22-11-2010, 10:37 PM
Ea se mai gindi un pic la situatia in care este dar dupa scurt timp adormi.Se trezi dupa citeva ore,iar linga ea se afla Em,care citea o carte mica si foarte veche.
-Ce faci?Il intreba ea,ridicindu-se cu greu.
-Acum e ora 13:00,iti las jumate de ora sa te schimbi,maninci,fa si tu un dus,apoi te astept afara in gradina,Sara te va ajuta.Spuse toate astea foarte repede fara macar sa scoata nasul din carte.Ea nu mai spuse nimic,dindu-si seama ca el nu prea se bucura de prezenta ei in casa (castel).Se ridica incet de pe pat,facu citiva pasi apoi se intoarse si il intreba.
-Unde este Sara?Iar pe usa intra o domnisoara bruneta cu ochii de un verde pierdut.Venise pina in fata ei,facu o mica plecaciune.
-Va rog sa ma urmati,domnisoara,ea se uita putin ciudat la ea,nu prea era invatata ca cineva sa se poarte cu ea ca o regina.Fata o lua inainte,iar Rose o urma cu pasi micuti,dar la iesire din camera se mai uita o data in urma parca vrind sa spuna ceva,dar se razgindi vazindu-l ca nici acum nu scosese ochii din cartea aia.Rose merse cu acea domnisoara,in alta camera unde o ajuta sa se schimbe si restul.Apoi merse in gradina era imbracat intr-o rochita roza,stil regal.Credea ca vede raiul mirosul puternic de caise si verdele care era peste tot.Cobori scarile care era un fel de galben,cu un covoras in mijloc la capatul scarilor o astepta Em.
-Sall,spuse ea cu un mic zimbet pe fata.
-Lasa zimbetul ala prostesc.Ea nu stia ce sa spuna vroia sa fie draguta.Nu vreau sa fii draguta cu mine.
-De unde...
-Pot citi gindurile.Acum hai cu mine.Urmatoarele 5 ore le vei petrece cu mine,sa nu aud mofturi sau mai stiu eu ce ai tu, clar?Nu-ti place chiar nu-mi pasa.Acum era convinsa ca el nu o placea deloc si nu o vroia in acesta casa.
-Nu-i adevarat,continua el.
-Termina,nu mai fa asta.
-Atunci nu mai gindi atit de...nustiu evident.
-Unde mergem?
-Trebuie sa-ti fac cunostinta cu palatul pentru a nu te rataci.Prima oara vom merge doar prin gradina.Eu nu te car in spate,clar?Daca nu vrei sa mergi spune-mi acum.
-Sunt sigura ca pot face fata.
-Cum vrei,eu nu te car.
-Eu nu sunt sacul tau ca sa ma cari.
-Ma rog.Mersera amindoi vre-o ora nimeni nu spuse absolut nimic.Iar la un moment Rose il intreba.
-Spune-mi de ce eu sunt aici?
-Nu pot.
-De ce?
-Nu am voie si atit,daca ai chef de vorba alege si tu altceva.
-Bine,iar dupa ce se gindi ceva timp il intreba.De cite ori ai inconjurat aceasta gradina?
-In fiecare an de 5 ori iar eu am 194 de ani deci de 970 de ori.Ea ramase cu gura cascata.
-Nu minti.
-Serios, eu sunt print,eu nu mint.
-Da,am uitat.Spuse putin ironic.Dar Max?
-Max nu a vazut in viata lui acesta gradina,probabil nici nu stie ca exista.
-Serios?
-Da.Acum taci si mergi,vorbitul iti ia din energie.
-Din cite am observat nu va prea intelegeti?
-Nu e treaba ta ce facem noi,ti-am spus sa taci ca cheltui energie. Dupa 5 ore de merse mai ramase un km.Iar Rose sleita de puteri credea ca va cadea din clipa in clipa jos.
-Em...stai.
-Mai avem un pic.
-Em, numai pot.
-Doar un km.
-Em opreste-te acum.Striga ea la el.Nu mai pot.
-Ai spus ca poti rezista?
-Credeam ca e putin.
-Nu e.Acum presupun ca trebuie sa te car in brate.Statu putin pe ginduri.
-Eu nu sunt un vampir.El veni ridicind-o.Ce bine,continua ea.
-Nu te obisnui, inchide ochii.Ea ii avea deja inchisi.In citeva secunde ajunse,el ajunse linga palat,iar ea era pe jumate adormita.La o masuta sub un cais statea Max citind.Cind o vazu,in ce stare era se ridica alarmat.
-Ce i-ai facut?O lua el in brate.
-Nimic e doar obosita.
-Ti s-a spus sa-i arati gradina nu sa o torturezi.De ce te gindesti mereu la tine?Se intoarse disparind.Em nu mai spuse nimic nu mai avea de ce.
-Ce faci?Il intreba ea,ridicindu-se cu greu.
-Acum e ora 13:00,iti las jumate de ora sa te schimbi,maninci,fa si tu un dus,apoi te astept afara in gradina,Sara te va ajuta.Spuse toate astea foarte repede fara macar sa scoata nasul din carte.Ea nu mai spuse nimic,dindu-si seama ca el nu prea se bucura de prezenta ei in casa (castel).Se ridica incet de pe pat,facu citiva pasi apoi se intoarse si il intreba.
-Unde este Sara?Iar pe usa intra o domnisoara bruneta cu ochii de un verde pierdut.Venise pina in fata ei,facu o mica plecaciune.
-Va rog sa ma urmati,domnisoara,ea se uita putin ciudat la ea,nu prea era invatata ca cineva sa se poarte cu ea ca o regina.Fata o lua inainte,iar Rose o urma cu pasi micuti,dar la iesire din camera se mai uita o data in urma parca vrind sa spuna ceva,dar se razgindi vazindu-l ca nici acum nu scosese ochii din cartea aia.Rose merse cu acea domnisoara,in alta camera unde o ajuta sa se schimbe si restul.Apoi merse in gradina era imbracat intr-o rochita roza,stil regal.Credea ca vede raiul mirosul puternic de caise si verdele care era peste tot.Cobori scarile care era un fel de galben,cu un covoras in mijloc la capatul scarilor o astepta Em.
-Sall,spuse ea cu un mic zimbet pe fata.
-Lasa zimbetul ala prostesc.Ea nu stia ce sa spuna vroia sa fie draguta.Nu vreau sa fii draguta cu mine.
-De unde...
-Pot citi gindurile.Acum hai cu mine.Urmatoarele 5 ore le vei petrece cu mine,sa nu aud mofturi sau mai stiu eu ce ai tu, clar?Nu-ti place chiar nu-mi pasa.Acum era convinsa ca el nu o placea deloc si nu o vroia in acesta casa.
-Nu-i adevarat,continua el.
-Termina,nu mai fa asta.
-Atunci nu mai gindi atit de...nustiu evident.
-Unde mergem?
-Trebuie sa-ti fac cunostinta cu palatul pentru a nu te rataci.Prima oara vom merge doar prin gradina.Eu nu te car in spate,clar?Daca nu vrei sa mergi spune-mi acum.
-Sunt sigura ca pot face fata.
-Cum vrei,eu nu te car.
-Eu nu sunt sacul tau ca sa ma cari.
-Ma rog.Mersera amindoi vre-o ora nimeni nu spuse absolut nimic.Iar la un moment Rose il intreba.
-Spune-mi de ce eu sunt aici?
-Nu pot.
-De ce?
-Nu am voie si atit,daca ai chef de vorba alege si tu altceva.
-Bine,iar dupa ce se gindi ceva timp il intreba.De cite ori ai inconjurat aceasta gradina?
-In fiecare an de 5 ori iar eu am 194 de ani deci de 970 de ori.Ea ramase cu gura cascata.
-Nu minti.
-Serios, eu sunt print,eu nu mint.
-Da,am uitat.Spuse putin ironic.Dar Max?
-Max nu a vazut in viata lui acesta gradina,probabil nici nu stie ca exista.
-Serios?
-Da.Acum taci si mergi,vorbitul iti ia din energie.
-Din cite am observat nu va prea intelegeti?
-Nu e treaba ta ce facem noi,ti-am spus sa taci ca cheltui energie. Dupa 5 ore de merse mai ramase un km.Iar Rose sleita de puteri credea ca va cadea din clipa in clipa jos.
-Em...stai.
-Mai avem un pic.
-Em, numai pot.
-Doar un km.
-Em opreste-te acum.Striga ea la el.Nu mai pot.
-Ai spus ca poti rezista?
-Credeam ca e putin.
-Nu e.Acum presupun ca trebuie sa te car in brate.Statu putin pe ginduri.
-Eu nu sunt un vampir.El veni ridicind-o.Ce bine,continua ea.
-Nu te obisnui, inchide ochii.Ea ii avea deja inchisi.In citeva secunde ajunse,el ajunse linga palat,iar ea era pe jumate adormita.La o masuta sub un cais statea Max citind.Cind o vazu,in ce stare era se ridica alarmat.
-Ce i-ai facut?O lua el in brate.
-Nimic e doar obosita.
-Ti s-a spus sa-i arati gradina nu sa o torturezi.De ce te gindesti mereu la tine?Se intoarse disparind.Em nu mai spuse nimic nu mai avea de ce.