Ingerul iubirii[gravitation]

[Argenta]

Capitolul 31 (partea a doua)O lupta dincolo de timp

Autocarul se indreapta cu viteza spre intrarea in Verona. Soarele a gonit ceata care stapanise ferestrele autovehiculului la inceputul drumului. Toti calatori vorbesc despre incredibile seansa pe care o au sa viziteze casa Julietei. Singurul care nu este prea incantat este Eiri. El a mai fost la Verona si alta data, a mai vizitat celebra casa si nu a fost prea entuziasmat. De fapt a evitat cat a putut sa revina in Verona, pentru ca de fiecare data cand a fost aici a avut cosmaruri cumplite, la fel ca cele pe care le are in ultima vreme. Il stranse pe Shuichi cu bratul pe dupa umeri, protector:
-Esti fericit ca vei vedea Verona?
-Da! Nu este grozav?
-Este . . .
-Nu pari prea convins. Stiu ca tu ai mai fost aici . . . Si Val este nemultumita . . . De ce nu va place Verona? intreba el nefericit. Ati putea sa fiti mai incantati!
Din spatele lor Valentina ii aseza o mana pe umar.
-Nu te intrista, Shu: Daca tu esti incantat de aceasta vizita vom incerca si noi sa fim veseli. Nu-i asa Yuki?
-Ba da! Linisteste-te, Shu! Nu suntem suparati ca mergem la Verona.
Il mangaie pe obraz si apoi il saruta lung pe gura, pentru a-i alunga tristetea.

Au ajuns intr-o piata destul de larga. Eiri priveste incruntat in ju . Este chiar piata care ii provoaca dureri de cap si cosmaruri: Piata del signiori. Dupa ce au facut doar cativa pasi in piata au fost intampinati de urari de bun venit. Aici ii asteapta cinci persoane. Trei le sunt cunoscute, fiindca sunt Andrew de Nollham impreuna cu mama si surioara lui. Ceilalati doi sunt un tanar si o tanara. Ea are parul foarte lung, brunet, legat la spate cu panglici albe si ochii verzi, el este blond, tuns scurt si ochii albastrii. Trasaturile lor sunt aproape identice cu cele ale Valentinei spre care se indeapta amandoi. Fata o imbratisa cu un soi de disperare, iar baiatul ii stranse doar mana intre mainile sale.
-Esti bine? Stii cat de ingrijorati am fost? intreba bruneta.
-Poate tu ai fost. Eu am incredere in ea, zambi blondul.
-De ce sunteti aici? Lucrurile pot scapa de sub contol, se incrunta Val.
-Am primit ordin sa fim aici.
-Inaltul Consiliu . . .
-Pai . . . doar el ne poate porunci peste capul tau.
-Da . . . Doar Inaltul Consiliu al Entitatilor Superioare poate sa faca asta, ofta ea, dar vazu chipul uimit al lui Shuichi si zambi.
Se intoarse catre el si catre Eiri:
-Vreau sa faceti cunostinta cu sora mea Cristina si cu fratele meu Liviu.
Totusi pe buzele Valentinei palpaie un zambet trist:
-De ce sunteti aici? Oare nu aveti incredere ca ma voi descurca singura? intreba ea .
Cristina ii zambi :
-Cum poti sa spui asa ceva? Nimeni in lumea asta mare nu are mai multa incredere in tine decat noi, dar sunt indatoriri ce trec de dorinta noastra. Suntem Cavaleri ai Luminii si Inaltul Consiliu ne-a cerut sa fim aici.
-Cris are dreptate! Ai devenit prea importanta. Existenta ta s-a impletit cu prea multe persoane din prea multe locuri si multi depind acum de tine. Nu putem risca nici macar o secunda viata ta. Inaltul Consiliu ne-a ordonat sa avem grija de tine.
Valentina se incrunta . Stie bine ca nu poate spune nimic daca e vorba de un ordin venit de la cel carora si ea se inclina. Nu o bucura prezenta lor, dar stia ca vor fi aici si este bine ca macar nu sunt decat ei. Singurul lucru care o deranjaza cu adevarat este prezenta Juliei. Fetita nu este pregatita de prima ei lupta adevarata. Simtii constiinta micutei invadandu-i mintea si ii citi supararea ''Am 12 ani , tu erai cavaler la varsta mea! '' Nu are ce sa-i spuna fara sa o jicneasca.Trese adanc aer in piept si isi intinse gandurile in jur in cautarea dusmanului, care sigur se ascunde in apropiere.
Cautarile sale au fost incununate de success . . . sau cel putin se poate spune ca a descoperit prezenta a douazeci de persoane pline de ura si cruzime.
Se intoarse incet spre locul unde acestia se afla,chiar in mijlocul pietei. Acolo stau douazeci de persoane imbracate intr-un soi de uniforme militare de culoare pamantie. Toti sunt inalti si masivi, iar doar privindu-i nu poate spune daca sunt barbati sau femei, ea insa stie ca sunt doar doua femei si opt barbati. Profilul lor mental este foarte asemanator cu cel al Natasei, si sunt, desigur, rudele ei. Zambi rautacios. '' Se pare ca nu le-a ajuns pierderea pe care au suferit-o. Mai au de pierdut niste oameni. '' Stie bine ca a incalca un ordin al Inaltului Consiliu este o sinucidere curate, atat fizica, cat si spirituala. Nu multi sunt cei care au puterea sa comande distrugerea spiritului unei fiinite, dar Consiliul poate. Fara ca zambetul sa-i dispara de pe buze, pasi spre ei. Isi dadu jos de pe cap gluga si atat Shuichi si Eiri, cat si neamurile Natasei incremenira. In fata lor nu sta fata de pe vapor, draguta, independenta si amuzanta. Fiinta ei a suferit cateva transformari dramatice: parul, scurt inainte, este lung pana dincolo de talie, foarte ondulat si e prins pe frunte cu un cerc de argint, urechile au lobii superiori putin alungiti si ascutiti, iar ochii ii sunt mai mari si mai migdalati. Poarta pantaloni de piele neagra si un fel de kimono tot negru, de matase, legat in talie cu o panglica argintie. In picioare are cizme lungi pana la genunchi, iar in maini are manusi. Infatisarea ei este uluitor de frumoasa, dar si periculoasa.
-Cine esti tu? intreba cel mai masiv dintre cei din mijlocul pietei.
-Eu? Sunt Valentina-Maria, fiica Adelinei si a lui Radu si sunt cea de a treia aleasa din Neamul Avilor. Voi . . . cine sunteti?
-Suntem familia Natasei,cea asasinata de tine pe vapor. Am venit sa-i indeplinim misiunea si sa-i pedepsim asasinul.
Valentina ii privi dispretuitoare:
-Imi pare rau pentru voi, dar nu va puteti indeplini misiunea. Rudele mele nu sunt prada nimanui . . . cat despre Natasa . . . un shaman cu porniri vampirice ar trebui sa stie sa nu duca la gura tot ce crede ca este sange . . . si bine ca a murit asa . . .vanatorii de vampiri sunt pe urmele ei de mult . . . eu am invins-o si ea s-a comdamnat singura la moarte, dar . . . cine stie ce ii puteau face cei ce vaneaza bautori de sange . . .

Fara mai spune un cuvant cei doazeci de shamani intunecati atacara, dar rudele Valentinei se miscara mai repede. In doar cateva fractiuni de secunda Athena, Liviu, Cristina, Andrew si Alex au ocupat cinci puncte ala pietei, evacuand cu un gest toate persoanele ne implicate aflete aici. Eros si Julia se plasara in fata si in spatele pe Shuichi si al lui Eiri, iar Val se aseza putin mai in fata, dar tot in asa fel incat sa-i protejeze. O clipa Eiri se intreba cum de a ajuns in aceasta situatie si de ce are impresia ca nu este pentru prima data cand trece prin asa ceva. Shuichi inchise o clipa ochii si imaginea unui alt timp ii veni in minte, aceasi piata, poate cu alte cladiri in parte, dar acelasi loc, o alta lupta. Acelas Eros, dar cu aripi mari de pene albe protejandu-i de arme, alte persoane , trei fete atunci, una blonda, si doua brunete, luptand sa-i apere si o alta fata aratand ca Val ,ca Val cea de pe vaporstand la fel ca azi in fata lor. Iar atacatorii erau si ei la fel ca cei de astazi, acelesi mutre si acelasi comportament, dar hainele erau din blana netabacita complet ce putea cumplit. Stie cumva ca atunci ei si cele trei fete au murit, iar " Val" a fost capturata. E tot ce isi aminteste. Deschise ochii pentru a vadea lupta incrancenata din ziua de azi. Cei cinci care au ocupat colturile pietei infrunta cate doi shamani fiecare, trei shamani vor sa ajunga la ei si sapte o ataca pe Valentina.
Fantomele invocate de cei ce slujesc intunericul incearca sa rupa cercul din jurul piatei, dar nu le este asa usor cum au crezut. Athena , Cristina si Andrew ii infrunta cu jeturi de lumina ce ies din baghete le lor magice, Liviu si Iulia au in mana sabii laser ce taie fara greutate fiinte de carne sau fiinte de eter, iar Alex are doar ambele maini intinse in fata. Adversarii lui nu au apucat sa-si cheme spiritele, caci putesc in aer zvarcolindu-se disperati, prinsi de gat ca intr-o menghina de fier.
Cei ce o infrunta pe Valentina au in fata o sabie facuta din metal alb, cu lama inconjurata de flaceri albastre ce topesc trupul eteric al fantomelor ce o ataca.
Infruntarea este cumplit de violenta si, desi totul este foarte rapid ei vad fiecare miscare in parte si asta este infricosator. Luptand in doi Julia si Eros au reusit, cu spada laser si arcul ce arunca acum nu dragoste, ci moarte sa scape primi de atacatorii lor. Micuta se intoarse zambind spre cei pe care i-a protejat si le spuse:
-Ei . . . totul este bine. Avii nu pot fii infranti!
Exact atunci gestul ei este observat de unul dintre adversarii Valentinei si acesta lansa o sulita de facari spre fetita care si-a lasat spatele neprotejat. Un val de sange tasni din pieptul copilei si un altul ii iesii pe gura, inainte de a cadea la pamant. Lupta se opri o clipa. Chipul Fiicei Avilor se albi si din ochii par sa-i iasa flacari. Desi cu spatele, stie ce s-a intamplat cu Julia si cu un singur gest lua viata celui ce a atacat-o miseleste pe copila. Apoi vru sa se intoarca. Shuichi a incremenit si priveste cum din trupul prietenei sale ies fascicole de lumina de toate culorile, dar intreaga sa fiinta pare cuprinsa de o suferinta cumplita.
Nu mai este atenta la nimic. Un alt shaman vru sa o atace, dar atunci manat de nici el nu stie ce forta , micutul cantaret cu par de culoarea zmeurei coapte se arunca inaintea ei . Intinse mainile in laturi dorind din tot sufletul sa o apere pe fata.
-Gata! rasuna in piata tipatul sau. Eu si sotul meu nu mai suntem marionete prin care intunericul sa loveasca in cei ce ne iubesc si ne apara!
Ati facut asta atunci, dar acum eu nu mai permit asa ceva!
Din ochii lui ies flacari violet si nu pare cu nimic mai slab sau mai nehotarat decat ceilalti. Primul fulger negru ii lovi umarul drept, el nu se misca si un scut de lumina trandafirie se intinse intre bratele sale deschise, respingand orice alt atac.
Lupta paru sa renceapa, dar brusc un raget-muget cu forta unui tunet rasuna in piata si acum toti incremenira. Un nor albastru paru sa umbreasca soarele si Liviu facu o miscare ciudata cu bratele, parca maturand in fata lui. Toti shamanii, taferi, morti sau doar raniti parura sa zboare spre mijlocul pietei si ajunsi acolo se prabusira la pamant. Tipatul Valentinei rasuna acentuat de cladirile de care se lovi:
-Nu,Azur!!!!!!!!!!!!!
Dar in zadar. O palalaie de flacari aurii si albastre strabatu aerul si-i lovi pe shamanii adunati gramada. Miros cumplit de carne arsa se raspandi si cand focul inceta in mijlocul pietei mai este doar o gramada de cenusa.
Cu miscari line o fiinta venita din povesti ateriza in piata Del signiorii din Verona. Un dragon albastru oprise lupta si indeplinise sentita data celor ce traiau pentru a ucide.