19-05-2010, 07:16 PM
hy ms pentru commentarii
pentru eventuale nelamuriri puneti intrebari , iar eu o sa va raspund ( astept comentarii in continuare )
eu sper sa va placa capitolul
lectura placuta
Cap IV ..... Nu ma fa sa astept atat
Itachi
E duminica seara si comform programului Sakura prezentase acel lant si acum era la un bufet cu toti cei interesati sa cumpere acea antichitate. Ajuns mai repede , am facut o escala pana la muzeu , cu gandul sa o duc cu masina acasa . Am parcat masina , am intrat rapid in incinta cladirii si pentru ca nu doream ca rozosina sa ma vada , nu m-am oprit pana in depozitul muzeului . O camera intunecoasa plina de lucruri prafuite si de planse facute de Sakura si Kakashi dintre toate stralucind pe o masa Ochiul lui Horus , obiectul la care Sakura tinea foarte mult , imi aduc bine aminte ce distrusa a fost cand a aflat ca urma sa fie vandut pentru a diminua datoriile muzeului . M-am apropiat el si luandu-l de pe masa puteam observa caietul Sakurei care era deschis . Cum stiam ca e al ei ? Pai aceste lucruri se simt , bine scrisul era rotund si grasut , caietul era parfumat , stiloul ei era roz si in plus scria pe franceza .... Am inceput sa citesc , sa-i urmez instructiunile si sa intorc irisul exact cum imi scrisese .
......................................................
M-am ridicat incet de pe suprafata moale a patului si am inceput sa privesc speriat in jurul meu . Era totul atat de stralucitor si aurit ... Unde , unde eram ? Brusc mi-am auzit numele strigat de o voce atat de placuta si calda . Sakura ?Aceasta s-a apropiat periculos de mult , de mine si m-a strans la piept scotand un scancet . Plangea ?
- Hai sa oprim asta aici . Nu vreau sa regreti mai tarziu . spune ea sarutandu-mi obrazul si parasindu-mi cu greu bratele . La revedere !
Eram socat era ca si cum urma sa nu o mai vad niciodata . Nu imi dadusem seama pana acum , dar acum daca ar trebui sa plece de langa mine as inebuni . Instinctiv am tras-o de mana inapoi si i-am soptit doua cuvinte la ureche . Nu le folosisem niciodata cu atat de multa sinceritate in suflet .†Te iubesc “ Ce frumos putea sa sune , stiam ca ea va aprecia si nu ma puteam opri aici deoarece simteam ca e prea putin .
- Nu o sa regret niciodata ca ai fost aici sau ca am spus asta . Nu imi pasa de nimic , doar te rog ... Ramai .
................................
Sakura :
O seara minunata , ce bine ca se terminase . Totusi Kakashi imi facuse semn sa ma apropii de el si alt barbat . Acesta s-a prezentat ca fiind : “ Domnul Uchiha “ . Ce gresala facuse , tata imi spune intr-una : “ Nu te prezenta cu domn / doamna . Spuneti numele complet si lasa persoana din fata ta sa aleaga daca doreste sa te considere domn / doamna sau nu . Respectul nu se impune . “ Si asa era , era una din cele mai inteligente cuvinte pe care le auzisem din partea lui .
- Stiti domnisoara Haruno , fiul meu e la drept in primul an si nu se prea descurca cu istoria asa ca .... Doriti sa-l meditati ?
Sa meditez ? Nu pot sa va descriu socul prin care trecusem . Dar de sa nu fac si eu un ban asa ii puteam demonstra lui Itachi ca si eu pot sa fac ceva . Am dat afirmativ din cap si am continuat sa vorbesc cu invitatii pana cand Kakashi mi-a transmis ca Itachi ma asteapta afara . Ce cauta el aici ? Eram bulversata , am salutat pe toata lumea rapid si m-am grabit sa imi iau toate lucrurile . Alergam ca o nebuna pe coridoare reusind performanta de a ma impiedica si am distruge tocul pantofilor mei rosii . Am continuat sa merg , dar nu pentru cine stie ce . Nu fusesem intampinata cu caldura sau macar un “ Hello fata ! “
- Ce a durat atat ? ma taie el sec .
“ De ce te comporti asa ? Mi-am rupt tocul pentru ca m-am grabit sa ajung aici , sunt obosita , ma dor picioarele , crezi ca mai am nervi si de tine ? “Cam asta aveam eu in cap , dar nu puteam sa spun nimic . Am murmurat un “ Scuze “ si am intrat in masina . Ma privea atent si spre surpinderea mea a gonit ca un nebun pe sosea bagandu-ma in boala .
Ajunsi acasa m-am dus in bucatarie si mi-am luat ceva dulce . Ciocolata tatei , cea mai buna ciocolata belgiana . Brunetul s-a apropiat de mine si a inceput sa ma priveasca cu acea privire rece . Fara nici o avertizare m-a cuprins in zona genunghilor si m-a ridicat asezandu-ma pe masa .
- Imi pare rau ca am vorbit urat cu tine , ca te-am lasat singura si ca nu am fost acolo pentru tine . spune el sarutandu-mi fruntea . Si pentru perechea ta de pantofi . Cat timp am fost plecat mi-am dat seama ca poate de multe crezi ca nu imi pasa , dar imi pasa cu adevarat . Sincer !
- Stiu asta , doar ca uneori am senzatia ca e mai productiv sa vorbesc cu peretii decat cu tine . Dar sa lasam asta , am si uitat . Am o veste super o sa dau meditatii . Fiul domnului Uchiha este ....
M-am oprit indata ce i-am vazut ficura nervoasa . Ce se intamplase acum ? Acesta si-a luat mainile de pe mine si spunand un simplu : “ Felicitari ! “ a intrat in camera lui . Deveneam asa de confuza ca nu intelegeam cum o persoana isi poate schimba atat de repede atitudinea . Am urcat si eu intr-un final in camera mea . Nu puteam nici cum sa adorm . Mi se parea rece ... atat de rece . Intunericul imi intensifica starea mea de nesiguranta si singuratate . As face orice ca aceste probleme sa se rezolve ... Suntem firi atat de diferite si totusi aveam nevoie de companie . Asa ca m-am ridicat din pat si am pasit timid pana in fata camerei lui . Mi-am ridicat incet mana pregatindu-ma sa bat in usa inchisa , dar inainte ca acestea sa faca contact Itachi a deschis usa si m-a tras inauntru . Privirea lui ma urmarea atenta , dar nu imi pasa . Doream ca in acel moment sa fim doar noi doi . El si cu mine , poate pentru prima data atat de apropiati . Am inchis ochii in timp ce mi-am apropiat buzele de ale sale . Stiu sa-i pasa , stiu ca vrea asta , haide , te implor ....
- ... Nu ma fa sa astept atat .
pentru eventuale nelamuriri puneti intrebari , iar eu o sa va raspund ( astept comentarii in continuare )
eu sper sa va placa capitolul
lectura placuta
Cap IV ..... Nu ma fa sa astept atat
Itachi
E duminica seara si comform programului Sakura prezentase acel lant si acum era la un bufet cu toti cei interesati sa cumpere acea antichitate. Ajuns mai repede , am facut o escala pana la muzeu , cu gandul sa o duc cu masina acasa . Am parcat masina , am intrat rapid in incinta cladirii si pentru ca nu doream ca rozosina sa ma vada , nu m-am oprit pana in depozitul muzeului . O camera intunecoasa plina de lucruri prafuite si de planse facute de Sakura si Kakashi dintre toate stralucind pe o masa Ochiul lui Horus , obiectul la care Sakura tinea foarte mult , imi aduc bine aminte ce distrusa a fost cand a aflat ca urma sa fie vandut pentru a diminua datoriile muzeului . M-am apropiat el si luandu-l de pe masa puteam observa caietul Sakurei care era deschis . Cum stiam ca e al ei ? Pai aceste lucruri se simt , bine scrisul era rotund si grasut , caietul era parfumat , stiloul ei era roz si in plus scria pe franceza .... Am inceput sa citesc , sa-i urmez instructiunile si sa intorc irisul exact cum imi scrisese .
......................................................
M-am ridicat incet de pe suprafata moale a patului si am inceput sa privesc speriat in jurul meu . Era totul atat de stralucitor si aurit ... Unde , unde eram ? Brusc mi-am auzit numele strigat de o voce atat de placuta si calda . Sakura ?Aceasta s-a apropiat periculos de mult , de mine si m-a strans la piept scotand un scancet . Plangea ?
- Hai sa oprim asta aici . Nu vreau sa regreti mai tarziu . spune ea sarutandu-mi obrazul si parasindu-mi cu greu bratele . La revedere !
Eram socat era ca si cum urma sa nu o mai vad niciodata . Nu imi dadusem seama pana acum , dar acum daca ar trebui sa plece de langa mine as inebuni . Instinctiv am tras-o de mana inapoi si i-am soptit doua cuvinte la ureche . Nu le folosisem niciodata cu atat de multa sinceritate in suflet .†Te iubesc “ Ce frumos putea sa sune , stiam ca ea va aprecia si nu ma puteam opri aici deoarece simteam ca e prea putin .
- Nu o sa regret niciodata ca ai fost aici sau ca am spus asta . Nu imi pasa de nimic , doar te rog ... Ramai .
................................
Sakura :
O seara minunata , ce bine ca se terminase . Totusi Kakashi imi facuse semn sa ma apropii de el si alt barbat . Acesta s-a prezentat ca fiind : “ Domnul Uchiha “ . Ce gresala facuse , tata imi spune intr-una : “ Nu te prezenta cu domn / doamna . Spuneti numele complet si lasa persoana din fata ta sa aleaga daca doreste sa te considere domn / doamna sau nu . Respectul nu se impune . “ Si asa era , era una din cele mai inteligente cuvinte pe care le auzisem din partea lui .
- Stiti domnisoara Haruno , fiul meu e la drept in primul an si nu se prea descurca cu istoria asa ca .... Doriti sa-l meditati ?
Sa meditez ? Nu pot sa va descriu socul prin care trecusem . Dar de sa nu fac si eu un ban asa ii puteam demonstra lui Itachi ca si eu pot sa fac ceva . Am dat afirmativ din cap si am continuat sa vorbesc cu invitatii pana cand Kakashi mi-a transmis ca Itachi ma asteapta afara . Ce cauta el aici ? Eram bulversata , am salutat pe toata lumea rapid si m-am grabit sa imi iau toate lucrurile . Alergam ca o nebuna pe coridoare reusind performanta de a ma impiedica si am distruge tocul pantofilor mei rosii . Am continuat sa merg , dar nu pentru cine stie ce . Nu fusesem intampinata cu caldura sau macar un “ Hello fata ! “
- Ce a durat atat ? ma taie el sec .
“ De ce te comporti asa ? Mi-am rupt tocul pentru ca m-am grabit sa ajung aici , sunt obosita , ma dor picioarele , crezi ca mai am nervi si de tine ? “Cam asta aveam eu in cap , dar nu puteam sa spun nimic . Am murmurat un “ Scuze “ si am intrat in masina . Ma privea atent si spre surpinderea mea a gonit ca un nebun pe sosea bagandu-ma in boala .
Ajunsi acasa m-am dus in bucatarie si mi-am luat ceva dulce . Ciocolata tatei , cea mai buna ciocolata belgiana . Brunetul s-a apropiat de mine si a inceput sa ma priveasca cu acea privire rece . Fara nici o avertizare m-a cuprins in zona genunghilor si m-a ridicat asezandu-ma pe masa .
- Imi pare rau ca am vorbit urat cu tine , ca te-am lasat singura si ca nu am fost acolo pentru tine . spune el sarutandu-mi fruntea . Si pentru perechea ta de pantofi . Cat timp am fost plecat mi-am dat seama ca poate de multe crezi ca nu imi pasa , dar imi pasa cu adevarat . Sincer !
- Stiu asta , doar ca uneori am senzatia ca e mai productiv sa vorbesc cu peretii decat cu tine . Dar sa lasam asta , am si uitat . Am o veste super o sa dau meditatii . Fiul domnului Uchiha este ....
M-am oprit indata ce i-am vazut ficura nervoasa . Ce se intamplase acum ? Acesta si-a luat mainile de pe mine si spunand un simplu : “ Felicitari ! “ a intrat in camera lui . Deveneam asa de confuza ca nu intelegeam cum o persoana isi poate schimba atat de repede atitudinea . Am urcat si eu intr-un final in camera mea . Nu puteam nici cum sa adorm . Mi se parea rece ... atat de rece . Intunericul imi intensifica starea mea de nesiguranta si singuratate . As face orice ca aceste probleme sa se rezolve ... Suntem firi atat de diferite si totusi aveam nevoie de companie . Asa ca m-am ridicat din pat si am pasit timid pana in fata camerei lui . Mi-am ridicat incet mana pregatindu-ma sa bat in usa inchisa , dar inainte ca acestea sa faca contact Itachi a deschis usa si m-a tras inauntru . Privirea lui ma urmarea atenta , dar nu imi pasa . Doream ca in acel moment sa fim doar noi doi . El si cu mine , poate pentru prima data atat de apropiati . Am inchis ochii in timp ce mi-am apropiat buzele de ale sale . Stiu sa-i pasa , stiu ca vrea asta , haide , te implor ....
- ... Nu ma fa sa astept atat .