Angels Love [shonen-ai / yaoi]

[Strawberry Ice]

deci...chiar nu am ce face...anyway...acesta e un fic yaoi si sper sa va placa!^_^

1.O lume ascunsa

Intr-o lume total diferita, departe de cea reala, intr-o imagine rupta din Paradis, undeva unde soarele nu apune niciodata si unde domneste numai pacea, ingerii supravegheaza plictisiti oamenii mascati de lacomie si diferite masti care le ascund adevaratele identitati. Numai lumina, fara intuneric. Acesti misionari ai vietii si mortii decid cine poate trece pe taramul luminii, in lumea lor plina de viata, fara ura ci doar bucurie. Totul este impecabil, nici o forma, doar abisul alb fara sfarsit.
Panorama imbracata in lumina adaposteste suflete curate si pure, fara pacate. Intr-un coltisor al ei, cateva vietati ale lumii spirituale privesc somnoroase oamenii ce joaca un joc periculos numit: viata. Fiecare pacatos trece prin acest joc care iti alege destinatia finala: Rai sau Iad. Cei mai norocosi dintre ei ajung sa vegheze alaturi de ceilalti ingeri. Puterea lor este nemarginita si cei care cred cu adevarat in ingeri primesc darul bucuriei de a trai in continuare si a uita nenorocirile.
Printre stancile albe, Takumi un inger indraznet privea cu mare interes unul dintre jucatorii vietii. Intr-un lac se oglindea imaginea unui baiat ce parea ca sufera extreme de mult. Baiatul zambi cu interes, dandu-si una dintre suvitele parului rebel de o nuata movalie, dupa urechea dreapta. Ochii sai de o culoare galbuie capatara o stralucire ciudata. Se parea ca acea fiinta neinsemnata in lumea ingerilor trezise un interes in inima baiatului cu par mov. Aripile albe ca zapada din luna decembrie stateau lipite de trupul bine facut al ingerului. Imbracamintea alba, imaculata, tipica unui inger il faceau sa para una cu peisajul. Era usor de confundat incat ai fi putut trece pe langa el fara sa iti dai seama, asa cum faceau unii ingeri . Alaturi de el se afla si o tanara domnita cu parul de aceeasi culuare ca al lui Takumi. Ochii cristalini de un mov spre albastru te fermecau dintr-o privire. Ca si cand ar fi dorit ca sa se asorteze perfect, imbracamintea fetei era si ea mova. Rochia era asezata perfect pe trupul ei conturat. In spate o pereche de aripi pufoase fluturau in vant la fel ca cele doua aripioare ca urechile unei pisici. Aceasta zambea si parea fericita priviind intr-o oglinda ce arata mai multi adolescenti razand.
-Nu-i asa ca sunt draguti?spuse aceasta intrerupand linistea si facandu-l pe Takumi sa tresara.
Ingerul o privi incruntandu-se apoi isi indrepta privirea inapoi in oglinda sa.
-Ti-am spus sa nu ma m-ai sperii asa. Sunt doar niste copii. Ce a atat de special la ei, Saku?
Saku ofta adanc si privi mai departe in oglinda sa. Linistea se lasa din nou peste abis pana cand tanara fata isi indrepta privirea curioasa in oglinda cristalina a lui Takumi.
-Taku la ce te uiti? intreba Sakumi tare curioasa.
-Nimic interesant, raspunse baiatul sec dar fara sa isi ia privirea de la acel baiat.
Sakumi se intoarse brusc si privi nelinistia in lumina. In cateva minute un strigat ascutit dar placut sparse toata tacerea de pana acum.
-Naoto! Unde esti?? Taku s-a indra …
Dar fata nu apuca sa termine fraza ca Taku ii astupa gura incercand sa o faca sa taca si spunandu-i sa termine cu balciul.
-Da-mi … drumul…!! tipa aceasta la el.Ce crezi ca faci? Doar daca esti fratele meu asta inseamna ca ai tot dreptul sa ma faci sa tac? Uite ca nu!
Dar Saku se sperie ingrozitor cand un nor de ceata aparu in fata ei. Aceasta gafaia si se tinea cu mana pe inima. Intre cei doi frati statea acum un baiat cam cat Takumi cu parul argintiu ca aluminiul, putin mai lung decat al celuilalt baiat .Privirea rece se atinti asupra lui Saku apoi la fratele ei care se intoarse indiferent si nepasator la oglinga sa. Ochii de un albastru mai inchis ca oceaunul incepura sa cerceteze filmuletul la fel ca Taku si sora lui.
-Pare destul de trist baiatul. Dar, Taku, adauga acesta cuprinzandu-i mainele intre ale lui, sa sti ca nu vreau sa suferi.
Baiatul ca parul mov se enerva si spuse raspicat:
-Naoto nu sunt jucaria ta!Sunt si eu o fiinta.
Naoto incepu sa rada si arata spre oglinda facandu-i pe cei doi frati sa se uite atent.

*
* *
Pe pamant, unde toti oamenii isi vad de viata lor, undeva unde lacomia si ura sunt pe primul loc, pe o straduta inghesuita din orasul Londra, Ryuu un student absolut obisnuit se zbate in ghearele mortii. Trantit de peretele rece al unei cladiri, lacrimi calde de durere se preling pe obrajii reci, curgand apoi pe gatul sau. O durere infernala il facu pe acesta sa tipe, lacrimile sale intensificandu-se. Daiku profita de trupul baiatului ca de fiecare data cand il vedea. O mana rece intra sub tricoul alb facandu-l pe Ryuu sa tremure si in acelasi timp sa planga si mai tare. Se saturase de acelasi tratament de fiecare data. Nu mai suporta o asemenea durere.
-Opreste-te … te rog! reusi Ryuu sa spuna printre sunetele de durere.
Insa baiatul inalt si bine facut nu asculta si, intentionat, acesta ii cuprinse buzele intr-un sarut violent. Limba sa se plimba acum prin toate colturile gurii, cercentand si cea mai mica parte. Violent Daiku isi puse piciorul drep intre cele ale pustanului, facandu-l sa tipa si mai tare. Cu o mana libera acesta scoase din buzunarul hainii un briceag. Incetisor, lama lui se plimba pe usor pe obrazul lui Ryuu care tremura.
-Ce vrei sa faci? intreba ingrozit baiatul privind briceagul.
-Daca te mai zbati mult a sa ajungi la spital si crede-ma ca nu o sa fie placut, raspunse acesta avand pe buze un zambet pervers.
Incheind cu aceste cuvinte tanarul baiat baga briceagul inapoi si incepu sa il sarute violent pe gat si piept. Ryuu inca se zbatea dar nu reusea sa scape din mainele diavolului. Lacrimile curgeau ca un rau si tot ce putea face era sa stea si sa spere ca se va termina cat se putea de curand.

~Va urma!~