20-05-2009, 09:51 PM
Multumesc ca ati citit...
O urma de sentiment ( Partea a doua)
Il iubeam si nu imi era rusine sa recunosc si nici nu imi va fi vreodata. Sentimentele ce le simt pentru el nu se compara cu altele pe care le simtisem . Cand il vad simt cum zbor si cand imi vorbeste cred ca visez. Cand petrecem timpul impreuna sunt cel mai fericit, desi suntem doar colegi eu nutresc sentimente aparte pentru el, desi nu stie.
Acum ca si in multe zile, ma antrezenz, astfel uit de toate si de tot si ma concentrez asupra antrenamentului, insa mai mereu ma opresc si ma gandesc: " Oare ce face? Cu cine este?" si simt cum inima-mi plange ca eu nu ii sunt alaturi. Imi venea sa rad cum Yuri Killian se indragostise de Leon Oswald. Deja ma inchipuiam prin toate ziarele si pe toate posturile, cred ca toti m-ar critica , doar era si normal. Insa nu aveam de gand sa afle nimeni, in primul rand ca ii puteam afecta imaginea si pe a mea la fel de mult ca si pe a lui si nu aveam de gand sa fac una ca asta, oricat de indragostit as fi fost. Muncisem mult sa ajung aici si nu aveam de gand sa imi afecteze nimic munca, nici macar Leon Oswald. Poate ca il iubeam, dar voiam sa il intrec in toate, dar parca totul era impotriva mea. Leon era mereu cu un pas inaintea, era un adevarat star, la fel ca si mine insa antrenamentele , tehnicile sale le depaseau pe ale mele. Nu eram gelos si nici nu sunt, insa vreau sa dovedesc ca pot sa fiu mai bun ca si el si poate ma va observa ca mai mult decat un prieten.
Cel mai mult imi placeau exercitiile la trapez, ma simteam liber si linistit. Imi placea ceea ce faceam si eram sigur ca mereu imi va face placere. Insa cand ma simteam mai calm si impacat cu mine insumi apare Layla.
-Yuuuriii....
Ii auzeam voce usor ascutina si tonul grav cu care imi poronunta numele. Ma indreptasem catre ea si ii oservam parul blond pana la umeri cum stralucea in razele de lumina ce intrau prin geamurile salii de antrenament. Ochii sai albastrii precum marea ii privea pe ai mei ce erau mult mai inchisi si inspirau poate mai multa teama. Doar eram Yuri Killian, demonul ce a omorat un inger si privirea aceea era demna de mine, desi era doar o banala aparenta. Eu eram cel din vina caruia Sophie a murit si moartea ei ma afecatat poate mai mult decat am aratat si poate de aceea multi ma considerau un demon cu chip de inger si inima de gheata. Nu stiam motivul pentru care Layla ma cauta, insa parea ca e destul de nervoasa. I-am raspuns calm ca intotdeauna:
-Da Layla, s-a intamplat ceva?
Pe fata sa calma a aparut o urma de iritare, ca si cum era evident ca se intamplase ceva.
-Normal ca sa intamplat! Tu pe unde umbli? Te caut de jumatate de ora...
Normal alteta sa nu putea sa caute pe nimeni , toti trebuiau sa se invarta in jurul sau. Nu aveam nimic cu ea, o iubeam, dar doar ca o sora si uneori gestrurile sale de "fetita lui tata" ma scoteau din sarite.
-Eram aici, ca in fiecare zi.....ce s-a intamplat?
Era indignata si cu greu puteam sa o calmez si sa nu o fac sa se razbune pe mine, cum facea mereu.
-Sora a plecat cu Leon sa se intanleasca cu Blaze si a uitat ca astazi aveam de repetat o noua manevra si cu May nu pot repeta....
"Sora a plecat cu Leno sa se intanleasca cu Blaze" numai atat mi-a trebuit sa aud ca sa ma pot enerva eu mai tare decat Layla. Leon nici macar nu mi-a spus ca Blaze e in oras, putea macar sa ma anunte si a mai luat-o si pe Sora cu el. Eram gelos si orb de furie.
-Si eu ce vrei sa fac?
Am intrebat-o rastit, era surprinsa ca ma enervasem asa dint-o data , practic fara motiv. Insa aveam un motiv destul de mare incat sa ma enervez. Nu imi placea de Blaze, deoarece mai tot timpul era aproape de Leon si ocupa un loc special in viata sa si chiar daca stateau la distanta legatura dintre ei era destul de stransa.
-Pai ce sa faci, nimic doar ca voiam sa stii si sa ma ajuti...
Normal, eu sa o ajut, ca ea pe mine ma ajuta intotdeauna. De cand Kalos ne-a chemat din nou la Kaleido Star sa lucram cu totii , Layla a inceput sa se compoarte foarte posesiv si inainte era, dar acum exagereaza.
-Imi pare rau, dar acum trebuie sa plec!
Voiam sa ajung acasa si sa dorm, sa uit de toate, de Leon, de Blaze, de Layla si de Sora....de toti. Ma intrebam oare ce caut printre ei?
Am lasa-o pe Layla in sala de antrenamente, m-am schimbat si am urcat in propia masina un dodge viper srt 10 de culoare rosie si am pornit cu mare viteza.
Eram gelos si nervos, de ce Leon a plecat cu Sora sa se intanleasca cu Blaze...si de ce a luat-o pe Sora stiind ca ea il place? Sau si Leon o placea pe Sora, si eu nu am observat? Mii de ganduri si sentimente imi invadau mintea si inima. As fi voit sa sterg orice urma de iubire pe care i-o port, dar nu sunt in stare de asa ceva. Observam ca merg cu 120 pe ora, dar nu imi pasa, nu voiam sa imi mai pese de nimic, nici macar de Leon...dar nu aveam curajul de a face asta, nu trebuia sa ma las batut.
Ajunsesem intr-un final la vila in care stateam, poate era o casa mult prea mare pentru mine dar imi facea placere sa ma simt singur in ea. Imi place, dar cred ca mi-ar fi facut si mai mare placere daca Leon ar fi locuit cu mine, dar asta doar in visele mele. Aveam cativa angajatii, dar fiindca imi petreceam timpul cel mai mult la Kaleido Star nu prea stateam pe acasa.
Am coborat din masina si m-am indreptat direct spre camera mea, nu am salutat pe nimeni la nervii pe care ii aveam. Am aruncat toate hainele de pe mine si am intrat la dus. Apa calie imi curata trupul, dar nu si inima. Am iesit din dus si mi-am luat pe mine doar o pereche de boxeri, speram sa pot dormi linistit.
****
A doua zi m-am trezit destul de devreme si la sapte fix ma aflam deja la Kaleido Star. Leon era deja in sala de antrenament la trapez, ca de obicei de dimineata am inceput sa ne certam:
- Ti-am spus mereu ca nu o vreau pe Sora langa Blaze, nu il sufar!
I-am spus din prima incepand un nou duel de dimineata. Era un fel de " Buna dimineata" la noi duelurile, insa de data aceasta pentru mine erau unul mai serios.
-Si ce-mi pasa mie daca tu nu il suporti pe Blaze? raspunse Leon. Normal el il suporta doar erau prieteni buni si tineau unul la altul.
-Imi pasa pentru ca ma intereseaza anturajul Sorei. Nu o mai vreau in preajma lui! Da era adevarat ca nu o voiam pe Sora implicata in toata asta si nu o voiam nici aproape de Leon.
-Daca o iubesti atat de mult pe Sora, ar trebui pur si simplu sa ai grija de ea.
-Nu o iubesc!
Nu o iubeam pe Sora ci pe el, dar ....nu intelegea.
-Atunci, da-mi un motiv pentru care sa nu te arunc de pe trapezul asta! Da eram pe trapez si nu stiam ce sa ma zic ma blocasem, un motiv...aveam multe, dar nu puteam sa i le spun.
-Ei bine... eu....
Eu...eu...eu te iubesc...dar nu puteam pronunta aceste cuvinte, buzele nu imi dadeau voie sa le spun.
-La naiba! spuse Leon si am cazut amandoi pe plasa. Ne aflam intr-o pozitie destul de ciudata, dar destul de confortabila, cel putin pentru mine . Nu stiam ce sa fac, deoarece intr-o fractiune de secunda buzele noastre se unira. Ce facea? O fi fost doar un simplu accident? Dar nu conta, aveam sansa sa il sarut si nu o puteam irosii. Participasem la acel sarut si ma lasam dus de val, simteam mana rece a lui Leon in pantalonii mei, sangele mi se urcasa in obrajii si roseata lor era destul de evidenta. Am incercat sa vorbesc destul de clar, dar:
-Le..Leon....
Leon isi retrase mana din pantalonii mei si spuse:
-A fost doar o gluma, nimic mai mult. Nu iti face pareri gresite, nu se va repeta.
Poftim? Acum avea chef de glume?
-Ti se pare asta a fi o gluma? Ei bine mie nu...
Incercasem sa il prind de mana, dar se ferii si spune:
-Daca tu ai luat-o ca pe ceva serios ai face bine sa uiti.
Si plecase, ma lasese in ceata. Adica eu trebuia sa inteleg ca totul fusese asa ceva de moment, o gluma proasta...sau poate nu. Nu stiam ce sa cred, oare Leon simtea ceva pentru mine?
O urma de sentiment ( Partea a doua)
Il iubeam si nu imi era rusine sa recunosc si nici nu imi va fi vreodata. Sentimentele ce le simt pentru el nu se compara cu altele pe care le simtisem . Cand il vad simt cum zbor si cand imi vorbeste cred ca visez. Cand petrecem timpul impreuna sunt cel mai fericit, desi suntem doar colegi eu nutresc sentimente aparte pentru el, desi nu stie.
Acum ca si in multe zile, ma antrezenz, astfel uit de toate si de tot si ma concentrez asupra antrenamentului, insa mai mereu ma opresc si ma gandesc: " Oare ce face? Cu cine este?" si simt cum inima-mi plange ca eu nu ii sunt alaturi. Imi venea sa rad cum Yuri Killian se indragostise de Leon Oswald. Deja ma inchipuiam prin toate ziarele si pe toate posturile, cred ca toti m-ar critica , doar era si normal. Insa nu aveam de gand sa afle nimeni, in primul rand ca ii puteam afecta imaginea si pe a mea la fel de mult ca si pe a lui si nu aveam de gand sa fac una ca asta, oricat de indragostit as fi fost. Muncisem mult sa ajung aici si nu aveam de gand sa imi afecteze nimic munca, nici macar Leon Oswald. Poate ca il iubeam, dar voiam sa il intrec in toate, dar parca totul era impotriva mea. Leon era mereu cu un pas inaintea, era un adevarat star, la fel ca si mine insa antrenamentele , tehnicile sale le depaseau pe ale mele. Nu eram gelos si nici nu sunt, insa vreau sa dovedesc ca pot sa fiu mai bun ca si el si poate ma va observa ca mai mult decat un prieten.
Cel mai mult imi placeau exercitiile la trapez, ma simteam liber si linistit. Imi placea ceea ce faceam si eram sigur ca mereu imi va face placere. Insa cand ma simteam mai calm si impacat cu mine insumi apare Layla.
-Yuuuriii....
Ii auzeam voce usor ascutina si tonul grav cu care imi poronunta numele. Ma indreptasem catre ea si ii oservam parul blond pana la umeri cum stralucea in razele de lumina ce intrau prin geamurile salii de antrenament. Ochii sai albastrii precum marea ii privea pe ai mei ce erau mult mai inchisi si inspirau poate mai multa teama. Doar eram Yuri Killian, demonul ce a omorat un inger si privirea aceea era demna de mine, desi era doar o banala aparenta. Eu eram cel din vina caruia Sophie a murit si moartea ei ma afecatat poate mai mult decat am aratat si poate de aceea multi ma considerau un demon cu chip de inger si inima de gheata. Nu stiam motivul pentru care Layla ma cauta, insa parea ca e destul de nervoasa. I-am raspuns calm ca intotdeauna:
-Da Layla, s-a intamplat ceva?
Pe fata sa calma a aparut o urma de iritare, ca si cum era evident ca se intamplase ceva.
-Normal ca sa intamplat! Tu pe unde umbli? Te caut de jumatate de ora...
Normal alteta sa nu putea sa caute pe nimeni , toti trebuiau sa se invarta in jurul sau. Nu aveam nimic cu ea, o iubeam, dar doar ca o sora si uneori gestrurile sale de "fetita lui tata" ma scoteau din sarite.
-Eram aici, ca in fiecare zi.....ce s-a intamplat?
Era indignata si cu greu puteam sa o calmez si sa nu o fac sa se razbune pe mine, cum facea mereu.
-Sora a plecat cu Leon sa se intanleasca cu Blaze si a uitat ca astazi aveam de repetat o noua manevra si cu May nu pot repeta....
"Sora a plecat cu Leno sa se intanleasca cu Blaze" numai atat mi-a trebuit sa aud ca sa ma pot enerva eu mai tare decat Layla. Leon nici macar nu mi-a spus ca Blaze e in oras, putea macar sa ma anunte si a mai luat-o si pe Sora cu el. Eram gelos si orb de furie.
-Si eu ce vrei sa fac?
Am intrebat-o rastit, era surprinsa ca ma enervasem asa dint-o data , practic fara motiv. Insa aveam un motiv destul de mare incat sa ma enervez. Nu imi placea de Blaze, deoarece mai tot timpul era aproape de Leon si ocupa un loc special in viata sa si chiar daca stateau la distanta legatura dintre ei era destul de stransa.
-Pai ce sa faci, nimic doar ca voiam sa stii si sa ma ajuti...
Normal, eu sa o ajut, ca ea pe mine ma ajuta intotdeauna. De cand Kalos ne-a chemat din nou la Kaleido Star sa lucram cu totii , Layla a inceput sa se compoarte foarte posesiv si inainte era, dar acum exagereaza.
-Imi pare rau, dar acum trebuie sa plec!
Voiam sa ajung acasa si sa dorm, sa uit de toate, de Leon, de Blaze, de Layla si de Sora....de toti. Ma intrebam oare ce caut printre ei?
Am lasa-o pe Layla in sala de antrenamente, m-am schimbat si am urcat in propia masina un dodge viper srt 10 de culoare rosie si am pornit cu mare viteza.
Eram gelos si nervos, de ce Leon a plecat cu Sora sa se intanleasca cu Blaze...si de ce a luat-o pe Sora stiind ca ea il place? Sau si Leon o placea pe Sora, si eu nu am observat? Mii de ganduri si sentimente imi invadau mintea si inima. As fi voit sa sterg orice urma de iubire pe care i-o port, dar nu sunt in stare de asa ceva. Observam ca merg cu 120 pe ora, dar nu imi pasa, nu voiam sa imi mai pese de nimic, nici macar de Leon...dar nu aveam curajul de a face asta, nu trebuia sa ma las batut.
Ajunsesem intr-un final la vila in care stateam, poate era o casa mult prea mare pentru mine dar imi facea placere sa ma simt singur in ea. Imi place, dar cred ca mi-ar fi facut si mai mare placere daca Leon ar fi locuit cu mine, dar asta doar in visele mele. Aveam cativa angajatii, dar fiindca imi petreceam timpul cel mai mult la Kaleido Star nu prea stateam pe acasa.
Am coborat din masina si m-am indreptat direct spre camera mea, nu am salutat pe nimeni la nervii pe care ii aveam. Am aruncat toate hainele de pe mine si am intrat la dus. Apa calie imi curata trupul, dar nu si inima. Am iesit din dus si mi-am luat pe mine doar o pereche de boxeri, speram sa pot dormi linistit.
****
A doua zi m-am trezit destul de devreme si la sapte fix ma aflam deja la Kaleido Star. Leon era deja in sala de antrenament la trapez, ca de obicei de dimineata am inceput sa ne certam:
- Ti-am spus mereu ca nu o vreau pe Sora langa Blaze, nu il sufar!
I-am spus din prima incepand un nou duel de dimineata. Era un fel de " Buna dimineata" la noi duelurile, insa de data aceasta pentru mine erau unul mai serios.
-Si ce-mi pasa mie daca tu nu il suporti pe Blaze? raspunse Leon. Normal el il suporta doar erau prieteni buni si tineau unul la altul.
-Imi pasa pentru ca ma intereseaza anturajul Sorei. Nu o mai vreau in preajma lui! Da era adevarat ca nu o voiam pe Sora implicata in toata asta si nu o voiam nici aproape de Leon.
-Daca o iubesti atat de mult pe Sora, ar trebui pur si simplu sa ai grija de ea.
-Nu o iubesc!
Nu o iubeam pe Sora ci pe el, dar ....nu intelegea.
-Atunci, da-mi un motiv pentru care sa nu te arunc de pe trapezul asta! Da eram pe trapez si nu stiam ce sa ma zic ma blocasem, un motiv...aveam multe, dar nu puteam sa i le spun.
-Ei bine... eu....
Eu...eu...eu te iubesc...dar nu puteam pronunta aceste cuvinte, buzele nu imi dadeau voie sa le spun.
-La naiba! spuse Leon si am cazut amandoi pe plasa. Ne aflam intr-o pozitie destul de ciudata, dar destul de confortabila, cel putin pentru mine . Nu stiam ce sa fac, deoarece intr-o fractiune de secunda buzele noastre se unira. Ce facea? O fi fost doar un simplu accident? Dar nu conta, aveam sansa sa il sarut si nu o puteam irosii. Participasem la acel sarut si ma lasam dus de val, simteam mana rece a lui Leon in pantalonii mei, sangele mi se urcasa in obrajii si roseata lor era destul de evidenta. Am incercat sa vorbesc destul de clar, dar:
-Le..Leon....
Leon isi retrase mana din pantalonii mei si spuse:
-A fost doar o gluma, nimic mai mult. Nu iti face pareri gresite, nu se va repeta.
Poftim? Acum avea chef de glume?
-Ti se pare asta a fi o gluma? Ei bine mie nu...
Incercasem sa il prind de mana, dar se ferii si spune:
-Daca tu ai luat-o ca pe ceva serios ai face bine sa uiti.
Si plecase, ma lasese in ceata. Adica eu trebuia sa inteleg ca totul fusese asa ceva de moment, o gluma proasta...sau poate nu. Nu stiam ce sa cred, oare Leon simtea ceva pentru mine?
![[Imagine: innocentlovesig.png]](http://img98.imageshack.us/img98/6447/innocentlovesig.png)
"Only I know your pain…
Your uncertainty…
Your loneliness…
If only we could be toghether forever.
I’ll say it as many times as you wish.
I will not betray you!"
Your uncertainty…
Your loneliness…
If only we could be toghether forever.
I’ll say it as many times as you wish.
I will not betray you!"
— Luka Crosszeria