16-07-2008, 06:29 PM
Am mai postat odata...f**k nu stiu ce s-a intamplat, mai postez a doua oara sper cu noroc:)) Deci...aici vine povestea...Este Shounen-ai/Yaoi..cam multe pe aici, sper sa incapa si a mea:))
Amintiri din facultate
I
Amintiri, locuri, imagini, trairi, toate isi au locul in mintea mea, in inima sufletului parasit. A mai trecut un an, ultimul an si am ajuns unde, plecat din generala nu credeam ca o sa il pronunt, facultate.
Cu teama imi amintesc anii pe care a trebuit sa ii indur pentru a ajunge aici, pentru a spune cu inima impacata ca am reusit sa fac ceva. Si totusi anii de liceu au avut o insemnatate mare pentru mine, pentru formarea mea spre alt orizont. Dar acum, nu imi mai fac griji cum am facut-o atatia ani.
Vantul imi bate usor in fata, ciufulindu-mi parul si asa rebel, negru, uneori cu tente de castaniu pe care i-l da samponul meu. Privesc ceasul, un cadou de la parintii mei, mereu plecati si prea ocupati cu vizite. Imi indica ora 15:00 . Numai bine pentru a putea pleca din locul in care nu o sa mai vin niciodata, asta in cazul in care nu o sa am copii ce vor ajunge lafel de departe ca mine. O masina verde, un model mai vechi de Skoda, ma asteapta nerabdatoare in parcarea scolii. Cheile flutura prin aer, scotand sunete cunoscute de urechea mea. Desi e ceva frumos inafara, inauntru masina arata groaznic. Cand spun acest cuvant care are diferite sensuri, ma refer la sensul cel mai rau din toate. Cutiile de bere consumata stau aici de doua saptamani, fructele din porbagaj de cinci zile s-au imputit, iar mizeria de la pantofi, mancare pe care o mananc in fiecare dimineata in masina, praful de pe bord si gemuri imi sare in ochi de fiecare data, dar nu sunt genul de persoana care sa faca curat, nici in propria masina. Spalatoria la care obisnuiam sa-mi duc broscuta a fost inchisa pentru reparatii iar eu la altcineva nu m-am dus. Pornesc, intorc si imi vad de drum. Ma uit in oglinda pentru o ultima privire de ansamblu. Copacii ce inconjoara aleea raman in urma, iar varful cel mai inalt al scolii se pierde...Adio!
Pe strazi o aglomeratie nebuna, pentru ca vinerea toti ies de la serviciu mai devreme, scolile se inchid, iar sfarsitul de saptamana este asteptat de toti. Un oras ca Bucuresti, cu o populatie supraincarcata pentru teritoriul pe care il detine este aglomerat zi si noapte, imbacsit de pulbere si gaze la orice ora. Nu m-ar deranja asta foarte tare, dar zona in care mi-au luat parintii apartament, care apropo a costat destul, este incarcata cu deligventi mici si mari, smecheri de cartier impanziti la tot pasul. Asta este Pantelimonul! Am multi prieteni pe care ii respect, dar cei ce imi vor raul sunt si mai multi.
Dupa o ora in trafic, o ora de nervi, scandal si cersetori la orice intersectie, am ajuns acasa. Singurul loc pe care il voi numi casa de acum in colo. Nucul din fata blocului imi aduce aminte de nucul din spatele casei bunicii de la tara, din Targu Neamt. Cu trecerea timpului nucul de aici a imbogatit roadele, dar cel de la tara a dat inapoi din cauza batraneti. Cu acelasi zdranganit, cheile mi-au deschis si am intrat frant, trantind usa dupa mine. Aveam chef de un dus cand am plecat de la scoala, dar aici mi-a pierit tot cheful cand m-am asezat pe patul moale si rece din dormitor. Rasfoiam scrisorile din cutia postala: factura la lumina, factura la apa calda, factura la telefon si internet, factura la cablu, scrisoare de la agentia de nu stiu ce, scrisoare din Germania de la parinti, scrisoare de nu mai stiu unde pentru ca am lasat totul deoparte. M-am dezbracat de tot ce era pe mine si m-am trantit in patul meu pufos si dulce care imi dadea cativa fiori. Invelit cu o patura moale am adormit in intunecimea camerei.
Acum simt cum traiesc intre realitate si fantezie, intre real si vis. In minte imi apar cateva imagini din copilarie, undeva la tara. Ce ironie, visez cu mintea treaza si cu ochii inchisi. Caut prin pat cersaful moale, dar tot ce gasesc este piciorul meu. Cald, moale si totusi inghetat. Somnoros deschid ochii legati in panza de paianjen si vad tavanul. In dreapta ceasul arata 10:00. Ma alarmez un pic, stiind ca trebuie sa fiu undeva la scoala. Zambesc si imi frec ochii cu degetele, trec mainile prin parul aspru si ma ridic in fund. Uitasem ca am terminat cu scoala.
Traversez camera gol, liber ca Adam asteptand-o pe Eva. Dulapul plin cu haine de tot felul nu imi ofera nici acum o viziune despre cum ar trebui sa ma imbrac azi. Iau un tricou alb, cu pantaloni negri scurti si o pereche de boxeri care sunt cei mai importanti. Dusul ma priveste primitor iar eu intru sub el pregatit pentru o ploaie rece. Intotdeauna mi-a placut apa iar nicio vara nu a trecut fara sa fac o plimbare la mare.
O saptamana de mare si soare este binevenita oricui. Lotiunea de lavanda si liliac, foarte tare, imi deschide simturile. Apa curge, corpul tremura iar eu ma simt in al noualea cer. Dupa 15 minute revin din visare, imi iau prosopul, imi sterg corpul si il pun in jurul taliei.
In bucatarie totul este adormit. Pregatesc totul pentru o cafea, imi prajesc ceva paine, iar dulceata din frigider ma face sa zambesc. Feresc stolul de la geam si vad o multime de oameni si masini, mergand pe strada sub soarele dogoritor. Lenes ma asez pe scaun, sorb cafeaua, mestec painea prajita. Dulceata ajunge la maseaua mea cariata de sus si simt o durere intepatoare. Dulceata mi-a atins nervul. Ziceam de mult ca merg la un dentist, dar prietenul meu este plecat din oras si se intoarce abia prin iulie.Cand sa imi clatesc gura cu o sorbitura de cafea tare, suna telefonul. Ma ridic si merg in locul unde credeam ca o sa il gasesc, dar nu era. Caut ca nebunul prin toate camerele, dar ce sa vezi, telefonul se opreste si incepe robotul sa vorbeasca. Dupa cateva secunde il gasesc sub pat. Nervos raspund.
Dupa cateva minute de vorba inchid. Ma sunase matusa mea de la tara pentru a ma intreba daca am terminat cu scoala. Mi-a spus ca vara asta ma asteapta pe la ei si ca sunt binevenit cand vreau. De luni vor incepe treaba pe camp, iar daca pot veni sa ii ajut ar fi perfect. Am hotarat ca luni voi pleca cu masina.
Dupa ritualul de dimineata ma pregatesc pentru ceva salbatic prin jungla orasului. La intersectie acelasi trafic. Semaforul isi schimba culoarea si pornesc. Parchez masina undeva la umbra si merg restul drumului pe jos. Trebuie sa imi platesc facturile cam peste tot, daca vreau sa plec linistit. La unul din centre m-a intampinat o domnisoara tinerica cu un decolteu generos si un zambet larg ca si soarele. M-a rezolvat in cateva minute. Am iesit zambind, mergand spre masina. M-am intalnit cu un coleg din generala si un bun prieten. Desi stam la cateva strazi distanta, duminicile sau in timpul liber ne intalnim, mergem la padure, la gratar sau la terasa noastra favorita la o bere. Vorbim ceva, ne strangem mana prieteneste si hotaram sa ne intalnim diseara pentru a petrece sfarsitul. El terminase primul an de facultate. Vara asta avea mult de invatat pentru ca este la Drept. Mi-ar fi placut si mie sa ma inscriu la Drept dar mi-ar fi trebuit o pregatire inainte. Imi gasesc masina si ma intorc destul de obosit si batut de soare in apartamentul meu rece si primitor.
Amintiri din facultate
I
Amintiri, locuri, imagini, trairi, toate isi au locul in mintea mea, in inima sufletului parasit. A mai trecut un an, ultimul an si am ajuns unde, plecat din generala nu credeam ca o sa il pronunt, facultate.
Cu teama imi amintesc anii pe care a trebuit sa ii indur pentru a ajunge aici, pentru a spune cu inima impacata ca am reusit sa fac ceva. Si totusi anii de liceu au avut o insemnatate mare pentru mine, pentru formarea mea spre alt orizont. Dar acum, nu imi mai fac griji cum am facut-o atatia ani.
Vantul imi bate usor in fata, ciufulindu-mi parul si asa rebel, negru, uneori cu tente de castaniu pe care i-l da samponul meu. Privesc ceasul, un cadou de la parintii mei, mereu plecati si prea ocupati cu vizite. Imi indica ora 15:00 . Numai bine pentru a putea pleca din locul in care nu o sa mai vin niciodata, asta in cazul in care nu o sa am copii ce vor ajunge lafel de departe ca mine. O masina verde, un model mai vechi de Skoda, ma asteapta nerabdatoare in parcarea scolii. Cheile flutura prin aer, scotand sunete cunoscute de urechea mea. Desi e ceva frumos inafara, inauntru masina arata groaznic. Cand spun acest cuvant care are diferite sensuri, ma refer la sensul cel mai rau din toate. Cutiile de bere consumata stau aici de doua saptamani, fructele din porbagaj de cinci zile s-au imputit, iar mizeria de la pantofi, mancare pe care o mananc in fiecare dimineata in masina, praful de pe bord si gemuri imi sare in ochi de fiecare data, dar nu sunt genul de persoana care sa faca curat, nici in propria masina. Spalatoria la care obisnuiam sa-mi duc broscuta a fost inchisa pentru reparatii iar eu la altcineva nu m-am dus. Pornesc, intorc si imi vad de drum. Ma uit in oglinda pentru o ultima privire de ansamblu. Copacii ce inconjoara aleea raman in urma, iar varful cel mai inalt al scolii se pierde...Adio!
Pe strazi o aglomeratie nebuna, pentru ca vinerea toti ies de la serviciu mai devreme, scolile se inchid, iar sfarsitul de saptamana este asteptat de toti. Un oras ca Bucuresti, cu o populatie supraincarcata pentru teritoriul pe care il detine este aglomerat zi si noapte, imbacsit de pulbere si gaze la orice ora. Nu m-ar deranja asta foarte tare, dar zona in care mi-au luat parintii apartament, care apropo a costat destul, este incarcata cu deligventi mici si mari, smecheri de cartier impanziti la tot pasul. Asta este Pantelimonul! Am multi prieteni pe care ii respect, dar cei ce imi vor raul sunt si mai multi.
Dupa o ora in trafic, o ora de nervi, scandal si cersetori la orice intersectie, am ajuns acasa. Singurul loc pe care il voi numi casa de acum in colo. Nucul din fata blocului imi aduce aminte de nucul din spatele casei bunicii de la tara, din Targu Neamt. Cu trecerea timpului nucul de aici a imbogatit roadele, dar cel de la tara a dat inapoi din cauza batraneti. Cu acelasi zdranganit, cheile mi-au deschis si am intrat frant, trantind usa dupa mine. Aveam chef de un dus cand am plecat de la scoala, dar aici mi-a pierit tot cheful cand m-am asezat pe patul moale si rece din dormitor. Rasfoiam scrisorile din cutia postala: factura la lumina, factura la apa calda, factura la telefon si internet, factura la cablu, scrisoare de la agentia de nu stiu ce, scrisoare din Germania de la parinti, scrisoare de nu mai stiu unde pentru ca am lasat totul deoparte. M-am dezbracat de tot ce era pe mine si m-am trantit in patul meu pufos si dulce care imi dadea cativa fiori. Invelit cu o patura moale am adormit in intunecimea camerei.
Acum simt cum traiesc intre realitate si fantezie, intre real si vis. In minte imi apar cateva imagini din copilarie, undeva la tara. Ce ironie, visez cu mintea treaza si cu ochii inchisi. Caut prin pat cersaful moale, dar tot ce gasesc este piciorul meu. Cald, moale si totusi inghetat. Somnoros deschid ochii legati in panza de paianjen si vad tavanul. In dreapta ceasul arata 10:00. Ma alarmez un pic, stiind ca trebuie sa fiu undeva la scoala. Zambesc si imi frec ochii cu degetele, trec mainile prin parul aspru si ma ridic in fund. Uitasem ca am terminat cu scoala.
Traversez camera gol, liber ca Adam asteptand-o pe Eva. Dulapul plin cu haine de tot felul nu imi ofera nici acum o viziune despre cum ar trebui sa ma imbrac azi. Iau un tricou alb, cu pantaloni negri scurti si o pereche de boxeri care sunt cei mai importanti. Dusul ma priveste primitor iar eu intru sub el pregatit pentru o ploaie rece. Intotdeauna mi-a placut apa iar nicio vara nu a trecut fara sa fac o plimbare la mare.
O saptamana de mare si soare este binevenita oricui. Lotiunea de lavanda si liliac, foarte tare, imi deschide simturile. Apa curge, corpul tremura iar eu ma simt in al noualea cer. Dupa 15 minute revin din visare, imi iau prosopul, imi sterg corpul si il pun in jurul taliei.
In bucatarie totul este adormit. Pregatesc totul pentru o cafea, imi prajesc ceva paine, iar dulceata din frigider ma face sa zambesc. Feresc stolul de la geam si vad o multime de oameni si masini, mergand pe strada sub soarele dogoritor. Lenes ma asez pe scaun, sorb cafeaua, mestec painea prajita. Dulceata ajunge la maseaua mea cariata de sus si simt o durere intepatoare. Dulceata mi-a atins nervul. Ziceam de mult ca merg la un dentist, dar prietenul meu este plecat din oras si se intoarce abia prin iulie.Cand sa imi clatesc gura cu o sorbitura de cafea tare, suna telefonul. Ma ridic si merg in locul unde credeam ca o sa il gasesc, dar nu era. Caut ca nebunul prin toate camerele, dar ce sa vezi, telefonul se opreste si incepe robotul sa vorbeasca. Dupa cateva secunde il gasesc sub pat. Nervos raspund.
Dupa cateva minute de vorba inchid. Ma sunase matusa mea de la tara pentru a ma intreba daca am terminat cu scoala. Mi-a spus ca vara asta ma asteapta pe la ei si ca sunt binevenit cand vreau. De luni vor incepe treaba pe camp, iar daca pot veni sa ii ajut ar fi perfect. Am hotarat ca luni voi pleca cu masina.
Dupa ritualul de dimineata ma pregatesc pentru ceva salbatic prin jungla orasului. La intersectie acelasi trafic. Semaforul isi schimba culoarea si pornesc. Parchez masina undeva la umbra si merg restul drumului pe jos. Trebuie sa imi platesc facturile cam peste tot, daca vreau sa plec linistit. La unul din centre m-a intampinat o domnisoara tinerica cu un decolteu generos si un zambet larg ca si soarele. M-a rezolvat in cateva minute. Am iesit zambind, mergand spre masina. M-am intalnit cu un coleg din generala si un bun prieten. Desi stam la cateva strazi distanta, duminicile sau in timpul liber ne intalnim, mergem la padure, la gratar sau la terasa noastra favorita la o bere. Vorbim ceva, ne strangem mana prieteneste si hotaram sa ne intalnim diseara pentru a petrece sfarsitul. El terminase primul an de facultate. Vara asta avea mult de invatat pentru ca este la Drept. Mi-ar fi placut si mie sa ma inscriu la Drept dar mi-ar fi trebuit o pregatire inainte. Imi gasesc masina si ma intorc destul de obosit si batut de soare in apartamentul meu rece si primitor.