Suflet pustiu....

[Inevitable Obsession]

Hi !^^ Sincer nu credeam ca o sa am atatea comentari, nu cred ca e ceva tocmai..frumos . Ma faceti sa rosesc ;)) Ah, sper ca din acest capitol veti intelge mai multe . Sper sa mai treceti pe aici ! Za next, hope you like it ! =]

Chapter Two

Zambetele false, triste ! Lacrimi sincere, tipete si priviri ce te strapung ca o mie de sageti !

Cu doua luni in urma...

Mi-am rezemat capul de fereastra masini in care ma aflam, oftand lung . Am privit drumul pe care treceam tacuta, inima incepand sa-mi bata cu putere . Poate ca acolo, in adancul ei, realizam unde ma indreptam . Catre....un restaurant! Banal, nu ? Nu, nu e banal . Chiar deloc .
Aseara, pe la ora 22:00, cand ma pregateam sa intru in pat, a batut cineva la usa mea . Era Sasuke ! Si arata asa bineee !
Am inchis ochii pentru o clipa, afisand un zambet stins, amintirea brunetului invadandu-mi mintea.

M-am ridicat de pe scaunul de lemn, indreptandu-ma cu pasi lenti catre patul moale si primitor . Dar m-am oprit brusc , auzind batai in usa de la intrare . Cine putea sa fie la ora asta ? M-am intors pe calcaie, trecand grabita pe hol, apoi am deschis incet usa .
Brunetul meu imi zambea finut, tinand in mana dreapta un trandafir rosu-sangeriu . L-am privit atenta, uimita de vizita sa nocturna, lasandu-l sa intre in apartament .
-Ce mai faci, draga mea ? Imi spuse pe un ton cald si placut, apropiindu-se de mine. Ochii sai, de un negru adanc, acum radiau de caldura, nu ca altadata....
Eram sigura ca sangele imi urcase in obraji, simteam cum inima imi trepida puternic . Am zambit inocenta, privindu-l cu ochii admirativi .
-B-bine....Am reusit sa ingan, afisand un suras mic. Acesta ma lua usor de talie, apropiindu-si buzele de ale mele . Isi strecura limba printre ele, jucandu-se pasional cu a mea . Am inchis ochii, lasandu-ma in voia sa .

Revenind la prezent ...
Auzeam glasuri in surdina, enervante...M-am incruntat, murmurand un "lasa-ma", dar acestea nu se opreau, continuau sa vorbeasca, sa ma strige !

Inghit in sec, incercand sa deschid ochii . E greu, imi simt ploapele ca de plumb . Imi intorc capul intr-o parte si simt o privire aspra atintita asupra mea . Reusesc sa deschid un ochii, vad in ceata...Imagini neclare in fata mea! Un glas feminin se aude, dar nu deslusesc cuvintele spuse . Apoi un glas atat de cunoscut, atat de placut, totusi dur ma face sa imi deschid ambii ochii si sa ma ridic brusc in sezut .
-Sasuke ! Exclam dintr-o data, privind camera in care ma aflam confuza . Hinata statea intr-un fotoliu, privindu-ma perplexa , totusi ranita de numele spus de mine . Ma uit in alta parte, vazandu-l pe blond . Naruto, cu ochii sai albastri mai limpezi ca cerul, nu zambea . De fapt, ma privea incruntat, statea rezemat de un perete . Al lui era glasul acela ?! Nu, nu, doar Sasuke vorbeste asa, e unic acel sunet !
Nu puteam intelge ce se intampla, dar aud o bataie in usa, si tresar involuntar, vrand sa stiu cine e . Naruto o deschide incet, apoi lasa pe cineva sa intre . Total necunoscut mie , acest barbat brunet, cu ochii intunecati si o piele usor alba, ma priveste atent . Isi drese glasul, si bagandu-si mainile in buzunarele blugilor, imi vorbeste :
-Sakura Haruno, eu sunt..Se opreste, parca stand cateva clipe pe ganduri, apoi reia - Eu sunt Sasuke Uchiha !
Sasuke..Nu, el nu e Sake ! Nuu, nuu....Daca era el, acum ma saruta, si...si imi spunea ca ii pare rau ca a plecat..! Dar acest barbat bine facut ma priveste cu atata indiferenta, incat imi vine s-ai dau una peste fata aia a lui ce seama cu a ...a brunetului meu .
-Tu nu esti Sasuke ! Spun aproape tipand la el, privindu-l stupefiata .
-Ba da, doamna Haruno, sunt Sauke ! Doar ca...
-Doar ca ce ?! Spune, fi-al dr*cului el de gand, spune ! Tip la el, ridicandu-ma din pat . O furie ma cuprinde, nu puteam suporta gandul ca acest individ imi fusese logodnic . Sau nu-mi fusese ?!

-Eu sunt Sasuke cel adevarat ! Fostul dumneavostra logodnic a fost...A fost un impostor ! Mi-a luat numele, v-a prostit, ma intelgeti ? Imi spune calm, privindu-ma .
-Minti ! Tip la el, apoi ma uit la asa zisi mei prieteni .
De ce Hinata si Naruto stau ca prosti ?! De ce nu fac nimic ?! De ce...? Il privesc incruntata, ma apropi de el si ii dau una peste fata , incat obrazul i se inroseste . Isi intoarce nepasator privirea catre mine, zambiind rece .
-Nu mint, chiar nu fac asta ! Se intoarce pe calcaie, ii sopteste ceva lui Naruto, si iese din camera cu pasi hotorati .