa vad ce imi rezerva ziua de mine.
Joshua ---> http://i982.photobucket.com/albums/ae307..._heise.jpg
Kei ---> http://i982.photobucket.com/albums/ae307..._heise.jpg