26-01-2010, 07:24 PM
Neight am ajuns sa te indragesc :)) poate suna aiurea insa esti singura/singurul ( nu stiu daca esti baiat sau fata ) care a urmarit povestea mea pana acum de cand am creat-o si pana sa o postez pe acest site, asa cum ai facut tu :P Nu te umfla in pene prea mult :D
Sper ca vei ramane alaturi de mine si ca ma vei ajuta sa corectez greselile care vor aparea in viitor ^^
Cap 9-10
Imaginile veneau succesiv in mintea lui obosita: Mai intai chipul schimonosit al fetei apoi fata excitata a acelui baiat. Nu stia exact cat de multe va putea sa mai indure ! Totul devenea o tortura , iar fratelui sau nu ii pasa deloc de inima lui care murea incet .
Dar , altceva ii mentinu sufletul intreg, un liant care nu dura mult, insa suficient incat sa stie precis daca va mai avea o inima in viitor sau va ramane cu o gaura sangeranda spre un taram intunecat, pentru totdeauna ! Voia sa afle daca Zircarda va accepta ofertele propuse de acel barbat sau daca va refuza ! Insa ... ceva se intampla ! Fata refuza, sau cel putin asa i se parea lui , dar barbatul ce o tinea prizoniera o lovi , iar ea lesina pe patul moale , un firicel de sange prelingandu-i-se din coltul gurii, o panglica minuscula ce dadu nastere unei flori rosiatice pe cearsaful alb.
Rhys nu mai astepta ca cel care o lovise sa o mai faca odata ! Se repezi in camera , trantindu-l la pamant pe fratele sau si apoi , tragandu-l jos de pe tanara inconstienta pe cel care indraznise sa se atinga de ea . Il lovi fara sa-i pese unde da , gandindu-se numai la suferinta pe care Zircarda o simtise !
Era atat de furios incat il tranti pe Wraith cu capul de marginea de lemn a patului de mai multe ori, privind cu satisfactie cum stropi rosii si aschii stralucitoare date cu lac sar inspre el, desprinse din ornamelente de care pielea din ce in ce mai maltratata a celuilalt tanara o lovea , apoi il arunca cu spatele de usa , rupand doua din balamalele mecanice, ochii lui deschizandu-se larg, buzele albindu-i-se peste dintii dezgoliti, un firicel de saliva stralucind vag pe buza lui inferioara. Rhys se ridica , rosu tot la fata , privind , cand catre fratele sau , cand catre persoana inconstienta de pe podea . Capul baiatului vuia , iar presiunea ce o simtea in tot corpul il facea sa tremure incontrolabil . Fantomele trecutului il bantuiau neincetat . Imaginile insangerate ii ocupau privirea care devenise opaca, lumina aparand distorsionata in oglinzile ce reprezentau ochii lui. Privirea unui om in pragul nebuniei launtrice, departe de a fi psihopat, dar destul de aproape incat sa isi piarda luciditatea . Se impletici pana la pat , respiratia lui devenind suieratoare si rapida , ca si cum ar fi alergat pana atunci kilometri intregi, tragand dupa el greutati, un atlet formidabil. Expira precipitat simtindu-si pieptul prea mic. Inima lui batea intr-un ritm nebunesc, gata gata sa ii sara din piept. Muschii continuau sa functioneze cerand din ce in ce mai mult oxigen, vlaguindu-l de orice urma de energie ramasa in corpul lui mult prea solicitat.
Chiar inainte sa atinga salteaua moale , acelasi gol infinit si dureros de rece il invalui fara mila, tragandu-l spre abisuri pe care nici o inima nu a fost in stare sa le parcurga, urmand coridoarele trecutului, inhaland praful si mirosul statut al cosmarurilor pe care incercase sa le uite de atatea ori.
Cazuse intr-un somn adanc, simtind prea tarziu miscarile, constientizand foarte greu ce se intampla in jurul lui, insa stiu ca cineva incepuse sa se miste langa el . Nu putu , oricat ar fi incercat sa isi miste mainile , pe care le simtea ca de plumb , sa se salte din pozitia in care cazuse extenuat, si sa se uite sa se miste cat de cat. O sudoare rece ii sufoca corpul si frisoanele il zguduiau fara incetare .
Se parea ca si el avea o limita la suferinta . Ridica usor capul , deschizand ochii pentru a-si vedea frumoasa regina , incolacita pe pieptului lui, insa numai pe jumatate, odihnindu-si capul pe el, ascutand muzica trista a inimii lui . De aceea se simtea atat de greu. Zircarda se decisese , desi inconstient , sa doarma pe el . Pletele ei lungi ii gadilau nasul si gatul, insa ce il innebunea placut era mirosul emanat de pielea ei, aroma ce venea dinspre ea. Zambi , lasandu-si capul sa cada inapoi pe perna, bratele lui incercuindu-i mijlocul .
Somnul cobora inapoi asupra lui , furandu-l catre o lume care o vedea numai el. Dar intrebarile ii aparura chiar si acolo, chenare stralucitoare, neoane orbitoare pe un fond intunecat.
Se intreba cine era cel care o facuse pe fata sa tremure de frica. Se intreba de ce nu il lovise mai mult, de ce nu rabdase durerea care ii pulsa in tot corpul ca sa il auda urland in agonie, sa il vada speriat, incercand sa scape, sa ii urmareasca cu satisfactie privirea care i s-ar fi agitat in craniu ca niste animale micute prinse in capcana. Se intreba de ce cazuse in acea stare de somnolenta, si asta imediat ce acel individ gemuse cand corpul ii ricosase din perete, tremurand pe podea cuprins de convulsii.
Si atunci isi aminti acea durere surda din ceafa !Acel sentiment ca ceva se apropiase pe furis de el si ca il muscase. Exact acelasi sentiment ca cel de cand avusese patru anisori si fugise neastamparat prin gradina si daduse peste un gandac ciudat, care bine-nteles, simtindu-se amenintat de prezenta lui, il ciupise de mana, lasand o urma rosie si umflata care ii amortise intreaga mana.
Fratele lui il intepase cu ceva , pentru a nu .... face ce ? Nu isi putea aminti decat furia oarba si durerea ce amenintase sa il sufoce ! Inima lui inca batea nebuneste de dupa carcasa osoasa a pieptului, ridicand coastele, fortand muschii sa depaseasca limite prestabilite . Ofta trist , strangand in brate comoara lui cea mai de pret . Nu stia cum ajunsese sa o iubeasca , insa natura imposibila si caracterul stoic al tinerei il atrasesera imediat . Stia ca ea insemna mai mult de atat , insa nu credea ca ea ii va arata vreodata asta .
Insa se multumea numai sa o aiba in preajma ! Ii promisese sa o ajute ! Si asta intentiona ! Chit ca trebuia sa isi bata fratele pana ce ajungea in spital din cauza idioteniei lui, chit ca trebuia sa se rafuiasca pana si cu tatal sau pentru ea, le va face pe toate si chiar mai mult, pentru ca si ea facuse atat de multe pentru cauza ei .
-"De parca nu existau si alte cai sa vad daca vei putea sa imi fii loiala sau nu !?" sopti Rhys cuprins de ameteala .
Adormi aproape instantateu si nu auzi vocea suava a Zircardei soptindu-i :
-"Nu face nimic !"
~~~~~~~~~~~~
De ce era totul asa de negru ? De ce nu mai simtea nimic ? Vru sa se miste insa ceva o tinu pe loc ! Voci ce nu semanau decat cu o soapta indepartata isi facura loc prin capul ei intesat de griji ! Dadu din nou sa se miste , sa vada daca acel cosmar devenise , intradevar , realitate ; insa nu putu sa se deplaseze, incatusata de ceva, prizoniera .
Privi in jurul ei , dar parca si acea negura in care fusese cufundata , voia sa o inghita, sa-i termine existenta patetica . O singura lacrima ii scapa , si un suspin ii urma in scurt timp . Unde erau cei care ii promisesera atatea ? Probabil ca se distrau pe seama ei ! Probabil ca urmau sa o dea pe mana acelor soldati ce nu se distingeau de niste animale in calduri, pe mana denaturatilor cu chip uman, locuitor al unei inchisori intr-o pestera indepartata, ferita, adanc ascunsa in umbra muntilor !
Isi scutura capul . Nu voia sa isi piarda mintile de pe acum . Totusi , ceva o indemna sa stea locului si sa spere ! Dar cat mai putea indura ?
Isi intoarse chipul intr-o parte . Dar figura barbatului ce o tradase continua sa reapara , sa o mustre , sa o agaseze in ultimul hal . Isi musca buza de jos pana la sange pentru a opri un planset jalnic ce ameninta sa o poditeasca . Nu se putea degrada asa ! Putea sa reziste tentatiei de a plange fara incetare, sa biruie asupra lacrimilor amare care o puneau la grea ananghie caci trebuiau varsate sau aveau sa ii invenineze sufletul. Era un soldat mandru , ce nu cunostea slabiciunile unui suflet amarat. Nu-i asa ?
Dar se indoia si de spusele ei . Pana si gandurile o tradau . Inima o durea , sufletul i se spargea si nu era nimeni acolo sa o consoleze . Ridica ochii in sus , unde credea cu disperare ca se afla salvarea ei si.... auzi o inima batand ? Asta era culmea ! De unde se auzea acel sunet ? Chit ca o linistea , un sentiment ciudat nu ii dadea pace .
Isi incorda auzul si un val cald ii sufla peste corpul dezgolit . Simtea cum pluteste catre cel a carui inima o chema . Uimirea i se citea pe fata . Crezuse ca era singura ! Ca nimeni nu tinea la ea ! Dar se parea ca se inselase , caci acea bataie sonora o aducea dintr-un somn singuratic catre o lume pe care nu o mai cunoscuse pana atunci.
Incepu sa tuseasca , ridicandu-se in maini si privind la chipul frumos al unui baiat ce parea iesit dintr-o poveste .
' De unde il stiu ? Mi se pare atat de familiar. ' gandurile ei ii urmara cursul privirilor insistente . Tanarul dormea , tinand-o , intr-o imbratisare stransa , pe trupul sau cald .
De ce oare se simtea atat de bine alaturi de el ? Isi lasa capul pe o parte si isi apropie fata de cea a baiatului . Respiratia lui aromata ii flutura incet pe buza de jos , si un zambet ii aparu , intinzand trasaturile gingase ale fetei, creind din ea tabloul perfect al unei epoci apuse, contemporane si viitoare, o zana pe un fundal iluminat de soare .
Zircarda isi lipi si mai tare trupul gol de cel a lui Rhys si il privi asa indelung .
-"Cat mai ai de gand sa ma privesti asa ?" vocea lui obosita rupse tacerea . Zircarda aproape ca sarise de pe pat , luata prin surprindere de tonul lui care ii dadea de inteles ca nu dormise deloc si o privise pe sub gene analizand-o asa cum si ea il analizase . Acum isi amintea exact cine era si ce se intamplase cu o seara inainte . Insa nu indrazni sa il intrebe pe Rhys ce se intamplase cu Wraith . Probabil ca se putea supara pe ea si o va da la-o-parte .
Insa Rhys nu se misca , tinand-o si mai strans in bratele sale puternice . Ochii lui ramasera inchisi , si doar pieptul i se misca .
Zircarda nu raspunse . Era inca in stare de soc, insa isi reveni repede inapoi si continua sa isi fixeze privirea asupra baiatului , mana ei jucandu-se absent in parul lui .
-" Voi femeile ... O sa ma omorati intr-o zi !" ii spuse , pe un ton ironic , ridicandu-se , punand-o pe Zircarda in poala lui .
-"Nu-i vina mea ca nu stii sa te comporti !" veni raspunsul acid , la comentariu lui Rhys, in tonul ei strecurandu-se si amuzamentul, dar si reprosul, amaraciunea venind peste ea in valuri nimicitoare, reci ca gheata, innebunitoare.
-"Tot eu ajung vinovat nu ?" intreba , trecandu-si mana obosit prin par .
-" Nu !" ii raspunse Zircarda , nota din vocea ei , facandu-l pe comandant sa ridice o spranceana intrebator .
Se privira in tacere absoluta , mai multe minute . Si parca nu observara cat de apropiate le erau chipurile. Insa , deoarece dracul isi baga codita peste tot , distrugand momentele frumoase , Kez intra pe usa , neobosindu-se sa bata .
Ii lua prin surprindere pe cei doi , care se inrosira ca doi scolari prinsi intr-o ipostaza rusinoasa si degradanta, desi astfel de timpuri apusesera demult. Zircarda trase cat putu de repede cearsaful peste ea si se uita furioasa la cel care intrase neinvitat . Dar nimic nu putea compensa privirea furioasa , ce arunca scantei , a lui Rhys .
Dintr-o miscare era jos din pat , aruncandu-si camasa alba catre Zircarda, privirea lui mereu atintita asupra fratelui sau, gata sa atace in orice clipa .
-"Asta va fi ultima oara cand vei intrerupe sau strica ceva ce eu am muncit atat sa creez !" tonul neomenesc inspaimantandu-l la culme pe Kez care se facu mic , sub forta distrugatoare a fratelui sau .
Rhys isi pocni degetele intr-o maniera ce ii cree un discomfort pana si Zircardei . Baiatul asta nu se incurca cand voia sa bata mar pe cineva .
Dar inainte ca Rhys sa apuce sa isi loveasca fratele , vocea suava a printesei lui il opri.
' Stai asa baiete ... Printesa? decand ? Pana acum v-ati ciondanit si acum ti-ai gasit sa te indragostesti de ea ? ' o voce , ce semana a constiinta , ii vibra in capul lui Rhys .
' Ia mai taci !' ii spuse exasperat , reducand la tacere acea voce enervanta .
Privirea lui se indrepta asupra fetei ce purta acum o camasa alba si niste pantaloni scurti ce puteau foarte bine sa fie confundati cu boxerii lui . ' De unde naiba a facut rost de ei ?' se intreba , stupefiat , baiatul .
' Probabil din sertar ... acolo unde i-ai lasat !? ' constiinta sa se baga din nou, ironica, chicotind intunecat in capul lui.
Rhys ofta deznadajuit si isi indrepta atentia catre fata ce venea spre ei .
-"Kez... de ce ai venit aici ?" intreba ea , cu un ton inocent .
-"Pai.. tata a zis ca trebuie sa plecam de aici !" i se adresa fratelui sau.
-"De ce ?" intrebara in cor Rhys si Zircarda .
-"Zicea ceva de o armata ce se indreapta incoace !" adauga ,cu jumatate de glas , Kez .
Statura asa o perioada , apoi Zircarda deschise usa .
-"Deci ? ce mai asteptam ?" intreba , zambindu-le celor doi .
Sper ca vei ramane alaturi de mine si ca ma vei ajuta sa corectez greselile care vor aparea in viitor ^^
Cap 9-10
Imaginile veneau succesiv in mintea lui obosita: Mai intai chipul schimonosit al fetei apoi fata excitata a acelui baiat. Nu stia exact cat de multe va putea sa mai indure ! Totul devenea o tortura , iar fratelui sau nu ii pasa deloc de inima lui care murea incet .
Dar , altceva ii mentinu sufletul intreg, un liant care nu dura mult, insa suficient incat sa stie precis daca va mai avea o inima in viitor sau va ramane cu o gaura sangeranda spre un taram intunecat, pentru totdeauna ! Voia sa afle daca Zircarda va accepta ofertele propuse de acel barbat sau daca va refuza ! Insa ... ceva se intampla ! Fata refuza, sau cel putin asa i se parea lui , dar barbatul ce o tinea prizoniera o lovi , iar ea lesina pe patul moale , un firicel de sange prelingandu-i-se din coltul gurii, o panglica minuscula ce dadu nastere unei flori rosiatice pe cearsaful alb.
Rhys nu mai astepta ca cel care o lovise sa o mai faca odata ! Se repezi in camera , trantindu-l la pamant pe fratele sau si apoi , tragandu-l jos de pe tanara inconstienta pe cel care indraznise sa se atinga de ea . Il lovi fara sa-i pese unde da , gandindu-se numai la suferinta pe care Zircarda o simtise !
Era atat de furios incat il tranti pe Wraith cu capul de marginea de lemn a patului de mai multe ori, privind cu satisfactie cum stropi rosii si aschii stralucitoare date cu lac sar inspre el, desprinse din ornamelente de care pielea din ce in ce mai maltratata a celuilalt tanara o lovea , apoi il arunca cu spatele de usa , rupand doua din balamalele mecanice, ochii lui deschizandu-se larg, buzele albindu-i-se peste dintii dezgoliti, un firicel de saliva stralucind vag pe buza lui inferioara. Rhys se ridica , rosu tot la fata , privind , cand catre fratele sau , cand catre persoana inconstienta de pe podea . Capul baiatului vuia , iar presiunea ce o simtea in tot corpul il facea sa tremure incontrolabil . Fantomele trecutului il bantuiau neincetat . Imaginile insangerate ii ocupau privirea care devenise opaca, lumina aparand distorsionata in oglinzile ce reprezentau ochii lui. Privirea unui om in pragul nebuniei launtrice, departe de a fi psihopat, dar destul de aproape incat sa isi piarda luciditatea . Se impletici pana la pat , respiratia lui devenind suieratoare si rapida , ca si cum ar fi alergat pana atunci kilometri intregi, tragand dupa el greutati, un atlet formidabil. Expira precipitat simtindu-si pieptul prea mic. Inima lui batea intr-un ritm nebunesc, gata gata sa ii sara din piept. Muschii continuau sa functioneze cerand din ce in ce mai mult oxigen, vlaguindu-l de orice urma de energie ramasa in corpul lui mult prea solicitat.
Chiar inainte sa atinga salteaua moale , acelasi gol infinit si dureros de rece il invalui fara mila, tragandu-l spre abisuri pe care nici o inima nu a fost in stare sa le parcurga, urmand coridoarele trecutului, inhaland praful si mirosul statut al cosmarurilor pe care incercase sa le uite de atatea ori.
Cazuse intr-un somn adanc, simtind prea tarziu miscarile, constientizand foarte greu ce se intampla in jurul lui, insa stiu ca cineva incepuse sa se miste langa el . Nu putu , oricat ar fi incercat sa isi miste mainile , pe care le simtea ca de plumb , sa se salte din pozitia in care cazuse extenuat, si sa se uite sa se miste cat de cat. O sudoare rece ii sufoca corpul si frisoanele il zguduiau fara incetare .
Se parea ca si el avea o limita la suferinta . Ridica usor capul , deschizand ochii pentru a-si vedea frumoasa regina , incolacita pe pieptului lui, insa numai pe jumatate, odihnindu-si capul pe el, ascutand muzica trista a inimii lui . De aceea se simtea atat de greu. Zircarda se decisese , desi inconstient , sa doarma pe el . Pletele ei lungi ii gadilau nasul si gatul, insa ce il innebunea placut era mirosul emanat de pielea ei, aroma ce venea dinspre ea. Zambi , lasandu-si capul sa cada inapoi pe perna, bratele lui incercuindu-i mijlocul .
Somnul cobora inapoi asupra lui , furandu-l catre o lume care o vedea numai el. Dar intrebarile ii aparura chiar si acolo, chenare stralucitoare, neoane orbitoare pe un fond intunecat.
Se intreba cine era cel care o facuse pe fata sa tremure de frica. Se intreba de ce nu il lovise mai mult, de ce nu rabdase durerea care ii pulsa in tot corpul ca sa il auda urland in agonie, sa il vada speriat, incercand sa scape, sa ii urmareasca cu satisfactie privirea care i s-ar fi agitat in craniu ca niste animale micute prinse in capcana. Se intreba de ce cazuse in acea stare de somnolenta, si asta imediat ce acel individ gemuse cand corpul ii ricosase din perete, tremurand pe podea cuprins de convulsii.
Si atunci isi aminti acea durere surda din ceafa !Acel sentiment ca ceva se apropiase pe furis de el si ca il muscase. Exact acelasi sentiment ca cel de cand avusese patru anisori si fugise neastamparat prin gradina si daduse peste un gandac ciudat, care bine-nteles, simtindu-se amenintat de prezenta lui, il ciupise de mana, lasand o urma rosie si umflata care ii amortise intreaga mana.
Fratele lui il intepase cu ceva , pentru a nu .... face ce ? Nu isi putea aminti decat furia oarba si durerea ce amenintase sa il sufoce ! Inima lui inca batea nebuneste de dupa carcasa osoasa a pieptului, ridicand coastele, fortand muschii sa depaseasca limite prestabilite . Ofta trist , strangand in brate comoara lui cea mai de pret . Nu stia cum ajunsese sa o iubeasca , insa natura imposibila si caracterul stoic al tinerei il atrasesera imediat . Stia ca ea insemna mai mult de atat , insa nu credea ca ea ii va arata vreodata asta .
Insa se multumea numai sa o aiba in preajma ! Ii promisese sa o ajute ! Si asta intentiona ! Chit ca trebuia sa isi bata fratele pana ce ajungea in spital din cauza idioteniei lui, chit ca trebuia sa se rafuiasca pana si cu tatal sau pentru ea, le va face pe toate si chiar mai mult, pentru ca si ea facuse atat de multe pentru cauza ei .
-"De parca nu existau si alte cai sa vad daca vei putea sa imi fii loiala sau nu !?" sopti Rhys cuprins de ameteala .
Adormi aproape instantateu si nu auzi vocea suava a Zircardei soptindu-i :
-"Nu face nimic !"
~~~~~~~~~~~~
De ce era totul asa de negru ? De ce nu mai simtea nimic ? Vru sa se miste insa ceva o tinu pe loc ! Voci ce nu semanau decat cu o soapta indepartata isi facura loc prin capul ei intesat de griji ! Dadu din nou sa se miste , sa vada daca acel cosmar devenise , intradevar , realitate ; insa nu putu sa se deplaseze, incatusata de ceva, prizoniera .
Privi in jurul ei , dar parca si acea negura in care fusese cufundata , voia sa o inghita, sa-i termine existenta patetica . O singura lacrima ii scapa , si un suspin ii urma in scurt timp . Unde erau cei care ii promisesera atatea ? Probabil ca se distrau pe seama ei ! Probabil ca urmau sa o dea pe mana acelor soldati ce nu se distingeau de niste animale in calduri, pe mana denaturatilor cu chip uman, locuitor al unei inchisori intr-o pestera indepartata, ferita, adanc ascunsa in umbra muntilor !
Isi scutura capul . Nu voia sa isi piarda mintile de pe acum . Totusi , ceva o indemna sa stea locului si sa spere ! Dar cat mai putea indura ?
Isi intoarse chipul intr-o parte . Dar figura barbatului ce o tradase continua sa reapara , sa o mustre , sa o agaseze in ultimul hal . Isi musca buza de jos pana la sange pentru a opri un planset jalnic ce ameninta sa o poditeasca . Nu se putea degrada asa ! Putea sa reziste tentatiei de a plange fara incetare, sa biruie asupra lacrimilor amare care o puneau la grea ananghie caci trebuiau varsate sau aveau sa ii invenineze sufletul. Era un soldat mandru , ce nu cunostea slabiciunile unui suflet amarat. Nu-i asa ?
Dar se indoia si de spusele ei . Pana si gandurile o tradau . Inima o durea , sufletul i se spargea si nu era nimeni acolo sa o consoleze . Ridica ochii in sus , unde credea cu disperare ca se afla salvarea ei si.... auzi o inima batand ? Asta era culmea ! De unde se auzea acel sunet ? Chit ca o linistea , un sentiment ciudat nu ii dadea pace .
Isi incorda auzul si un val cald ii sufla peste corpul dezgolit . Simtea cum pluteste catre cel a carui inima o chema . Uimirea i se citea pe fata . Crezuse ca era singura ! Ca nimeni nu tinea la ea ! Dar se parea ca se inselase , caci acea bataie sonora o aducea dintr-un somn singuratic catre o lume pe care nu o mai cunoscuse pana atunci.
Incepu sa tuseasca , ridicandu-se in maini si privind la chipul frumos al unui baiat ce parea iesit dintr-o poveste .
' De unde il stiu ? Mi se pare atat de familiar. ' gandurile ei ii urmara cursul privirilor insistente . Tanarul dormea , tinand-o , intr-o imbratisare stransa , pe trupul sau cald .
De ce oare se simtea atat de bine alaturi de el ? Isi lasa capul pe o parte si isi apropie fata de cea a baiatului . Respiratia lui aromata ii flutura incet pe buza de jos , si un zambet ii aparu , intinzand trasaturile gingase ale fetei, creind din ea tabloul perfect al unei epoci apuse, contemporane si viitoare, o zana pe un fundal iluminat de soare .
Zircarda isi lipi si mai tare trupul gol de cel a lui Rhys si il privi asa indelung .
-"Cat mai ai de gand sa ma privesti asa ?" vocea lui obosita rupse tacerea . Zircarda aproape ca sarise de pe pat , luata prin surprindere de tonul lui care ii dadea de inteles ca nu dormise deloc si o privise pe sub gene analizand-o asa cum si ea il analizase . Acum isi amintea exact cine era si ce se intamplase cu o seara inainte . Insa nu indrazni sa il intrebe pe Rhys ce se intamplase cu Wraith . Probabil ca se putea supara pe ea si o va da la-o-parte .
Insa Rhys nu se misca , tinand-o si mai strans in bratele sale puternice . Ochii lui ramasera inchisi , si doar pieptul i se misca .
Zircarda nu raspunse . Era inca in stare de soc, insa isi reveni repede inapoi si continua sa isi fixeze privirea asupra baiatului , mana ei jucandu-se absent in parul lui .
-" Voi femeile ... O sa ma omorati intr-o zi !" ii spuse , pe un ton ironic , ridicandu-se , punand-o pe Zircarda in poala lui .
-"Nu-i vina mea ca nu stii sa te comporti !" veni raspunsul acid , la comentariu lui Rhys, in tonul ei strecurandu-se si amuzamentul, dar si reprosul, amaraciunea venind peste ea in valuri nimicitoare, reci ca gheata, innebunitoare.
-"Tot eu ajung vinovat nu ?" intreba , trecandu-si mana obosit prin par .
-" Nu !" ii raspunse Zircarda , nota din vocea ei , facandu-l pe comandant sa ridice o spranceana intrebator .
Se privira in tacere absoluta , mai multe minute . Si parca nu observara cat de apropiate le erau chipurile. Insa , deoarece dracul isi baga codita peste tot , distrugand momentele frumoase , Kez intra pe usa , neobosindu-se sa bata .
Ii lua prin surprindere pe cei doi , care se inrosira ca doi scolari prinsi intr-o ipostaza rusinoasa si degradanta, desi astfel de timpuri apusesera demult. Zircarda trase cat putu de repede cearsaful peste ea si se uita furioasa la cel care intrase neinvitat . Dar nimic nu putea compensa privirea furioasa , ce arunca scantei , a lui Rhys .
Dintr-o miscare era jos din pat , aruncandu-si camasa alba catre Zircarda, privirea lui mereu atintita asupra fratelui sau, gata sa atace in orice clipa .
-"Asta va fi ultima oara cand vei intrerupe sau strica ceva ce eu am muncit atat sa creez !" tonul neomenesc inspaimantandu-l la culme pe Kez care se facu mic , sub forta distrugatoare a fratelui sau .
Rhys isi pocni degetele intr-o maniera ce ii cree un discomfort pana si Zircardei . Baiatul asta nu se incurca cand voia sa bata mar pe cineva .
Dar inainte ca Rhys sa apuce sa isi loveasca fratele , vocea suava a printesei lui il opri.
' Stai asa baiete ... Printesa? decand ? Pana acum v-ati ciondanit si acum ti-ai gasit sa te indragostesti de ea ? ' o voce , ce semana a constiinta , ii vibra in capul lui Rhys .
' Ia mai taci !' ii spuse exasperat , reducand la tacere acea voce enervanta .
Privirea lui se indrepta asupra fetei ce purta acum o camasa alba si niste pantaloni scurti ce puteau foarte bine sa fie confundati cu boxerii lui . ' De unde naiba a facut rost de ei ?' se intreba , stupefiat , baiatul .
' Probabil din sertar ... acolo unde i-ai lasat !? ' constiinta sa se baga din nou, ironica, chicotind intunecat in capul lui.
Rhys ofta deznadajuit si isi indrepta atentia catre fata ce venea spre ei .
-"Kez... de ce ai venit aici ?" intreba ea , cu un ton inocent .
-"Pai.. tata a zis ca trebuie sa plecam de aici !" i se adresa fratelui sau.
-"De ce ?" intrebara in cor Rhys si Zircarda .
-"Zicea ceva de o armata ce se indreapta incoace !" adauga ,cu jumatate de glas , Kez .
Statura asa o perioada , apoi Zircarda deschise usa .
-"Deci ? ce mai asteptam ?" intreba , zambindu-le celor doi .