My poems, my first pasion.

[Xpt1]

Mi-am permis sa modific, putin, versurile catorva poezii, deoarece mi-s-au parut... neclare...
Cred ca ar suna mai bine asa:

Şi ce să fac

Şi dacă vreau să mor dar nu mai pot?
Şi dacă sufletul mă doare, rău de tot?
Şi dacă-mi strig durerea, tare, către cer?
Să mă audă sigur, sigur, numai EL…

Åži tot ce aud e un replay anost:
’’Da un delete, acum, la ce-a fost’’
Ce fac atunci?
Ce fac, spune-mi, ce fac?
Doar dau un search pe Google:
’’Mă înnec… Nu vreau colac.’’

Åžoapte

Pe cer apare, iarasi, luna,
Dar mie iar, îmi e tot una,
Că-i zi, că-i seară, că-i iar noapte,
Aud mereu, mereu, aceleaÅŸi ÅŸoapte.

Şi mă îndeamnă să mă duc să mor,
Că nimănui, dar nimanui, nu-i va fii dor.
Dar eu nu vreau, nu vreau să le ascult,
Căci să trăiesc îmi doresc cel mai mult.

Åži totuÅŸi ele au dreptate,
De mor eu o să scap de toate.
Dar, oare, cui, cui oare-i va păsa?
Că eu nu voi, nu voi mai... exista...

Prietenie

Cu o vorbă bună, să-i schimbi durerea cu-alinarea,