Trandafirul inecat in spini[terminat]

[Kimera]

Well , sweathearts multumesc pentru comentarii si jayne bun venit printre cititori. Ca sa fac o marturisire am vrut sa ma opresc cu capitolul la un moment culminant , dar apoi mi-am zis: 'Stii si tu cum e sa astepti dupa un capitol cu sufletul la gura. Nu chinui ma cititorii!' si asa v-ati ales cu o actiune de zile mari...

Capitolul 5 - O altfel de intamplare
Dimineata isi facu simita prezenta , iar eu mi-am desprins pleoapele lenes de parca lumea mergea in reluare. Cat as fi vrut sa fie asa , dar din pacate o data ce m-am trezit de-a binelea mi-am adus aminte de tot: orele , meditatia cu Isamu , cum naiba sa trec de toate?!
Cu chiu cu vai am reusit sa ma pregatesc pentru scoala , apoi sa ies din casa ajungand in curtea cladirii Yumeda. Ca de obicei banda lui Isamu era alaturi de majoretele si fetele usuratice ale liceului sau ale facutatii insirati pe balustrada de la intrare. Grozav! Chiar speram sa-mi incep ziua fara porecla aia afurisita si fara sa-mi puna cineva piedica dar , na! Ghinionul...
M-am indreptat catre usa privind in alta parte dorind sa trec cat mai repede de dobitoci , iar cand am ajuns inaintea usii albe de termopan aud vocea pitigaiata a uneia dintre fete:
-Neata, Akira! Ce mai faci?
Dupa propozitia fetei ceilalti au salutat la randul lorfolosindu-mi numele real si nu porecla enervanta. Mi-am intors capul foarte uimit de comportarea lor , ca sa-i zic asa.. prietenoasa. Se pare ca Isamu nu glumise cand a spus ca-i rezolva. Nedorind sa ma creada necioplit am raspuns la salutul fetei:
-Neata! Bine , multumesc.
Fara sa prelungesc discutia am intratin incinta scolii urcand la etaj pentru a ajunge la laborator , unde aveam prima ora.
In timp ce urcam nu-mi puteam imagina cum de reusise Isamu sa-i puna la punct pe aia - se vede ca reputatia de 'Moarte rosie' nu-i era in zadar. Oricum am intrat in clasa pregatindu-ma pentru ora si asteptand ca ziua de azi sa-si urmeze cursul.



Gata si cu ultima ora! Acum e acum. Terminand cea de-a sasea ora trebuie sa merg in sala de meditatie sa-i predau desteptului prima lectie. Am inghitit in sec si am iesit din clasa mea indreptandu-ma cu pasi grei spre sala cu numarul 302.
Ajungand in fata usii mi-am apropiat mana de clasa pentru a deschide si am observat ca tremura. Logic! Doar nu dadeam meditatii ingerasului pazitor , ci la dracul scolii.
Am deschis usa si am intrat in sala. Spre marele meu ghinion el era deja aici. Parca nu se omora cu scoala , asa ca de ce mama lui peste este aici la fix?!
-Buna! Am ajuns ceva mai devreme asa ca am ramas. Cum s-au comportat astazi asa zisii prieteni?
- Buna si tie si spre surprinderea mea nu m-au strigat pe porecla si nici nu mi-au pus piedica.... Multumesc... Cred.
-N-ai pentru ce.
Mi am pus mapa pe una din banci si mi-am scos foaia pe care facusem planul lectiei. L-am luat si am inceput sa scriu pe tabla explicand fiecare lucru cu cat mai multe detalii. De urmarit puteam sa fiu sigur ca o face chiar daca nu-l priveam deoarece simteam privirile sale ca sa zic asa. De un lucru insa nu eram sigur: Ma urmareste pe mine sau lectia? Eu speram ca lectia.
Timp de o ora am explicat in continuu oprindu-ma uneori ca sa ma asugur ca a inteles. In fond nu aveam de gand sa-mi racesc gura de pomana. Cand am terminat mi-am pus foaia la loc in mapa si am vrut sa plec.
-Akira , te superi daca vi pe la mine?
Aceasta replica m-a facut sa ma intorc si sa ma uit la el ca la nave extraterestre. Eu? Acasa la... el?! Ce sa caut eu acolo?
-De ce?
-Poate ma ajutai si la alte teme si sincer nu-mi place decorul scolar ca sa zic asa.
Am oftat lung timp in care cantaream ce decizie sa iau. In final am decis sa merg cu el. Ce putea sa se intample?
-In regula. Mergem la tine.
Lui i-a aparut un zambet putin ciudat pe fata dupa care mi-a cerut sa-l urmez in parcarea scolii. Am ajuns in fata unei masini decapotabile albastre-da normal! Nouasprezece ani asa ca are permis! SI ce mai masina! Am urcat pe scaunul din fata de langa sofer si am asteptat sa urce si el , apoi am pornit spre casa lui.
Pe tot drumul nu am scos niciun sunet si oricum nu prea aveam ce spune. Eu mai mult gandesc decat sa vorbesc.
A oprit masina in fata unor porti gigantice de metal care se deschisera imediat dupa ce isi folosise telecomanda de la chei - ciudat , cum de n-am observat-o pana acum?
Coborand din masina am putut sa observ casa. Era ceva de necrezut. O casa impunatoare , alba cu multe ferestre , avand o gradina superba. Nici nu am crezut ca Isamu era unul din copiii de bani gata. Trebuia sa observ asta dupa masina.
L-am urmat in casa , intrand intr-o sufragerie uriasa , cu doua canapele visinii stand fata in fata , intrele ele aflandu-se o masuta de sticla pe un covor ce parea foarte pufos. Pe pereti erau atarnate diferite picturi , iar intr-un colt am putut observa plasma televizorului alaturi de telecomanda.
-Ai o casa forte frumoasa , sa sti.
-Mersi , pacat e ca in majoritatea timpului sunt doar eu in ea.
-Cum asa?! Si parintii tai?
-Amandoi sunt in strainatate cu afaceri. Ii vad de cateva ori pe an daca am noroc.
-Ah... Scuze ca am adus vorba...
-Nu-ti face griji. Nu ma deranjeaza. Te servesc cu ceva?
-Orice e bine...
-Atunci sa fie suc de visine.
Zise chicotind si disparand pentru moment din camera. Am stat putin pe ganduri ca sa-mi dau seama de ce chicotise apoi mi-am adus aminte ca l-am servit cu acelasi lucru cand venise , nepoftit desigur , la mine.
Considerand ca nu e frumos sa raman in picioare m-am asezat pe una din canapele. Imediat si-a facut aparitia Isamu cu cele doua pahare inmanandu-mi unul mie. Pot sa zic ca sucul de visine este unul din sucurile mele favorite asa ca am fost foarte incantat sa simt gustul acela dulce combinat cu acru. Ridicandu-mi privirea l-am observat pe Isamu care se uita fix la mine de parca as fi fost un exponat la muzeu. Mi-am lasat paharul pe masa de sticla asteptand sa deschida el subiect de discutie.
-Pur si simplu nu mai rezist!
Nu intelesesem ce vroia sa spuna asa ca doream sa ma lamureasca , dar am tacut in spreanta ca va vorbi el continuarea.
S-a ridicat de pe suprafata canapelei din fata mea si s-a apropiat de mine. Asezandu-se alaturi m-a prins cu doua degete de barbie si mi-a intors capul spre el presandu-si buzele ferme de ale mele strecurandu-si limba in lacasul meu umed incepand sa-l exploreze dupa pofta inimii.
Pulsul meu a luat-o rana , ori de frica , ori de uimire , iar eu mi-am pus mainile pe umerii sai incercand sa-l indepartez - Nicio sansa! Are mult mai multa putere ca mine. Am inchis ochii simtind cum incepusem sa tremur din toate incheieturile.
Si-a desprins buzele de ale mele coborand cu sarutarile pe gat , apoi facandu-ma sa scot un sunet infundat cand musca usor de lobul urechii drepte , eu devenind rosu instantaneu.
M-am trezit luat pe sus si imediat cum am realizat ce si cum inima mi-a fost cuprinsa intr-o menghina invizibila , iar corpul a inceput sa-mi tremure mai rau ca o varga.

{flash-bach}
Eram doar eu , un pusti de cincisprezece ani ce urma sa iasa din orfelinat , acum stand pe asfaltul rece al unei parcari subterane , batut pana la sange de catre unul dintre cei mai buni prieteni - Ken.
-Acum ca nu mai poti sa te misti e cazul sa ma distrez umpic.
Se auzi vocea nenorocitului de Ken ce-mi prinse suvitele de par argintii tragand de ele pana ce a reusit sa ma ridice de pe asfalt. Scapase violent de hainele mele , dar s-a oprit si s-a indepartat fulgerator cand un strigat de fata taiase oribila intamplare. Tot ceea ce-am mai putut simti a fost asfaltul rece apoi intuneric.

M-am trezit in camera lui Hitomi cu ea la capatai asteptand sa-mi revin.
-Ce bine ca te-ai trezit , Aki-kun!
Bratele calde ale fetei blondine ma cuprinsera vrand parca sa se asigure ca eram real.
-Ce... S-a intamplat?
Se indepartase de mine avand un chip ingrozit.
-Dupa ce te-a batut in halul asta nu a fost suficient ci dorea sa te faca sa suferi mult mai mult.
-Cum anume?
-Vroia sa te violeze , Aki! Noroc ca am ajuns la timp.
In acel moment am fost ingrozit si foarte bucuros ca urma sa parasesc acel loc odata pentru totdeauna deoarece cineva ma adopta in acea zi.
{end flash-back}
Contactul cu suprafata moale a patului m-a facut sa ma trezesc din visare. Isamu imi descheiase camasa scapand de materialul alb , facand acelasi lucru si cu camasa lui , incepand sa se joace cu limba pe sfarcurile mele si lingandu-le lasciv , avand grija ca atunci cand termina sa fie intarite -nu ca mi-ar fi placut ce-mi face! In niciun caz n-am sa-i permit lui Isamu sa-si bata joc de mine in halul ala! Am inceput sa-l lovesc cu toata forta , dar de... Am si eu prostia mea deoarece m-am ales cu manile legate la spate cu materialul camasii. Tot ce mai puteam sa fac era sa vorbesc...
-O... Opreste-te! Te rog , lasa-ma!
Chipul sau aparu la nivelui alui meu , iar ochii sai de un albastru intens ma priveau fix in ai mei in timp ce raspunse pe un ton bland de care nu credeam ca ar putea da dovada:
-Nu te teme. Doar lasa totul in seama mea.
Si asa mi-a inchis gura. S-a intors la 'treaba' lui sarutandu-mi abdomenul si descheindu-mi pantalonii de care scapa fulgerator , prinzand apoi de banda neagra a boxerilor mei coborand cu sarutarile pe pielea ce se descoperea ajungand sa scape de boxeri complet , lasand in urma organul meu ce-i simtise fiecare atingere , iar eu nu stiam cum sa ascund de fapt ca acel loc devenise incomod inca de la primele sale saruturi.
Am scos un geamat atunci cand prinse de organul meu incepand sa-l linga si sa-l suga ca pe o acadea. Multe alte gemete mi-au umplut gura , fara sa pot sa le opresc , eu fiind mai rosu ca si culoarea in sine. A continuat asa pana cand cu un geamat lung m-am eliberat de lanturile placerii trupesti.
Am observat cum roscatul isi ridicase chipul satisfacut in timp ce lingea ultima parte a acelei substante albe si lipicioase de pe propriile-i degete - un gest atat de pervers! Am observat cum scapase la randul sau de pantaloni si de boxeri , iar eu mi-am intors privirea neavand curajul sa privesc inspre el. Tot ceea ce incercam sa fac era sa scap , dar imi era imposibil.
M-a ridicat de pe suprafata moale punandu-mi capul in scobitura dintre capul si umarul sau stang.
-Incearca sa te relaxezi.
Mi-am scos capul din micul lacas neantelegand la ce se referea dorind sa-i raspund , dar apoi am scancit lung cand o presiune uriasa isi facuse aparitia asupra acelui loc stramt dintre fesele mele , transformandu-se intr-o durere a o mie de cutite si sabii ce taie in carne vie , intensificandu-se cu cat se adancea mai mult in mine. Lacrimi sarate au inceput sa-mi coboare pe obraji gasindu-si sfarsitul drumului pe buzele lui Isamu.
Mi-a dezlegat mainile pe care le-am asezat pe umeri sai infigandu-mi unghiile scurte in ei din cauza durerii.
Prima miscare ma facu sa scancesc si sa gafai , apoi fiece miscare de du-te-vino ma facea sa scot scancete ce incetul cu incetul au devenit gemete , eu fiind prea obosit ca sa pot sa incerc sa opresc vreun sunet.
Incepuse sa se miste din ce in ce mai repede adancindu-se de doua ori mai mult , facandu-ma sa tip scurt , inainte de a se elibera si el de acea substanta in interiorul meu. Am icnit usor cand l-am simtit iesind afara lasand in urma un loc ce pulseaza de durere.
Tot ce stiu e ca apoi m-a asezat pe perna moale ce avea un parfum placut si mi-am inchis ochii lasandu-ma invelit si de cearceaful cu acelasi parfum , dar si de lumea viselor.


Note:
Casa lui Isamu [idee reprezentativa]: http://propertymodern.com/wp-content/upl...operty.jpg
Masina: http://allmen.md/wp-content/uploads/2011...38x300.jpg