Un trandafir ascuns in umbra

[Zuzy Is Angell]

sczde intarziere =)))=)) plzz astept comm :o3 :perv: :perv: :perv: :perv:


Capitolul 2.[Visul]


In goana in care alergam ma impiedic de o persoana si cad pestea ea. Deschid ochii si vad ca era Zero.
-Tu nu te uiti pe unde mergi? ma intreaba el destul de furios.
Ii zambesc prieteneste si il intreb unde e Yuuki. Acesta imi raspunde si imi spune ca patruleaza, asa cum ar trbui sa fac si eu. Nu apuc bine sa ma scutur ca aud un tipat. Ne indreptam spre locul de unde se auzise si o vedem pe Yuuki cum statea nemiscata si tremura. Ma apropii de ea si vad ca in afta ei era o fata intr-o balta de sange. Zero il cheama repede pe director si pe fetele de la cabinetul medical, iar eu incerc sa o linistesc pe Yuuki. Privelistea orobila nu mi-a adus mie un sentimet de dejavu ci i-a adus si pe cei din clasa de noapte. Am reusit insa sa-i ducem inapoi la dormitoarele lor. A doua zi eram foarte obosite, noroc cu Yori care ne-a mai tinu treze. La cum vorbeau profesorii mai mult ma adormea decat sa ma tina treaza. Deodata se deschide usa si pe ea intra o eleva de la clasa de noapte. Stati putin….vampirii nu suporta lumina nu? In fine, dupa ce vorbeste cu proful, m-a trage afara din clasa si ma duce in biroul lui Kaname-senpai. Cum intrai in incapere era un birou mare, in stanga avea o canapea i-ar in dreapta o biblioteca. Ma uit sfioasa in stanga si in dreapta, parca ne vrand sa deranjez pe cineva.
-Te-am chemat aici pentru a-mi cere scuze personal pentru ce s-a intamplat aseara. se aude voce alui Kaname-senpai care tocmai intra in camera.
-Un elev de la clasa de noapte a facut asta?
-Nu, ci un vampir de Nivel E.
Stiam ca vampiri de Nivel E sunt oleaca dusi cu barca, dar nu mi-am imaginat ca ar intra si intr-o academie. Daca ma gandesc mai bine, ar trebuit sa-i cer scuze directorului pentru ca eu ar fi trebuit sa fiu pe acel „sector”. Acesta se apropie de mana si imi pune mana pe umar.
-Daca ma gandesc mai bine, nu tu erai pe acel „sector”? ma intreaba el cu o voce cat se poate de serioasa.
Inghit in sec si ma intorc cu fata la el. Tot ce-mi venea prin cap era imaginea lui cum gusta din sangele lui Ruka. Las privirea in jos si ies din incapre. Stiu ca ar cam fi vina mea, dar nu puteam sa risc sa-mi fie baut sangele. In timp ce inchid usa de la dormitoarele de zi, o vad pe Yuuki pe jos so tinandu-si mana la gat. Ma apropii cu pasi repezi de ea si vad ca avea un firicel de sange ce se scurgea pe pielea fina a gatului sau. O ridic de jos si mergem la baie pentru a-i trata „rana”. In timp ce eu ii stergeam sangele, ea se uita in gol in oglinda. O intreb ce s-a intamplat, dar nu-mi raspunde. Deodata vad ca tresare si imi spune ca totul a fost aproape la fel ca in acea zi.
-Avea ochii rosii, infometati de sange. M-am speriat, corpul nu reactiona, iar la o secunda dupa, si-a infipt coltii si a inceput sa-mi guste sangele.
-Cine? Cine, a facut asta? o intreb eu ingrijorata.
La auzul vinovatului, am strans prosopul in mana si am lasat capul in jos. Asa s-a intamplat si cu Ruka aseara, doar ca ea e vampir. Ii spun lui Yuuki sa se bandajeze singura si ma duc catre dormitorul lui Zero. Acesta imi deschide usa, iar eu sar la gatul lui.
-Monstrule!!!! tip eu la el. Cum ai putut sa-i faci asta? Defapt la ce sa ma astept de la un monstru? Ti-a placut? A fost gustos?
-N…nu m-am putut abtine. se chinuie sa-mi raspunda.
Scot pistolul si-l indrept spre el. Cea mai buna pedeapsa pentru el ar fi moartea, dar nu. El a facut-o sa sufere si asa ar trebui sa faca si el, sa sufere. M-am dat jos dupa el si m-am rezemat de usa. Acesta mi-a spus ca nu s-ar impotrivi daca l-as omora. L-am intrebat cum s-a intamplat si a inceput sa-mi povesteasca.
-Un vampir pur sange m-a transformat, mi-a ucis parintii, iar mie mi-a dat o soarta mizerabila. In momentul in care eram la pamant si ma luptam cu durerea, in spatele ei a parul fratele meu geaman. Avea un zambet pe fata, care si acum ma enerveaza. Cred ca era fericit pentru ceea ce ni se intamplase. Asta a fost tot, caci apoi am venit aici. Locul in care m-a muscat femeia aceeia si acum ma arde.
Povestea lui era asa de trista, si eu care credeam ca a mea e….ei bine e de groaza. Imi amintesc doar ca am vazut o femeie al carei sange era baut de un vampir. Avea ochii rosii ca focul si insetati. Am inceput sa fug si m-am oprit pe un pod. Nu-mi mai aduc aminte ce s-a intamplat inainte de asta. O lacrima si se scurge pe obraz si dupa ea au aparut si altele. M-am ridicat de jos si fix in acel moment a parut Yuuki nebandajata. Ochii lui Zero s-au facut rosii si au sarit la Yuuki, dar m-am bagat in fata lui. In acel moment i-am simtit buzele reci pe gatul meu si colti cum ii dancea mai mult. Cred ca aveam un sange dulce. Inchid ochii si il intreb ce gust are sangele meu. Acesta ma aude si se opreste. Se sterge la gura, iar apoi se uita la urma care mi-a lasat-o pe gat. Yuuki era ingrozita de scena pe care tocmai o vazuze, dar in acelasi timp era constienta ca Zero numai cu asta poate trai. Se apropie de el si ii da o palma.
-De ce nu ne-ai zis? il intreaba ea putin nervoasa.
-Dupa ce vi s-a intamplat credeti ca v-ar fi placut sa stiti sa traiti cu un monstru in casa? ne intreaba el cu vocea putin ridicata.
Niste fiori reci m-au trecut. Nu pentru ca sangele se scurgea pe gatul meu ci si pentru ca din nou acele imagini mi-au aparut in minte. Ies din camera si ma duc la baie pentru a ma bandaja. Seara a trecut cu greu, deoarece nu am putut dormi. A doua zi am fost foarte obosita incat atunci cand trebuia sa le tin piepti fetelor am lesinat. Cred ca lui Zero i-a cam fost foame. Cand m-am trezit am observat ca eram la infirmerie. Ma uit in stanga mea si il vad pe Kaname-senpai.
-Ce cauti aici? il intreb eu incercand sa ma ridic.
-Mi-am facut griji cand te-am vazut cum ai lesinat chiar in fata ochilor mei.
-Griji? Credema ca griji ar fi trebuit sa-si faca directorul, Zero sau Yuuki.
-Cum sa nu-mi fac griji cand scumpa mea a pierdut mult sange? ma intreaba el.
-De unde stii? il intreb in timp ce las capul in jos, si o lacrima se scurge pe obrazul meu.
-Aseara peste tot se simtea mirosul sangelui tau.
Las frau liber lacrimilor si incep sa plang. Acesta ma vede si se taie putin la un deget. Se apropie de mina si imi spune sa beau. Wowowo…Stop. Ce? Sa-i beau sangele? Pentru ce? In fine, fac ca el si incep sa gust din sangele lui. Dupa ce ii simt gustul, adorm automat si intru in tara viselor. <<Se pare ca Kanmae-senpai m-a adormit. Dupa ce dorm vreo cateva ore, ma trezesc mai puernica ca pana acum. Stiam cate ceva despre sangele de vampir da nu eram sigura de toate acestea. Ma imbrac la loc si incep sa patrulez. Deodata il vad pe Kaname pe cladirea in care se tineau orele. Urc si eu si vad ca se uita la cer. Ma apropii de el si ii pun mana pe umar. Acesta se intoarce si ma priveste cu ochii rosii de culoarea focului si isi arata coltii. Incerc sa fug, dar picioarele nu ma ascultau. Acesta imi da la o parte parul ce-mi acoperea gatul si se apropie cu buzele sale de pielea gatului meu. Isis infige adanc coltii si incepe sa-mi guste sangele. Deodata se opreste si se uita la mine cu un zambet malefic pe fata. Simt cum imi vine rau, dar in loc sa vomit sau altceva incep sa tusesc. Nu tuseam simplu si tuseam sange. Deodata toti cei din clasa de noapte se strang in jurul meu si incep sa inainteze. Simt cum multe perechi de dinti se infig in pielea mea si incep sa-mi guste sangele. Ma trezesc repede si vad ca fusese doar un vis. Ma uit la minile mele si vad ca erau intacte. Ma imbrac si ma duc afara. Se pare ca era dimineata. Ma duc la ore unde observ ca Zero nu era si ma asez langa Yuuki.
-Unde e Zero? o intreb eu in soapta.
Aceasta nu rasunde nimic si continua sa fie atenta la lectie. Era ciudat, Yuuki nu prea era atenta la lectie. Mi intorc privirea catre locul lui Zero si il vad acolo. Totul e foarte ciudat. Ma ridic dupa scaun si ies de la ore. Nu cred ca e una din cele mai bune zile. Ies din scoala si fix la umbra unui copac il vad pe Kaname-senpai. Ma apropii de el ii pun mana pe umar, iar deodata ii care capul.>> Ma trezesc speriata si vad ca eram inca la infirmerie. Ma uit pe geam si vad ca era inca noapte. Ma imbrac si ies afara. Afara……

~To be Continued~