Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Cheia dragostei[inspirat din Gravitation]

#31
A fost bu capitolul si nu m-au deranjat versurile. Sper ca in next sa se intample ceva intre Eiri si Zoey...Moama, dar e bune nu gluma:)) a cantat, stai a vad, 31 de melodii:)) Nici nu stiam ca o trupa canta atatea melodii intr-un concert. La acpitolul asta mi-a placut felul cum a alunecat actiunea. Desi doar a cantat, plasarea versurilor a facut ca timpul sa treaca repede, fara sa fie nevoie sa grabesti intamplarile.
Astept nextu...Gambate:*
Read my fics: One life One love ( a sasusaku love story) (finished): http://animezup.com/forum/showthread.php?tid=3807
Psihologia dragostei: http://animezup.com/forum/showthread.php?tid=4333
Love or Blood: http://animezup.com/forum/showthread.php?tid=4471 ( lasati si un com, arigatou)
[Imagine: Jana_sig.png]

#32
wow..a fost un capitol super tare si chiar imi plac foarte mult versurile.
eiri e asa de hot...imi place de el. Vreau ca zoey sa ramana cu eiri.Ai avut o idee foarte buna sa pui versurile, ma bucur ca nu ai spus ceva in genu'' au cantat si toata lumea era in extaz''
sa pui repede nexxt
Leon Oswald Addiced=> My love, don't touch my boy, he's mine!!!



Fav quote: ''Maimutele cad din copaci, Leon cade de pe traprez''(Kaleido star)


[Imagine: chibi_1654.gif]
Miko, chibi-ul lui ayame_sasuke
- chibi and monkey

#33
Am aparut si eu mai tarziu din pacate pentru ca am avut cateva probleme cu PC'ul.
Imi place foarte mult continuarea si ma bucur ca ai pus si versurile.
Totul a fost foarte bine. Sa fiu sincera nici nu mai stiu ce sa zic:))
Ma bucur ca nu grabesti actiunea! Abea astept sa citec ce se va intampla in continuare si poate se va intampla ceva intre Zoey si Eiri :x :X
So...cam asta a fost tot ce am avut de spus! Sper sa pui cat mai repede continuarea si iti multumesc ca m-ai anuntat! Kiss'u^^
Bye-Bye:D
Psihologu' mi'a zis ca's nebuna, da' vocile din cap imi spun ca nu e adevarat
Nu te deranja...sa ma deranjezi...!
[Imagine: chibi_2903.gif]
, chibi-ul lui Tasha

Imi trebuie bombonele ca sa cresc... Imi dai si tu una?888

#34
XIV.Indecizie

Zoey il privi uimita, nestiind ce sa zica. I-ar fi placut sa mearga sa vada orasul si dintr-un motiv necunoscut, inca, sperase sa faca acest lucru impreuna cu el.Totusi,era corect ce facea? In fond, Eiri era finantatorul trupei, deci seful ei. Nu vroia sa fie ca celelalte femei, care aveau relatii cu sefii lor. Si totusi, aceasta este chiar o relatie? Nu isi inchipuie prea mult? In fond, Eiri o invitase sa vada orasul, nu sa mearga pe o insula, impreuna, timp de o saptamana.
Se hotari sa accepte, impunandu-si sa evite orice aluzie, orice incercare de a forma o pereche. Si totusi, o parte din ea isi dorea ca el sa o faca. Ca el sa faca miscarea, care i-ar uni.
-Mi-ar placea. Doar ca trebuie sa ma schimb. isi auzi vocea usor emotionata
-Desigur. Ne intalnim in hol la 20:15.
Zoey incuviinta, alergand pana la lift. Nu vroia ca el sa vada privirea ei sau imbujorarea din obraji, care, erau atat de evidente. Astepta nerabdatoare ca luminita si sunetul sa o anunte ca a ajuns la etaj, incat incepu sa se miste prin lift.
Intr-un final, iesi din acesta, intrand agitata in camera. Isi arunca hainele pe jos, mergand spre dus. Simtea un fior nestapanit in tot corpul, iar in sufletul ei avea o nerabdare, incat ar fi putut sa mearga si in prosop.
Iesi din baie, indreptandu-se spre dress-ing. Proba o multime de haine, unele luandu-le pe dos, din cauza nervilor. Observa cum trecura deja cincisprezece minute, mai fiind doar zece pana la ora stabilita. Isi privi mainile care tremurau si se mustra: ”De ce ma emotionez asa? In fond nu e o intalnire. E doar o iesire amicala. Oricum, eu nu am sperat niciodata sa se intample ceva intre noi”.
Reusi sa se stapaneasca, desi, in adancul sufletului, isi daduse seama ca se mintea singura. Se imbraca cu mai mult calm, intr-o rochie rosie, usor bufanta, care ii ajungea pana deasupra genunchilor. Era cu spatele gol, dar nu-si facu griji, deoarece nu era chiar atat de frig. In picioare isi lua niste sandale de aceasi culoare, iar parul si-l lasa desprins. Se privi in oglinda, gandindu-se ca poate, era putin prea eleganta pentru un tur, dar Parisul ii inspira gratie, lucru care o facea sa se imbrace elegant.
Se indrepta spre lift, simtindu-se putin inconfortabil sub privirile reci ale garzilor. De aceasta data, liftul cobori mai repede, cel putin asa i se paru ei, asa ca in cateva clipe, fu jos.
Eiri era imbracat intr-o pereche de pantaloni negrii si intr-o camasa alba, asteptand calm. Ii zambi usor, inspirand parfumul de trandafiri, raspandit de fata. I se adresa la fel de bland si la fel de calculat ca intotdeauna:
-Eu zic sa facem o plimbare cu barca pe Sena si apoi sa vedem Turnul Eiffel si sa urcam sus. Seara, este o priveliste minunata si astea sunt singurele locuri care ar trebui vizitate cand soarele apune.
Zoey incuviinta, urmandu-l usor imbujorata. Intrara intr-un taxi, care astepta in fata hotelului. Rozalia se gandi ca blondul il chemase. Cateva minute fu liniste, fata admirand strazile luminate si pline de oameni. In cele din urma, intreba:
-Ai mai fost la Paris? Se pare ca stii foarte bine orasul.
-Doar o singura data. Dupa ce am absolvit facultatea.
-Dar cum….? intreba fata intrerupta de blond care zambea smechereste.
-Cum am terminat asa repede? Cu bani orice e posibil. Am avut multi profesori, majoritatea fiind renumiti. Am facut doi ani in unul. Am exersat foarte mult, in scurt timp reusind sa absolv facultatea de Drept. Totusi, nu am apucat sa practic decat foarte putin, deoarece a trebuit sa continui afacerile familiei. Oricum, inainte de moartea parintilor mei, mi-am permis o scurta vacanta, parca stiind ca voi avea nevoie de asta.
Zoey il privi, dandu-si seama ca fusese oarecum, obligat de constiinta, sa continue afacerile familiei. Isi sacrificase propria fericire pentru ei, chiar daca acestia erau morti.
Peste cateva clipe, taxi-ul opri, Eiri platindu-i barbatului. Iesira amandoi, mergand linistiti pana la marginea apei. Urcara intr-o barcuta cu care vor face un tur pe Sena.
Vantul adia usor, rasfirand parul fetei. Strazile erau intunecate, singurele surse de lumina fiind felinarele. Apa reflecta stelele, iar barcuta facea mici valuri. Era o seara perfecta. Eiri o privi pe fata si spuse:
-La ce facultate vrei sa dai?
-As vrea sa dau si la medicina, dar mi-ar placea si sa cant.
-Da….Medicina e destul ed grea si ma tem ca va trebui sa renunti la trupa daca vrei sa reusesti.
-Nu stiu ce voi face, dar in nici un caz nu voi renunta la trupa, dar nici la facultate. Voi gasi eu o modalitate de a le face pe amandoua.
Eiri aproba, linistea lasandu-se intre cei doi. Stia ca fata este foarte ambitioasa, dar se intreba cat va rezista. Sa faca ambele lucruri deodata, cerea un curaj nebunesc.
-Ai emotii privind concertul? Intreba acesta peste cateva minute
-S-ar putea. Banuiesc ca o sa realizez abia maine. Tu?
-Cred ca da. E o ocazie mare. Nu puteam gresi. Poimaine, inainte de concert, veti avea timp sa va odihniti. Numai maine mai repetati si gata.
-Ceilalti cum se simt?
-N-ai vorbit cu ei? Intreba blondul surprins. Stia ca fata avea o relatie foarte stransa cu restul trupei.
-Doar cu Karina, putin. In general nu vorbim intre noi, despre emotii si aici ma refer si al ceilalti.
Eiri aproba gandindu-se ca nimeni nu pre avrea sa arate ce simte cu adevarat.
Coborara amandoi din barca, indreptandu-se spre un alt taxi. Urmatoarea lor oprire era Turnul Eiffel. In timp ce masina se indrepta spre destinatie, celularul rozaliei suna. Aceasta raspunse, vorbind destul de scurt si concis:
-Alo?
-Alo. Ceau Zoey. Unde esti?
-Ma plimb prin oras. De ce?
-Ne gandeam ca ar fi linistitor sa stam in seara asta intr-o sufragerie si sa ne relaxam. Ce zici?
- Imi place ideea! La ce ora?
-Pe la 10:15 e bine?
-Da. Ma intorc pana atunci. Raspunse fata repede, incercand sa scape cat mai rapid de conversatie.
-Crezi ca Eiri ar vrea sa vina si el?
- Da…..cred ca ar fi incantat. Daca il vad, ii transmit.
-Ok. Ne vedem. Pa!
-Pa!
Eiri o privea curios. Zoey se intoarse spre el, zambind si ii explica situatia. Dupa aceea, adauga:
-Bineinteles ca vei veni, pentru ca nu vrei sa ma faci sa imi mint prietena. Am dreptate?
-Am de ales?
-Nu! Spuse aceasta razand
In cateva minute ajunsera in fata maretului monument. Ca si data trecuta, blondul plati si o conduse pe fata pana sus. Vantul adia, racorindu-i. Fata simti cum parul ii aluneca in bataia vantului si la fel si rochia.
Privelistea vazuta de cei doi era grandioasa: orasul luminat, aratand magnific. Rozalia se intreba cum ar arata orasul de Craciun. Fara sa-si dea seama, spuse acest lucru cu voce tare. Eiri o privi un mint, dupa care isi intoarse privirea spre oras, spunand putin mai incet:
-Poate venim o data, de Craciun.
Zoey isi ridica privirea uimita. Acesta se uita la ea, parca gandindu-se la ceva. Apoi se intoarse cu spatele si spuse:
-Sa mergem!
Fata zambi, stiindu-i comportamentul. Mai privi o data orasul, iar apoi in urma. In 15 minute, se aflau in apropierea hotelului. Eiri nu mai spuse nimic, dar rozalia simtea ca nu mai era nevoie sa zica ceva. Vorbele ar fi stricat momentul. Hotarara sa nu se mai schimbe, asa ca intrara in sufragerie.
Karina statea pe canapea, ciocnind cu Ken un pahar de sampanie si razand de Hiro si de Akira, care, jucau un joc si se certau. Cand ii vazura pe cei doi, toti ramasesera surprinsi. Ce cautau impreuna? Eiri raspunse nonsalant intrebarilor nerostite:
-Ne-am intalnit pe drum.
Se duse la un fotoliu, discutand mai multe cu Ken. Karina veni spre Zoey si o trase intr-un colt:
-Ai fost cu el, nu-i asa?
-Da. Am vizitat putin orasul.
-Uau. Poate iese ceva.
-Nu-ti fa iluzii. Replica fata usor imbujorata. Intre noi nu e nimic
-Daca zici tu. Spuse fata parand neclintita in legatura cu hotararea ei.
Se intoarse in mijlocul incaperii, incepand sa joace jocuri cu baietii, in timp ce Eiri vorbea cu Ken. Dupa o jumatate de ora, Zoey se ridica obosita, vrand sa ia o gura de aer .Iesi pe balcon, luand de pe masuta un pahar cu sampanie. Afara, era putin mai racoare, vantul devenind destul de puternic.
Fata se gandea pierduta la intreaga perioada de pana acum. Simti cum un fior o cuprinse, asa ca isi prinse coprul cu mainile. Dintr-o data, simti o mana calda, care ii puse pe umeri o mantie rosie. Nu fu nevoie sa se intoarca, recunoscand vocea:
-S-a facut frig.
-Intr-adevar.
-La ce te gandesti? Intreba Eiri pastrandu-si mana pe umarul fetei
-Ma gandeam de ec mai ales pe mine, ca sa fiu solista? Putea fi oricine.
-Sincer….nu stiu. Pur si simplu…am simtit ca tu esti potrivita.
Rozalia se intoarse brusc, vrand sa-i vada chipul. Pelerina cazu,alunecand pe picioarele albe si facandu-se ghemotoc pe langa ea.
Blondul se apleca si i-o dadu,impaturand-o. Fata ii multumi si pleca grabita, uitand de ceilalti, Intra in camera si dupa ce se dezbraca, se arunca pe pat, gandindu-se:
“ Totul e atat de ciudat si momentul acela dintre noi…..Sunt confuza. Oricum…m-am amagit singura. Nu a fost o intalnire. Am fost o proasta sa cred ca intre noi ar fi fost ceva…si totusi.”
Se ridica brusc, mergand pe balcon si privind orasul. De ce i-a spus atunci ca vor veni de Craciun? Se referea la toata trupa? Si ce este cu grija asta?
Isi puse mana pe umar, parca atingandui-o pe a lui. Apoi, se intoarse si se puse in pat, adormind.





XV.Agitatie
Dimineata veni cu pasi repezi, lumina binefacatoare a soarelui cuprinzand intreaga natura. Zoey se trezi descoperita si cu greu reusi sa se trezeasca. Oboseala ultimelor zile se simtea destul de tare, dar daca mai lenevea mult, risca sa intarzie la repetitii.
Se ridica usor, “ tarandu-se” spre baie. Intra in cada, lasand apa rece sa o racoreasca. Stia ca trebuie sa fie in forma pentru repetitii.
Fugi in dress-ing, alegandu-si o pereche de colanti negrii si un tricou putin mai lung, gri, cu trei ursuleti ep piept si cu tot felul de inscriptii. In picoare purta o pereche de balerini argintii, in urechi avea niste cercei in forma de inimioara, iar parul si-l prinse intr-un fel de coc, lasand o multime de suvite sa-i cada pe fata.
Isi lua borseta cu lucrurile care ii trebuiau si se indrepta spre restaurant pentru a servi micul-dejun. La masa, erau toti, cu exceptia lui Eiri si a lui Yuri, care, se dusesera mai devreme pentru a vedea stadionul.
Zoey manca in graba painea prajita si bau o ceasca de cafea, desi avusese de ales dintr-o multime de sortimente, care mai de care mai bune. Hiro se ridica de la masa si spuse:
-Ne vedem in zece minute la masina.
Apoi, fugi in graba, nelasandu-i sa ii raspunda. Oricum, toti intelegeau situatia, deoarece repetitia nu era tocmai palcuta. Mara Abarai este o femeie de douazeci si doi de ani, blonda, cu ochii verzi. Este foarte frumoasa, dar si foarte dura si perfectionista. Ea se ocupa de dans si de intreg “ scenariu concertului”. Desi e foarte buna in ceea ce face, trupa este speriata de ea, deoarece stiu ca nu vor termina treaba pana ce nu este totul pus la punct.
Zoey impreuna cu restul trupei, urcara in masina. Aceasta porni, indreptandu-se rapid spre stadion. Fata era putin ingrijorata, deoarece, stia ca Mara va avea toata atentia indreptata asupra ei si o va obliga sa faca totul ca la carte.
Karina se apropie de Hiro si de Akira si intreba:
-Inca mai sunteti suparati pe Eiri?
- Normal. Raspunsera cei doi in cor
-De ce? Nu a facut nimic rau! tipa rozalia indignata, deranjand-o vorbele lor.
- Nu ti se pare ca, ducand o fata la el acasa si locuind cu ea, nu e ceva tocmai normal si moral? Intreba Hiro calm, dar totusi deranjat de faptul ca Zoey ii lua apararea
Akira nu spuse nimic, multumindu-se sa-i arunce o privire rece. Avea cateva cateva raspunsuri nu tocmai frumoase si respectoase, acestea presupunand si jignirea fetei in cel mai urat mod, de aceea, pastrandu-le.
Zoey se enerva destul de tare si zise raspicat:
-Unu la mana: Eiri nu s-a atins de mine si doi la mana: nu e treaba voastra ce face el si ce aleg eu. S-a-nteles?
Nimeni nu raspunse, toti preferand sa taca si sa “ mestece” replica. S-ar fi iscat o cearta uriasa, daca masina nu ar fi oprit in fata stadionului. Zoey cobori rapid, alergand spre Mara si spre cei doi baieti. Ii saluta pe toti trei, intreband:
-Deci, cu ce-ncepem?
-Ar fi cazul sa iti arat miscarile. Vreau ca totul sa iasa perfect. De restul trupei se ocupa Shopia.
O trase de mana, ducand-o in mijlocul scenei. Zoey ramase uimita. Spatiul era imens, iar inima tresarea fericita. Se gandi la senzatia care o va cuprinde cand va vedea intreg stadionul plin de fani.
-N-ai decat pastru dansuri, vreo trei miscari, restul vei improviza. Oricum, ne vom axa mult pe coregrafia de final.
Blonda zambi multumita si incepus a ii arate miscarile. Zoey era putin nesigura, dar reusi sa le imite cat de cat, desi ii lua ceva mai mult timp pana ce dobandi gratia Marei. Oricum, aceasta nu o lasa sa se odihneasca pana ce cel mai mic detaliu nu iesea perfect.
Intre timp, Hiro facea dansurile lui, cu ajutorul Shopiei. Nu erau foarte complexe, dar erau destul de interesante. Ceilalti verificau daca totul este pus la punct si isi imaginau cum va arata stadionul.
Dupa doua ore de munca, Zoey facea toate miscarile perfect, multumind-o pe Mara. Hiro era terminat, dar si foarte incantat, iar acum discuta cateva lucruri cu Shopia. Dupa cateva minute, Eiri spuse:
-In mare, totul este bine si am sperante mari, privind spectacolul, Pana la emisiunea de mai tarziu, as vrea sa probati costumele.
Toti aprobara, fetele indreptandu-se spre Camelia, costumiera, in timp ce baietii asteptara sa le vina randul. Hainele erau cumparate chiar de aici, cu cateva saptamani in urma.
Karina avea sa poarte, atunci cand canta alaturi de trupa, un tricou rosu cu inscriptii negre, o pereche de blugi inchisi la culoare si un fel de vesta neagra, iar atunci cand va canta cu rozalia, doua rochite colorate, din matase.
Cu Zoey era putin mai complicat. La inceput va purta o fusta scurta, rosie cu carouri negre, o camasuta alba, la trei nasturi de sus si al trei de jos, fiind descheiata, deci incheiata doar la doi, cu o cravata neagra, o jaketa subtire, de aceasi culoare si o basca pusa pe o parte, tot neagra. In picioare va purta cizme.
Apoi, se va schimba intr-o pereche de blugi cu sclipici, intr-o bluza mov, cu un decolteu si cu niste sandale cu tocuri. Parul il va avea ca si acum.
La final, va purta o rochie alba, cu mult voal.
Zoey se imbraca cu hainele ei, cand, observa pe masa, cu data de astazi, un ziar, acre avea pe el, o imagine cu ea si cu Eiri, de aseara. Citi titlul, enervandu-se si se indrepta spre Eiri care statea linistit pe o canapea. Rozalia zise nervoasa:
-Uite ce scrie aici! Incepu sa traduca din franceza intreg reportajul:

"O relatie tinuta secret?

Reporterii nostri i-au surprins pe celebrul afacerist Yuki Eiri si ep cantareata Zoey Higurashi, din trupa acestuia, vizitand Parisul. Este posibil ca intre ei sa fie ceva. Desi, nu au fost surpinse gesturi de tandrete, intre cei doi, Yuki Eiri este cautat de multe femei, la fel ca si domnisoara Higurashi, care a devenit, de curand, foarte cunoscuta.
Oare acesta sa fie motivul pentru care nu si-au gasit jumatatea? Au cu adevarat o relatie tinuta secret de ochii lumii? La prima vedere s-ar zice ca nu, dar din surse sigure, am aflat ac cei doi locuiesc impreuna, din motive, inca, nedetectate. Poate ca este un semn. Oricum, va vom tine la curent, cu tot ce apare nou in viata celebrului cuplu”

Eiri se incrunta usor si zise:
-Ce pot scorni si reporterii astia.
-Asa e. Si de cand suntem noi un cuplu celebru?
Eiri rase impreuna cu rozalia, in camera, intrand si baietii insotiti de Karina. Akira intreba:
-De ce radeti?
Karina lua ziarul si citi articolul, la final, ea si Ken incepand sa rada. Hiro si Akira se incruntara, primul intreband:
-Cand ati fost voi doi impreuna?
Atmosfera se “ intuneca”, Zoey zicand raspicat:
-Aseara.
-Nu mi-ai spus.
Eiri zambi usor, gandindu-se ca fata va rabufni. Si a avut dreptate, aceasta ridicandu-se in picioare, zicand:
-De cand trebuie sa va dau voua raportul? Nu sunteti parintii mei si nu e treaba voastra ce fac. Maturizati-va!
Se intoarse si pleca spre masina, tremurand de nervi. Ceilalti o urmara, Yuri soptindu-i lui Eiri:
-Mai, mai. Eu de ce aflu numai acum? Se pare ca e o relatie serioasa
-Gresit. Intre noi nu e nimic si nu ti-am spus pentru ca nu am crezut ca e important.
Yuri se multumi doar sa zambeasca.
Toti ajunsera la hotel al ora 14:00. Dupa-amiza trecu repede, permitandu-le, totusi, sa se odihneasca. Ken si Karina petreceau timpul impreuna, razand, Akira ascultand muzica, desi minte aii era in alta parte(la rozalie), iar Hiro incerca sa doarma.
Se simtise foarte prost si foarte rusinat, cand Zoey ii spusese acele lucruri si desi, il durea, isi daduse seama ca fata avusese dreptate. Totusi, in curand, avea de gand sa ii spuna ce simte.
Fata citise o carte si butona la televizor. Gandurile ii zburau, in mare parte, la acel articol din ziar. Cand ceasul arata ora 17:00, se imbraca intr-o rochie neagra, punandu-si o multime de bratari, o pereche de cercei in dorma de inimioara si la gat, un medalion cu cruce. In picoare isi lua sandalele, iar parul si-l prinse intr-o coada, intr-o parte, pe care o rasuci si si-o puse pe umar, aratand usor carliontata. Isi lua gentuta si cobori la parter, unde o asteptau toti.
Karina purta o pereche de blugi si o bluza verde, Eiri era imbracat intr-o pereche de pantaloni negrii si o camasa alba, descheiata la doi nasturi, Hiro purta o pereche de pantaloni albi si un tricou albastru deschis, Ken arata ca un roker, iar Akira purta un tricou rosu si niste blugi.
Se urcara in masina, in cincisprezece minute ajungand in fata televiziunii. Dupa ce totul era gata si ei erau machiati, intrara in direct. Prezentatoarea era o femeie de douazeci si cinci de ani, destul de frumoasa, dar cam bagacioasa dupa parerea rozaliei.
Incepu sa puna cateva intrebari, legate de trupa, la acre, in mare parte, raspunsese Eiri. Apoi, ii “ interoga” pe rand, pe Karina, Ken, Akira si Hiro. Rozalia fusese lasata la urma, deoarece, prezentatoarea spera ca va obtine niste “ picanterii” legate de relatia ei cu Eiri.
-Miss Higurashi, which is your relation with Yuki Eiri? O intreba aceasta.
-We are friends.
-But, you were together in the town.
-Yes, but like friends. Ii raspunse fata plictistita si indiferenta.
Emisiunea se termian pe la sapte, trupa indreptandu-se spre hotel. Zoey se dezbraca, facand un dus rapid si bagandu-se in pat. Maine avea sa fie ziua cea mare.

#35
Heh... chiar daca le-am mai citit odata a fost interesant sa le recitesc, in special ultimul capitol:X
Greseli de tastare nu am vazut... sau poate nu am fost prea atenta. Descrierea a fost minunata, la fel si naratiunea. Dialogul nu a fost sec, iar actiunea nu a fost grabita deloc. Sper sa se intample ceva si cat mai repede intre cei doi fiindca numai am rabdare:X:X
Gambate:*

#36
XVI. Concertul- partea I


Zoey se trezi putin ametita. Se freca la ochi, incepand sa realizeze ca azi era ziua cea mare. O stare de neliniste ii cuprinse sufletul, gandindu-se daca va face fata. Se ruga sa nu uite versurile sau sa greseasca dansul.
Cu pasi mici, intra in cada, spuma moale mangaindu-i pielea. Simti parfumul dulce al trandafirilor, relaxandu-se. Apoi, fugi in dress-ing, intorcandu-se imbracata cu o pereche de pantaloni scurti, negrii si cu un maieu alb, mulat. Se tranti pe pat, visand cu ochii deschisi.
Spera ca totul sa decurga bine si-si dorea foarte mult sa cante perfect. Vroia ca fiecare nota sa incante publicul, iar finalul sa fie ca de vis. Nu vroia sa- si dezamageasca fanii sau sa-l dezamageasca pe Eiri. Toti aveau mari sperante.
Isi imagina ca se afla din nou pe scena, privind multimea de oameni. In fictiune parea atat de usor sa canti sub privirile lor, dar stia ca in realitate era diferita. Si totusi....era atat de fericita ca in sfarsit va putea sa isi priveasca fanii in ochi!
Incepu sa fredoneze un cantec. Minutele pareau ca trec ingrozitor de greu. Oricum, era atat de agitata incat nici nu putea citi, scrie sau manca. Ar fi dormit, dar ii era frica ca va intarzia sau ca va fi prea adormita in timpul concertului. Ce prostii ii puteau trece prin cap!
Zambi usor, dandu-si seama ca deseara nici nu va intelege de ce ii fusese frica sau de ce fusese atat de agitata. Ridica receptorul, sunand la room-service, comandand paine prajita, bacon si o cafea. Stia ca nu va pute ainghiti nimic, dar trebuia sa incerce, deoarece s-ar putea sa ii vina rau pe scena. Nu avea chef si de alte stiri senzationale in presa,
In cateva minute, la usa, se auzi un ciocanit si tanara intra, impingand masa pe roti. Zoey se indrepta spre ea, multumindu-i scurt si incepand sa manance.
Karina statea in bratele lui Ken, jucandu-se cu firele de par. Era putin ingrijorata. Intotdeauna se temuse de privirile spectatorilor si se inhiba. Spera sa nu se blocheze si sa aiba puterea de a apasa clapele. Dupa ce va reusi acest lucru, emotile vor dispara si totul va reveni al normal.
Ken o stranse la piept, spunandu-i ca totul va fi bine si o saruta pe frunte. Stia ca va reusi ai avea incredere in ea. De multe ori se blocase in timpul discursurilor,pieselor de teatru si a spectacoleleor, dar reusise sa treaca peste. Dea sta o iubea asa mult: era o luptatoare.
Akira inchise MP4 play-rul si incepu sa se se plimbe prin camera. Asteptatse ziua asta demult. Isi dorise sa poata deveni cunoscut, sa aiba bani si un viitor asigurat. Fusese sarac si crescuse intr-un cartier periculos, unde, invatase sa lupte, sa se apere si sa se descurce singur. Viata il invatase ca nu e totul usor, dar daca stii cum sa te invarti, vei reusi.
Si era adevarat. El reusise sa se implineasca. Noroc ca avusese talentul asta si ac nu s elasa deloc impresionat. Pentru el, era un nou inceput, unul de care avea sa se bucure la maxim.
Totusi, continua sa il urasca pe Eiri deoarece primise totul pe tava, iar acum se mandrea cu ceva pe care il primise gratuit. Oricum, rozalia nu avea sa fie a lui, deoarece va face orice ca sa i-o ia. Ii va dovedi ca nu poate avea totul.
Hiro privi cerul, zambind trist. Astepta cu nerbdare sa urce pe scena, dar ceva ii intuneca aceea senzatie de fericire si aceea persoana era Eiri. Nu putea sa il suporte pe blond, atunci cand ii zambea rozaliei sau cand vorbea cu ea. Cel mai mult il deranjase articolul din ziar. Nu crezuse niciodata ca rozalia va fi interesata de blond.
Acesta statea intins pe pat, fixand un punct pe tavan.Reusise sa ajunga departe cu trupa si impliniste si visurile lor. Dar, simtise ca nu este implinit si ca in adancul sufletului, suferea. Totusi, ii placuse perioada pe care o petrecuse alaturi de fata si de fiecare data cand vorbea cu ea, avea impresia ca in final, il intelege. Nu mai avusese demult acest sentiment.
Ora 15:30 veni repede, reusind sa ii surprinda pe toti. Rozalia ofta usor si-si lua lucrurile, indreptandu-s espre lift. Aveau doua ore pentru pregatiri si la cat era de agitata, spera ca totul sa iasa bine si sa nu greseasca.
Liftul anunta ca a ajuns la parter, cu un zgomot ascutit, destul de deranjant. Fata alerga in hol, zorindu-i pe toti:
-Haideti odata! Vom intarzia!
Nimeni nu-i raspunse, fata multumindu-se doar cu ordinele indeplinite. Akira isi luase un aer lejer, desi se putea vedea in ochii lui, nelinsitea. Urcara in limuzina, aceasta ducandu-i pe strazile orasului luminat pana in spatele stadionului.
Zoey sari din vehicul, alergand pana la usa din spate. Presa fusese intelegatoare si promisese sa-i lase in pace, pana dupa spectacol, cand, Eiri le va acorda un interviu.
Intra pe usa, in prag fiind intampinata de stilist, de costumiera si de Mara. Nu apuca sa mai zica ceva, caci se vazu trasa de Lucifer, stilistul, pe scaun, acesta incepand sa o spele pe cap si sa-i taie varfurile. Cu coltul ochiului, ii vazu pe Akira, pe Hiro si pe Ken, tunsi de un baiat si de doua fete, care se chinuiau sa le aranjeze parul cat mai modern.
Karina vorbi cu costumiera, care parea ca este ingrijorata. Intre timp, Lucifer souse:
-Parul va ramane asa, pana la final, cand ti-l voi aranja mai diferit. Cand te vei schimba, in timpul spectacolului, ti-l voi pieptana.
Zoey aproba, privind rapid parul roz, lucios, intins cu un deget mai scurt. Din pacate, atentia ii fu atrasa de Eiri care se indrepta spre Karina si spre costumiera, putin agitat. Rozalia inchise ochii si intreba, parca simtind:
-Ce s-a intamplat?
-Tricoul mov a intrat la apa si blugii s-au rupt.
Zoey ofta si spuse:
-Am o solutie.
Se ridica, scotand din geanta neagra un fel de rochita pana la genunchi, rosie cu negru, niste pantofi negrii si un fel de ciorapi bufanti in carouri rosii si negre, care erau de la genunchi pana la glezna. Karina sari in sus,multumita si lua loc pe scaunul lui Lucifer, in timp ce Eiri zambi multumit si o lasa pe costumiera cu Zoey.
O imbraca rapid in prima costumatie: fustita, camasa, cravata si basca, avand grija la parul usor ondulat la varfuri. Stella, cosmeticiana, se apropie de ea, dand-o cu rimel, cu putin ruj rosu, astfel incat buzele sa fie puse bine in evidenta.
Peste doua ore, toti erau aranjati si straluceau mai tare ca niciodata. Vocile fanilor se auzeau, incalzindu-i si dandu-le speranta. Zoey zambi increzatoare si spuse:
-Sa mergem! Sa facem un spectacol extraordinar!
Toti o privira incantati, baietii fiind putin ametiti de frumusetea ei. In treacat, Zoey ii lua mana lui Eiri, zambind fericita. Acesta o stranse usor, privind-o bland, fata indreptandu-se spre scena. Spectacolul incepu.

#37
foarte tare capitolul asta. Am vazut cateva greseli de tastare, dar nu le spun ca am uitat pe unde sunt:))Desxcrierea a fost marfa, iar actiunea nu a fost grabita. Dialog nu prea a fost, dar alea cateva linii de dialog nu au fost seci:)) Desi in capitolul asta nu s-au intamplat prea multe, descrierea a fost ata de buna incat n-a fost plictisitor. Presimt ca se va intampla ceva in timpul cincertului si sper asa sa fie:X
Abea astept nextu...
Chu & Gambate:*

#38
Buna! Imi pare rau ca nu ti-am dat comm' pana acum, dar sti cum se spune... Mai bine mai tarziu decat niciodata! Acum sa trecem la fic!
Asta va fi complicat deoarece nu prea am ce critica, ce spun? Nu am deloc de criticat!
Toate figurile de stil au fost superbe! Naratiunea si descrierea...ei bine... au fost minunate!.
Sunt incantata sa-ti citesc ficul si sper sa vad in curand continuarea!
Abea astept sa pui conrinuarea, sunt nerabdatoare sa vad cum o sa evolueze aceasta poveste GENIALA! te asigur ca ma poti considera de pe acum fana ta nr.1
Bye si spor la scris!:bye:
Psihologu' mi'a zis ca's nebuna, da' vocile din cap imi spun ca nu e adevarat
Nu te deranja...sa ma deranjezi...!
[Imagine: chibi_2903.gif]
, chibi-ul lui Tasha

Imi trebuie bombonele ca sa cresc... Imi dai si tu una?888

#39
Buna! Abea acum ti-am citit si eu ficul si imi place extrem de mult. Ideea e foarte, foarte buna! Oh, Doamne cat il ador pe Yuki Eiri:X:X:X
Am observat ca nu ai mai postat de muuu~lt timp continuarea. Eu sper ca vei pune cat de curand urmatorul capitol. Ficul e foarte tare si merita sa fie continuat!
Eu chiar sper ca nu te-ai lasat de fic si ca vei pune continuarea cat de curand.
So... asta a fost tot ce am avut de spus. Astept cu sufletul la gura continuarea care sper ca o vei pune cat de curand:pls:
Bye-bye!!!
After a while you learn the difference between holding a hand and falling in love. You begin to learn that kisses don`t always mean something. Promises can be broken just as quickly as they are made and that goodbyes really are forever. . .



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  Tu ai cheia cufarului cu amintiri tacotaline 1 2.012 28-01-2012, 04:28 PM
Ultimul răspuns: Daria v2
  Tristete sau fericire(inspirat din naruto) :XDark~Sakura~Angel:* 43 31.069 12-07-2009, 10:47 PM
Ultimul răspuns: D@n@
  Gravitation-fik Flash 7 6.572 26-12-2008, 12:29 PM
Ultimul răspuns: Flash
  Gravitation $w33ty 5 5.782 09-03-2008, 03:13 PM
Ultimul răspuns: $w33ty
  Gravitation Fiction EvilManiac 1 8.784 08-02-2008, 09:19 PM
Ultimul răspuns: EvilManiac


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)