Dragostea poate fi fatala

[Annya]

Hai k am venit cu un nou capitol...
O noua misiune



Sakura pleca rapid de la Tsunade.Tinea mana permanent pe cutiuta unde se aflau otravurile.Era constienta ca sunt singurele ramase si ca ar dura mult timp sa se faca altele.
Nici ea nu stia unde merge.Picioarele erau conduse de suflet, nu de creier.Se simtea putin panicata si se uita la bratara.Vazu ca este albastra si se calma putin.Mergea din ce in ce mai repede, in ciuda presimtirilor ei.Se simtea blocata.Legata la maini si picioare neputand sa se elibereze sau sa cheme pe cineva in ajutor.
Ince, incet incepu sa sara dintr-un copac in altul.Ajunsese la locul unde il vazuse pe Sasuke conSdumandu-si furia.Parca il vedea in fata ochilor, distrugand tot ce-i iesea in cale.In ciuda personalitatii ei, ii placea sa-l enerveze pe brunet.Incepuse sa-i placa atunci cand acesta ii arunca priviri scanteietoere sau cand era intr-o problema greu de rezvolvat.
Dar de ce incepuse sa gandeasca asa?Nici ea nu putea controla gandurile care-i treceau prin minte.Se intoarse inapoi in sat.Se indrepta spre iesire.Culoarea sangerie a cerului dadea impresia ca se va intampla ceva rau, sau poate cineva va intampina cateva aventuri din urmatoarea zi.
Privea banca.Banca plina de amintiri.Parca isi amintea ca si cum ar fi fost ieri...
"-Dar...te vei intoarce?spuse acesta lasand capul in jos nevrand sa-i arate brunetului ca doua lacrimi de cristal mai aveau putin si cadeau pe obrajii ei fini.
-Ma voi intoarce.Dar peste ceva timp.Vreau sa ma antrenez.Si singur.spuse acesta cu o raceala in glas care te putea face sa ingheti.
-D-dar...de ce?intreba Sakura printre lacrimile care evadasera din ochii ei de smarald.Am aflat trecutul tau si totusi...nu ai putea sa te antrenezi si aici?
-Am spus ca nu e treaba ta ce fac eu!spuse Sasuke iritat de indrazneala fetei de a afla ceea ce avea el de gand.Si in plus...amandoi avem o sansa.
-Poftim?isi repeta Sakura intrebarea.
-Daca eu plec, voi putea deveni mai puternic implinindu-mi visul, iar tu, nemaiavand de cine sa ai grija si pentru cine sa-ti faci griji, vei putea deveni mai puternica si nu vei mai trage echipa in jos.spuse Sasuke fara nici un fel de dificultate si cu multa raceala in glas.
-D-dar Sasuke e-eu..."
Isi scoase din minte gandul si se intoarse acasa deoarece se insera.Nu voia sa riste vreun alt atac asupra ei.Ajungand acasa, se aseza in pat privind tavanul.Nu putea dormi, insa statea in pat nemiscata dand aceasta impresie.
Ceea ce nu stia ea, era ca in ciresul de la balconul ei statea un baiat.Ochii lui negrii straluceau in lumina lunii.Parul lui negru se putea deslusi cu greu, fiind de aceeasi culoare cu negura noptii.Sasuke era pus pe ganduri.Privea luna, iar din cand in cand privea si pe geamul rozaliei.
"-Haide Sasuke.Du-te si spune-i macar de misiune.spunea partea buna a lui.
-In privinta cu misiunea sunt de acord.Insa de ce ai zis "macar"?intreba partea rea stiind deja raspunsul.
-Pentru ca o iubeste chiorule!spuse partea buna.
-Aha.Pe la anul...si la multi ani.spuse paretea rea iritata de cuvintele partii opuse.
-Gata!Ca sa va fac pe plac o sa ma duc si o sa-i spun de misiune, bine?spuse Sasuke incercand sa-si calmeze cele doaua parti.
-Cum zici tu.spusera cele doua parti simultan."
Sasuke se apropie de geamul camerei Sakurei.Cauta cu privirea o modalitate de a intra.Lua o pitetricica si arunca cu ea in geamul de la balcon.
Fata tresari.Se ridica din pat si merse pe balcon.Deschise geamul si fu uimita de aparitia brunetului.
-Sasuke?!spuse uimita ea.De cand domnul Uchiha ma viziteaza?!continua ea incercand sa para ca are un tupeu greu de egalat.
-Nu mai face pe tupeista.Stiu ca nu e asa.spuse Sasuke serios.Oricum, vreau sa-ti spun de o misiune.Maine la ora sapte fix la locul de intalnire obisnuit.
Sakura ramasese fara replici.De cand Sasuke era atat de serios?Disparu fara a mai spune nimic intr-un nor de fum.Se culca fara a se mai gandi la alte lucruri.
A doua zi pleca la locul de intalnire, gandind.Cutiuta cu otravurile era la locul ei.Observa ca acolo se aflau, ca de obicei, Sasuke si Naruto, iar Kakashi intarzia.Se aseza la umbra unui cires spunandu-le colegilor sau un simplu " 'Neata! ".
Spre surprinderea lor, argintiul nu intarzie mult, asa ca plecara rapid.Sakura merse sa-i ceara explicatii senseiului...
-Kakashi-sensei, dar unde este aceasta misiune?intreba rozalia.
-In Satul Cristalelor.raspunse el scurt .
-Si de ce?Care este scopul?intreba din nou fata.
-Vom lua de acolo un barbat, prieten cu hokage.Va trebui sa-l escortam spre Konoha.

Intre timp, printre miile de cristale ce straluiceau in lumina soarelui, se aflau doi adolescenti.Unul dintre ei parea sa aiba 15 ani.Parul lui alb ca si ninsoarea, facut in tepi stralucea in lumina soarelui.Ochii lui verzi, asemanatori cu cei ai Sakurei, priveau cerul in gol.O sabie care se afla in teaca se afla la spatele lui.Langa el se afla un alt adolescent tot de aceeasi varsta.Parul lui mov inchis cu nuante de negru era prins intr-o coada.Ochii negrii, patrunzatori, il priveau pe prietenul sau.
-Stii foarte bine ca va veni o echipa din Tinutul Focului pentru ca te-a chemat hokage.spuse cel cu parul mov catre celalalt.
-Asa, si?De cand s-a intamplat incidentul cu diviziile nu ma mai intereseaza decat divizia mea.raspunse neapasator cel caruia i se adresase informatia.
-Si daca ti-as spune ca in echipa care va veni sa te escorteze va fi Sakura?Mai precis, Sakura Haruno?intreba provocator.
-Glumesti?!spuse uimit si interesat cel cu parul alb.
-Da.Asa este.
-Cand Hanimori va auzi acest lucru...spuse din nou pe ganduri.
-Toshiro, stii foarte bine ca ea va ramane in Tinutul focului.
-Bine, Kyoro.Nu e nevoie sa-mi strici ziua.