Muzica sufletului meu

[Nya.]

Ah, de când nu am mai comentat. So ca să încep. Ai probleme mari cu timpurile. Pe bune, le schimbi prea des. Flashback`ul se povestește la trecut, că doar este o aducere a minte. Ai început cu imperfect ( at least, primul verb e la imp. ), dar după ai dat`o pe prezent. Ai mare grijă.

After that, ai mari goluri privind descrierea. Niște ochi albaștri, un păr șaten și ai făcut marea. Ei bine, nu e chiar așa. Trebuie să descrii sentimente, dar trebuie să și știi să o faci. Spre exemplu, când povesteai despre ce i s`a întâmplat fetei ( nu i`am reținut numele, sorry ) nu am simțit nimic, ya know, m`a lăsat rece. Greșelile ți le`au menționat cei de mai sus + că nici nu m`am uitat după ele, dar dacă ar fi fost unele grave le`aș fi observat. Oh, ai de asemenea ceva probleme cu exprimarea, nu ai niște fraze prea coerente, te pierzi, as far I can say. Așaaa . . . ai un dialog ce duce extrem de mult spre banal, învață să faci niște replici care să sune potrivit, nu forțat, așa cum o faci acum. Acțiunea este grăbită, îngrozitor de grăbită. Mergea, apoi a ajuns la școală, apoi a intrat profesoara, apoi a intrat un tip. Înțelegi tu, e mult prea grăbită, trebuie să lungești totul. Prea pare totul luat din scurt. Ah și învață să ai paragrafe.

Anyway, that`s it. Eu nu îți pot spune dacă să continui fic`ul, asta rămâne la latitudinea ta, dar eu ți`aș sugera să o faci. Altfel nu te`ai putea perfecționa. Până atunci, read some books. You should read something by Drumeș, tipul e un geniu la descrieri ale sentimentelor.