Vis sau realitate

[Daddu]

II Bucati de suflet pt 1

Invaluita in mantia noptii, cuprinsa de intuneric si de tristete, creatura , care o data obijnuia sa traiasca ca un om , se sprijina de copacii neclari ai noptii, umbland greoi printre buruieni, lasand pe fata sai curga siruri de cristale lichide , lacrimi.
Un sentiment de regret se zvarcoleste in inima fetei, pt faptul ca a putut sa omoare oameni fara sa aiba nici un stop de mila, insa viata i-a fost pusa in pericol.
" Mama , tata... Va rog iertatima ! Nu mai sunt eu de cand m-ati parasit pe aceasta lume crunta , singura , fara nimic !"
Misa se opreste brusc setata de energie cu ochii umezi si se lasa jos rezemata de coaja tare , fara suflet a unui copac.

Dimineata nu intarzie sa apara , iar soarele era mai putin stralucitor in adancul acelei paduri.Pasarelele ii ciripesc la ureche tinerei " Buna dimineata!". Iar vantul ii trimite dinspre nord un val rece de aer proaspat , pt a o trezi .Tanara se gaseste uimita la poalele copacului , uitandu-se pe cerul albastrui cu pete albe de puf , speriata cu o urma de tristete ce o apasa pe inima .
"Am avut un vis tare ciudat, se faceam ca eram vulpe/om ... si am ..." tanara tresari ingrozita .
- Am omorat oameni , si ce e cel mai grav este ca nu a fost un vis ! striga ea , auzidu-si ecoul , iar si iar.
Misa , crispata ...incepe sa planga din nou , dar isi musca buza pentru a nu face mai mult zgomot decat a facut acum ca sa nu cumva sa-i alarmeze pe tarani .
Dincolo de tufisurile verzi din fata ei , parca se auzea cineva , cineva care soptea ceva . Misa se strecoara in genuchi prin iarba deasa si isi baga nasul printre tufisuri, vede un rau ce curge lin la vale , parca vrand sa admire minunatele flori colorate ce il inconjurau.
" Ah , este doar murmurul acestui rau" Misa ridica capul mai insus fiind sigura ca nu este in pericol.
Zareste o fetita ce statea in genuchi si plangea , inbracamintea era acoperita de parul lung , in valuri blonde si des .Plangea incet , incet parca nu vroia sa trezeasca gazele care mai dormitau inca.
Eroina noastra isi ia inima in dinti si se apropie pentru a incerca sa o aline , stia cat de tare doare sa stai si sa plangi de una singura fara un umar langa tine .Apropiindu-se cu pasi marunti , fetita speriata tresare . Tanara ramane pe loc inmarmurita . Copila se uita la tanara cu ochii albastri ca apa involburata ,in lacrimi , pe fata ei palida siruri de sange izvorasc impartindu-i fata n doua , pe corp rani adanci ii bantuiau corpul . Tremura pe iarba cruda goala la picioarele Misei.
_ Ajuta-ma te rog! spunea fata incet fara culoare in voce
Misa o ia in brate , o mangaie , o lnisteste si o intreaba :
- Cine ti-a facut una ca asta ?
-Aici , in padure hoinareste un print , pentru a vana , pentru a vana tinere fete de varsta mea , le violeaza si le lasa sa moara ascunse in taina padurii .
-Stai linistita acum esti insigutannta cu mine , te voi apara , dar nu ai familie ?Cum ai venit aici?
-Nu imi amintesc nimic , ceata imi invaluie mintea cand incerc sa ma gandesc la trecut , tot ce imi amintesc este ca ma cheama Sa si ca ma plimbam culegand flori pe aici , cand am dat de acest print , un domn elegant , curajos si chipes , parul lui blond stralucea mai tare ca soarele , iar ochii lui verzi te atragea spre inima lui, care era rece , rece dupa ce a terminat ,facand asta in chinuri mi-a lasat aceste cicatrici si m-a lovit cu o piatra , insa m-am trezit amintindu-mi tot, iar restul il sti ... plangea Sa amintindusi cu dispret cele intamplate.
Misa isi rupe mai tare imbracamintea pentru a o putea curata , merge spre rau a umezit-o , uitandu-se in apa vede ca parul ei e roscat , buzele le are mai rosii si tenul mai deschis , insa nu vede nici o urma de urechi sau coada. In spate fata inca plangea , insa tanara nu a vazut-o in rau .
Pe malul celalat doi copii se joaca incercand sa prinda un fluturas auriu, erau veseli , fara griji , fara necazuri .
-Fugiti!striga Misa pentru ai atentiona sa nu se intalneasca cu acel individ cu suflet rece , insa ei isi indreptara privirea spre ea razand si chicotind ca mainainte , fara sa vada nimic ciudat, era clar ca nu o vedeau pe acea fetita si nici nu intelegeau graviditatea situatiei.Cei 2 se avantara mai adanc in padure , disparand printre tufisuri, si copaci.
Misa se intoarce sa vada daca nu a disparut Sa , caci reflexia ei in apa nu aparea deloc, nici vorba ,fetita statea intinsa pe iarba inca tremurand cu urme de lacrimi pe pometi.Tanara se indrepta spre ea curatandu-i ranile pentru a nu se infecta si observa ca ranile se acopereau , incet incet , ca si cum nu ar fi aparaut nici o data pe corpl fetei , singurele rani pe care nu putea sa le vindece erau ranile sufletului , si cele interne .
-Multzumesc! spuse Sa uimita .Esti vrajitoare? continua ea
-Nu , cred ca apa e magica raspunde Misa uimita si totodata inconstienta de puterile pe care le avea
In ciuda acestui fapt , soarele deja si-a luat ramas bun , iar intunericul accentua , parca ziua trecea mai repede ca noaptea .Fosnetul frunzelor parca speriate cerand ajutor se auzea din ce in ce mai tare , iar dintre copacii in negru invaluiti se zarea o silueta neclara, ce venea spre tinere , care incepeau sa tremure una in bratele celeilalte.


Personajele :
Nume : Chiba Misa
Varsta: 16 ani
Transformata in vulpe

Normala

Nume: Sa
Varsta: 15 ani

Nume :Yamashita Kazuma ( printul)
Varsta: 18 ani