26-09-2009, 02:30 PM
XVI. Concertul- partea I
Zoey se trezi putin ametita. Se freca la ochi, incepand sa realizeze ca azi era ziua cea mare. O stare de neliniste ii cuprinse sufletul, gandindu-se daca va face fata. Se ruga sa nu uite versurile sau sa greseasca dansul.
Cu pasi mici, intra in cada, spuma moale mangaindu-i pielea. Simti parfumul dulce al trandafirilor, relaxandu-se. Apoi, fugi in dress-ing, intorcandu-se imbracata cu o pereche de pantaloni scurti, negrii si cu un maieu alb, mulat. Se tranti pe pat, visand cu ochii deschisi.
Spera ca totul sa decurga bine si-si dorea foarte mult sa cante perfect. Vroia ca fiecare nota sa incante publicul, iar finalul sa fie ca de vis. Nu vroia sa- si dezamageasca fanii sau sa-l dezamageasca pe Eiri. Toti aveau mari sperante.
Isi imagina ca se afla din nou pe scena, privind multimea de oameni. In fictiune parea atat de usor sa canti sub privirile lor, dar stia ca in realitate era diferita. Si totusi....era atat de fericita ca in sfarsit va putea sa isi priveasca fanii in ochi!
Incepu sa fredoneze un cantec. Minutele pareau ca trec ingrozitor de greu. Oricum, era atat de agitata incat nici nu putea citi, scrie sau manca. Ar fi dormit, dar ii era frica ca va intarzia sau ca va fi prea adormita in timpul concertului. Ce prostii ii puteau trece prin cap!
Zambi usor, dandu-si seama ca deseara nici nu va intelege de ce ii fusese frica sau de ce fusese atat de agitata. Ridica receptorul, sunand la room-service, comandand paine prajita, bacon si o cafea. Stia ca nu va pute ainghiti nimic, dar trebuia sa incerce, deoarece s-ar putea sa ii vina rau pe scena. Nu avea chef si de alte stiri senzationale in presa,
In cateva minute, la usa, se auzi un ciocanit si tanara intra, impingand masa pe roti. Zoey se indrepta spre ea, multumindu-i scurt si incepand sa manance.
Karina statea in bratele lui Ken, jucandu-se cu firele de par. Era putin ingrijorata. Intotdeauna se temuse de privirile spectatorilor si se inhiba. Spera sa nu se blocheze si sa aiba puterea de a apasa clapele. Dupa ce va reusi acest lucru, emotile vor dispara si totul va reveni al normal.
Ken o stranse la piept, spunandu-i ca totul va fi bine si o saruta pe frunte. Stia ca va reusi ai avea incredere in ea. De multe ori se blocase in timpul discursurilor,pieselor de teatru si a spectacoleleor, dar reusise sa treaca peste. Dea sta o iubea asa mult: era o luptatoare.
Akira inchise MP4 play-rul si incepu sa se se plimbe prin camera. Asteptatse ziua asta demult. Isi dorise sa poata deveni cunoscut, sa aiba bani si un viitor asigurat. Fusese sarac si crescuse intr-un cartier periculos, unde, invatase sa lupte, sa se apere si sa se descurce singur. Viata il invatase ca nu e totul usor, dar daca stii cum sa te invarti, vei reusi.
Si era adevarat. El reusise sa se implineasca. Noroc ca avusese talentul asta si ac nu s elasa deloc impresionat. Pentru el, era un nou inceput, unul de care avea sa se bucure la maxim.
Totusi, continua sa il urasca pe Eiri deoarece primise totul pe tava, iar acum se mandrea cu ceva pe care il primise gratuit. Oricum, rozalia nu avea sa fie a lui, deoarece va face orice ca sa i-o ia. Ii va dovedi ca nu poate avea totul.
Hiro privi cerul, zambind trist. Astepta cu nerbdare sa urce pe scena, dar ceva ii intuneca aceea senzatie de fericire si aceea persoana era Eiri. Nu putea sa il suporte pe blond, atunci cand ii zambea rozaliei sau cand vorbea cu ea. Cel mai mult il deranjase articolul din ziar. Nu crezuse niciodata ca rozalia va fi interesata de blond.
Acesta statea intins pe pat, fixand un punct pe tavan.Reusise sa ajunga departe cu trupa si impliniste si visurile lor. Dar, simtise ca nu este implinit si ca in adancul sufletului, suferea. Totusi, ii placuse perioada pe care o petrecuse alaturi de fata si de fiecare data cand vorbea cu ea, avea impresia ca in final, il intelege. Nu mai avusese demult acest sentiment.
Ora 15:30 veni repede, reusind sa ii surprinda pe toti. Rozalia ofta usor si-si lua lucrurile, indreptandu-s espre lift. Aveau doua ore pentru pregatiri si la cat era de agitata, spera ca totul sa iasa bine si sa nu greseasca.
Liftul anunta ca a ajuns la parter, cu un zgomot ascutit, destul de deranjant. Fata alerga in hol, zorindu-i pe toti:
-Haideti odata! Vom intarzia!
Nimeni nu-i raspunse, fata multumindu-se doar cu ordinele indeplinite. Akira isi luase un aer lejer, desi se putea vedea in ochii lui, nelinsitea. Urcara in limuzina, aceasta ducandu-i pe strazile orasului luminat pana in spatele stadionului.
Zoey sari din vehicul, alergand pana la usa din spate. Presa fusese intelegatoare si promisese sa-i lase in pace, pana dupa spectacol, cand, Eiri le va acorda un interviu.
Intra pe usa, in prag fiind intampinata de stilist, de costumiera si de Mara. Nu apuca sa mai zica ceva, caci se vazu trasa de Lucifer, stilistul, pe scaun, acesta incepand sa o spele pe cap si sa-i taie varfurile. Cu coltul ochiului, ii vazu pe Akira, pe Hiro si pe Ken, tunsi de un baiat si de doua fete, care se chinuiau sa le aranjeze parul cat mai modern.
Karina vorbi cu costumiera, care parea ca este ingrijorata. Intre timp, Lucifer souse:
-Parul va ramane asa, pana la final, cand ti-l voi aranja mai diferit. Cand te vei schimba, in timpul spectacolului, ti-l voi pieptana.
Zoey aproba, privind rapid parul roz, lucios, intins cu un deget mai scurt. Din pacate, atentia ii fu atrasa de Eiri care se indrepta spre Karina si spre costumiera, putin agitat. Rozalia inchise ochii si intreba, parca simtind:
-Ce s-a intamplat?
-Tricoul mov a intrat la apa si blugii s-au rupt.
Zoey ofta si spuse:
-Am o solutie.
Se ridica, scotand din geanta neagra un fel de rochita pana la genunchi, rosie cu negru, niste pantofi negrii si un fel de ciorapi bufanti in carouri rosii si negre, care erau de la genunchi pana la glezna. Karina sari in sus,multumita si lua loc pe scaunul lui Lucifer, in timp ce Eiri zambi multumit si o lasa pe costumiera cu Zoey.
O imbraca rapid in prima costumatie: fustita, camasa, cravata si basca, avand grija la parul usor ondulat la varfuri. Stella, cosmeticiana, se apropie de ea, dand-o cu rimel, cu putin ruj rosu, astfel incat buzele sa fie puse bine in evidenta.
Peste doua ore, toti erau aranjati si straluceau mai tare ca niciodata. Vocile fanilor se auzeau, incalzindu-i si dandu-le speranta. Zoey zambi increzatoare si spuse:
-Sa mergem! Sa facem un spectacol extraordinar!
Toti o privira incantati, baietii fiind putin ametiti de frumusetea ei. In treacat, Zoey ii lua mana lui Eiri, zambind fericita. Acesta o stranse usor, privind-o bland, fata indreptandu-se spre scena. Spectacolul incepu.
Zoey se trezi putin ametita. Se freca la ochi, incepand sa realizeze ca azi era ziua cea mare. O stare de neliniste ii cuprinse sufletul, gandindu-se daca va face fata. Se ruga sa nu uite versurile sau sa greseasca dansul.
Cu pasi mici, intra in cada, spuma moale mangaindu-i pielea. Simti parfumul dulce al trandafirilor, relaxandu-se. Apoi, fugi in dress-ing, intorcandu-se imbracata cu o pereche de pantaloni scurti, negrii si cu un maieu alb, mulat. Se tranti pe pat, visand cu ochii deschisi.
Spera ca totul sa decurga bine si-si dorea foarte mult sa cante perfect. Vroia ca fiecare nota sa incante publicul, iar finalul sa fie ca de vis. Nu vroia sa- si dezamageasca fanii sau sa-l dezamageasca pe Eiri. Toti aveau mari sperante.
Isi imagina ca se afla din nou pe scena, privind multimea de oameni. In fictiune parea atat de usor sa canti sub privirile lor, dar stia ca in realitate era diferita. Si totusi....era atat de fericita ca in sfarsit va putea sa isi priveasca fanii in ochi!
Incepu sa fredoneze un cantec. Minutele pareau ca trec ingrozitor de greu. Oricum, era atat de agitata incat nici nu putea citi, scrie sau manca. Ar fi dormit, dar ii era frica ca va intarzia sau ca va fi prea adormita in timpul concertului. Ce prostii ii puteau trece prin cap!
Zambi usor, dandu-si seama ca deseara nici nu va intelege de ce ii fusese frica sau de ce fusese atat de agitata. Ridica receptorul, sunand la room-service, comandand paine prajita, bacon si o cafea. Stia ca nu va pute ainghiti nimic, dar trebuia sa incerce, deoarece s-ar putea sa ii vina rau pe scena. Nu avea chef si de alte stiri senzationale in presa,
In cateva minute, la usa, se auzi un ciocanit si tanara intra, impingand masa pe roti. Zoey se indrepta spre ea, multumindu-i scurt si incepand sa manance.
Karina statea in bratele lui Ken, jucandu-se cu firele de par. Era putin ingrijorata. Intotdeauna se temuse de privirile spectatorilor si se inhiba. Spera sa nu se blocheze si sa aiba puterea de a apasa clapele. Dupa ce va reusi acest lucru, emotile vor dispara si totul va reveni al normal.
Ken o stranse la piept, spunandu-i ca totul va fi bine si o saruta pe frunte. Stia ca va reusi ai avea incredere in ea. De multe ori se blocase in timpul discursurilor,pieselor de teatru si a spectacoleleor, dar reusise sa treaca peste. Dea sta o iubea asa mult: era o luptatoare.
Akira inchise MP4 play-rul si incepu sa se se plimbe prin camera. Asteptatse ziua asta demult. Isi dorise sa poata deveni cunoscut, sa aiba bani si un viitor asigurat. Fusese sarac si crescuse intr-un cartier periculos, unde, invatase sa lupte, sa se apere si sa se descurce singur. Viata il invatase ca nu e totul usor, dar daca stii cum sa te invarti, vei reusi.
Si era adevarat. El reusise sa se implineasca. Noroc ca avusese talentul asta si ac nu s elasa deloc impresionat. Pentru el, era un nou inceput, unul de care avea sa se bucure la maxim.
Totusi, continua sa il urasca pe Eiri deoarece primise totul pe tava, iar acum se mandrea cu ceva pe care il primise gratuit. Oricum, rozalia nu avea sa fie a lui, deoarece va face orice ca sa i-o ia. Ii va dovedi ca nu poate avea totul.
Hiro privi cerul, zambind trist. Astepta cu nerbdare sa urce pe scena, dar ceva ii intuneca aceea senzatie de fericire si aceea persoana era Eiri. Nu putea sa il suporte pe blond, atunci cand ii zambea rozaliei sau cand vorbea cu ea. Cel mai mult il deranjase articolul din ziar. Nu crezuse niciodata ca rozalia va fi interesata de blond.
Acesta statea intins pe pat, fixand un punct pe tavan.Reusise sa ajunga departe cu trupa si impliniste si visurile lor. Dar, simtise ca nu este implinit si ca in adancul sufletului, suferea. Totusi, ii placuse perioada pe care o petrecuse alaturi de fata si de fiecare data cand vorbea cu ea, avea impresia ca in final, il intelege. Nu mai avusese demult acest sentiment.
Ora 15:30 veni repede, reusind sa ii surprinda pe toti. Rozalia ofta usor si-si lua lucrurile, indreptandu-s espre lift. Aveau doua ore pentru pregatiri si la cat era de agitata, spera ca totul sa iasa bine si sa nu greseasca.
Liftul anunta ca a ajuns la parter, cu un zgomot ascutit, destul de deranjant. Fata alerga in hol, zorindu-i pe toti:
-Haideti odata! Vom intarzia!
Nimeni nu-i raspunse, fata multumindu-se doar cu ordinele indeplinite. Akira isi luase un aer lejer, desi se putea vedea in ochii lui, nelinsitea. Urcara in limuzina, aceasta ducandu-i pe strazile orasului luminat pana in spatele stadionului.
Zoey sari din vehicul, alergand pana la usa din spate. Presa fusese intelegatoare si promisese sa-i lase in pace, pana dupa spectacol, cand, Eiri le va acorda un interviu.
Intra pe usa, in prag fiind intampinata de stilist, de costumiera si de Mara. Nu apuca sa mai zica ceva, caci se vazu trasa de Lucifer, stilistul, pe scaun, acesta incepand sa o spele pe cap si sa-i taie varfurile. Cu coltul ochiului, ii vazu pe Akira, pe Hiro si pe Ken, tunsi de un baiat si de doua fete, care se chinuiau sa le aranjeze parul cat mai modern.
Karina vorbi cu costumiera, care parea ca este ingrijorata. Intre timp, Lucifer souse:
-Parul va ramane asa, pana la final, cand ti-l voi aranja mai diferit. Cand te vei schimba, in timpul spectacolului, ti-l voi pieptana.
Zoey aproba, privind rapid parul roz, lucios, intins cu un deget mai scurt. Din pacate, atentia ii fu atrasa de Eiri care se indrepta spre Karina si spre costumiera, putin agitat. Rozalia inchise ochii si intreba, parca simtind:
-Ce s-a intamplat?
-Tricoul mov a intrat la apa si blugii s-au rupt.
Zoey ofta si spuse:
-Am o solutie.
Se ridica, scotand din geanta neagra un fel de rochita pana la genunchi, rosie cu negru, niste pantofi negrii si un fel de ciorapi bufanti in carouri rosii si negre, care erau de la genunchi pana la glezna. Karina sari in sus,multumita si lua loc pe scaunul lui Lucifer, in timp ce Eiri zambi multumit si o lasa pe costumiera cu Zoey.
O imbraca rapid in prima costumatie: fustita, camasa, cravata si basca, avand grija la parul usor ondulat la varfuri. Stella, cosmeticiana, se apropie de ea, dand-o cu rimel, cu putin ruj rosu, astfel incat buzele sa fie puse bine in evidenta.
Peste doua ore, toti erau aranjati si straluceau mai tare ca niciodata. Vocile fanilor se auzeau, incalzindu-i si dandu-le speranta. Zoey zambi increzatoare si spuse:
-Sa mergem! Sa facem un spectacol extraordinar!
Toti o privira incantati, baietii fiind putin ametiti de frumusetea ei. In treacat, Zoey ii lua mana lui Eiri, zambind fericita. Acesta o stranse usor, privind-o bland, fata indreptandu-se spre scena. Spectacolul incepu.