Sângele tău este cerneala mea

[Mad Hatter]

Mi-am pierdut locul. Mai bine postam aseară şi eram prima. ._.' Dar acum sunt a patra? Lol. Poate ultima, who knows.
Helăăău. *hugs*

Capitolul e luuuuung. Şi l-am citit azi-dimineaţă, înainte de şcoală, dar nu ştiu de ce n-am comentat. But eniuei, nu asta e important. Trebuie să comentez şi alea-alea. :]
First, îmi pare rău de plecarea lui Ace. Foarte rău! Dar de ce, mei? Dar o să vină înapoi, da? Adică aşa trebuie. Doar n-o poţi lăsa pe Cheryl singură cu...cu Shawn, pe care încep să-l urăsc din ce în ce mai mult. Nu-mi place de el. Adică, deşi arată bine şi comportamentul lui aşa ciudat mă atrage [hăhă, se vede că mă las uşor cucerită : )) ] îl urăsc. E rău. Şi nu-mi place deloc asta. Ace e mult mai frumos, genial, adorabil, scump şi etc.
Deci, trebuie să-l aduci neapărat pe Ace înapoi. Altfel nu mai comentez. S-o crezi tu. :]]
Şi totuşi, ador ce scria în e-mail. God! Eşti genial, genial! Ştiai, ne ? Lasă, o să-ţi repet doar pentru ce-ai putut scrie acolo. 8->
Să revenim.
Cu descrierea nici nu comentez, ai stat perfect, atât cea a sentimentelor cât şi cea a locurilor/persoanelor and stuff like that. Mi se pare că a fost o propoziţie care putea fi scrisă altfel, deşi nu mai ştiu care. ._.'
Replicile au fost superbe. Adică, dialogul în general, n-a existat ceva care să-l pot numi 'sec' .
Acţiunea decurge aşa cum ar trebui, e totul bine. Ok, nu chiar, dar nu contează. *laughs*
Well, aştept continuarea şi te rog frumos să mă anunţi şi pe mine când o aduci.
Mult spor la scris şi muuultă inspiraţie! *hugs*

XoXo, Mad Hatter.