Am inceput "Castelul palarierului", de A.J. Cronin. E o carte interesanta, bine scrisa, cu personaje pitoresc conturate, dar James Brody, personajul principal, desi foarte bine construit si un caracter puternic, devine enervant la un moment dat prin rautatea clara pe care o afiseaza, prin satisfactia resimtita cand le provoaca durere celor din jur. Am ajuns cam pe la jumatatea cartii, m-a captivat si astept sa vad ce se mai intampla...
Zilele trecute privind plictisita prin biblioteca ochii mi s-au atintit asupra unei carti vechii groase si destul de rupta. Cand i-am vazut insa titlul am ramas perplexa.Este vorba de Shogun de James Clavell. Cartea prezinta aventura pe care pilotul englez , John Blackthrone o are in misterioasa si bizara Japonie. Actiunea are loc undeva in jurul anului 1600 cand, pilotul impreuna cu echipajul sau, dupa aproape o luna de navigat in nestire pe ape necunoscute, timp in care majoritatea personalului a murit datorita terminarii proviziilor de apa si mancare dar si a scorbutului, corabia se loveste de un recif. Blackthrone se trezeste dupa mai multe zile intr-o camaruta mica,dar extrem de curata,inconjurat fiind numai ce "oameni galbeni ce vorbeau ciudat"Acesta isi va gasi echipajul, dar nu va putea parasi satul deoarece samuraii il impiedica. Singurul care are dreptul de a-l lasa sa plece este un daimyo, conducatorul samuraiilor insa acesta nu se afla in sat, prin urmare nu are de ales decat sa mai ramana, dar cand insfarsit seful samuraiilor ajunge in sat, John isi da seama ca nu va fi deloc usor sa il conviga pe daimyo sa plece,la acesta adaugandu-se si prezenta preotului portughez Sebastio care va face tot ce ii sta in putere pentru a-i convinge pe samurai sa ii ucida .
Eu sincer,dupa primul capitol citit am ramas vrajita.E o carte facinanta care m-a captivat imediat ce am deschiso.Si, avand in vedere ca eu sunt de-a dreptul obsedata de tot ce are lagatura cu Japonia cartea asta imi ofera posibilitatea de a cunoste mai bine cultura si obiceiurile Japoniei antice.
Phyllis Cast, cunoscuta sub pseudonimul P.C. Cast, este o scriitoare americana de literatura fantastica si horror, cunoscuta pentru seria Casa Noptii pe care a scris-o impreuna cu fiica sa, Kristin Cast si pentru romanele din seriile Goddess Summoning si Partholon semnate de ea.
P. C. Cast s-a nascut in Wetseka, Illinois si locuieste in Tulsa unde a predat limba engleza la un liceu. Fiica sa este studenta a Universitatii din Tulsa.
[modificare]Cariera
P. C. Cast este cunoscuta pentru romanele din seriile Goddess Summoning si Partholon. Primul sau roman, Goddess by Mistake, aparut in 2001, a castigat premiile Prism, Holt Medallion si Laurel Wreath si s-a numarat printre finalistele National Reader's Choice Award; cartile aparute ulterior au castigat o multime de premii.
In anul 2005 a inceput sa scrie alaturi de fiica sa seria Casa Noptii. Ca urmare a succesului romanelor de fictiune despre vampiri inregistrat de romanele din seria Amurg ale autoarei Stephenie Meyer, romanele semnate de P.C. Cast si de Kristin Cast s-au bucurat de un succes comercial si de critica crescand iar in luna martie 2009 cea de-a cincea carte din serie, Hunted, a fost numarul unu pe lista bestsellerurilor publicatiilor USA Today si The Wall Street Journal.
Potrivit lui P. C. Cast, ideea romanelor din seria Casa Noptii i-a apartinut agentului sau care i-a sugerat subiectul "pensionului vampirilor". Actiunea se petrece intr-o versiune alternativa a orasului Tulsa din Oklahoma, locuit deopotriva de fiinte umane si de vampiri. Eroina principala, Zoey Redbird, o fata de 16 ani este "Insemnata" devenind astfel "novice" si se muta in scoala Casa Noptii unde isi va duce la indeplinire transformarea.
In luna noiembrie 2008 revista Variety a anuntat ca producatorii Michael Birnbaum si Jeremiah S. Chechik au luat in calcul obtinerea drepturilor pentru un film bazat pe seria Casa Noptii.
[modificare]Romane publicate
Casa Noptii
Semnul, St. Martin's, 2007
Tradarea, St. Martin's, 2007
Aleasa, St. Martin's, 2008
Infruntarea, St. Martin's, 2008
Hunted, St. Martin's, 2009
Tempted, data publicarii anuntata pentru 27 octombrie 2009
Burned, data publicarii urmeaza a fi anuntata
[modificare]Semnul (romanul)
Semnul este primul roman din seria Casa Noptii al autoarei P. C. Cast si al fiicei sale, Kristin Cast. Acesta prezinta o lume in care vampirii au existat dintotdeauna iar actiunea se petrece in scoala Casa Noptii.
[modificare]Sinopsis
Adolescenta de 16 ani, Zoey Redbird, este insemnata pentru a deveni vampir intr-o zi obisnuita de scoala si trebuie sa-si paraseasca prietenii din specia umana si familia cea nesuferita pentru a-si incepe noua viata de vampir novice (vampir adolescent). Odata ajunsa in Casa Noptii, scoala vampireasca, se imprieteneste cu colega ei de camera Stevie Rae cea obsedata de cantaretul de muzica country Kenny Chesney, cu Damien, un baiat inteligent si cu un vocabular bogat si cu Gemenele Shaunee, o fata de origine jamaicana si Erin, o fata din Oklahoma, fete care desi nu sunt rude de sange, sunt legate sufleteste in asa masura incat isi continua propozitiile una celeilalte si sunt nedespartite. Insa in timp ce-si face prieteni, Zoey isi face si un dusman in persoana Afroditei, o eleva mai mare, frumoasa si populara in scoala care le face viata amara lui Zoey si prietenilor sai si cu care isi disputa afectiunea frumosului scolii, Erik Night. Dar sa nu uitam ca Intunericul nu echivaleaza intotdeauna cu raul, asa cum binele nu echivaleaza intotdeauna cu lumina. In general actiunea romanului Semnul se petrece in Tulsa, intr-o zona restransa si izolata din cartierului Midtown, intesat de vile construite cu bani castigati din afacerile cu petrol. Campusul Casei Noptii este in realitate campusul scolii Cascia Hall Preparatory School iar punctul culminant al romanului are loc in incinta muzeului Philbrook.
Citesc o carte relativ veche: ,,Shogunul'' . Inca sunt la 1 capitol,nu pentru ca as face parte dintre copii carora cititul le pare o corvoada,ci mai mult din simplu fapt ca am examene
Oricum,nu o pot compara cu nicio alta carte citita *ma refer la cele care au referire la Japonia sau povesti , nici macar ,,Iubire si intristare'' a lui Yasunari Kawbata nu poate egala aceasta carte*
Din pacate sau din fericire nu stiu cum sa o iau,am varianta necenzurata si am zarit cateva intamplari muult prea ...strange,cum ar fi:nu aveau de unde sa bea apa,asa ghiciti ce au folosit pentru ...a putea supravietui ?
@ ~Pufarina~Puff~ Ar fi nu prea placut daca fiecare dintre noi ar merge pe wikipedia si ar da un copy/paste la ceea ce ... ehm, lectureaza momentan. Aici nu este un topic pentru asa ceva, ci pura notare a cartii/cartilor pe care le citesti momentan + o parere personala de pana in momentul in care ai postat, or anything like that. Se rezuma la opiniile tale, in orice caz, nu ale wikipediei, oricat de fabuloasa ar fi.
Eu citesc Pacientul englez de Michael Ondaatje momentan.
Am inceput cartea aceasta mai mult din plictiseala, cand stateam pe langa mama pe la bucatarie, yesterday, ajutand-o cu cate ceva. Am citit doar cateva pagini la momentul acela si nu pot spune ca m-au intrigat in asa masura, am lasat-o doar ca pe o lectura usoara de seara, let's say, atunci cand se intoarce mama de la lucru si stau pe langa ea pe la bucatarie. But actually, I came to like the book now. Am citit 100 de pagini momentan si pot declara ca imi place si stilul si actiunea; ma intriga, sa spunem, acea perioada si lucrurile descrise in carte, personajele. Desi stilul mi se pare usor abastract, nu concret, am ajuns la un moment dat sa simt o oarecare tristete caracteristica acelei perioade din carte.
Razboiul mi se pare si asa un subiect pe cat de interesant pe atat de trist si sunt intotdeauna "fericita" cand prind o carte cu aceasta tema. Cred ca a devenit "subiectul" meu preferat in perioada aceasta; cartile cu si despre razboi, din perioada interbelica sau postbelica. I don't know, poate este doar o preferinta de moment sau este ceva cu stilul acesta care ma face sa il devorez mai repede, avand in vedere ca sunt o persoana careia ii plac dramele/crimele/tragediile si dragostea... toate acestea se gasesc intr-un pachet perfect in cartile de acest gen si eu le apreciez destul de mult, I could say.
Asa este si cu acest "Pacient englez" care pare sa imi placa destul de mult; actiunea este draguta, stilul imi place, imi atrage atentia si imi si necesita atentia, nefiind o lectura "usoara" cum am caracterizat-o la inceput, din pura nestiinta si neatentie. Este o carte destul de interesanta si care promite multe, and I will keep reading it, hoping it will be better and better and that I will like it.
Ma eu citesc 3 Si citesc 3 pentru ca-s lenes, nu de altceva. Le-am inceput de ~2 luni si n-am citit aproape nimic.
Ovidiu Verdes - Muzici Si Faze -- zicea cineva ca ma aseman cu personajul. Din ce am citit pana acum are anumite faze la care as fi reactionat la fel, altele la care as fi facut opusul si altele care nu mi s-ar fi intamplat mie E ok momentan.
Zecharia Sitchin - Regatele Pierdute -- cautam Graham Hancock - Amprentele Zeilor si am gasit Zecharia Sitchin - A 12-a planeta si Regatele Pierdute. A 12-a Planeta mi-a placut. Mult. Asta de acum are sanse sa-mi placa si ea. E cu mayasi, azteci, incasi si cum civilizatiile lor se aseamana cu cele din Orientul Apropiat. E bine ca, fara sa vreau, o citesc dupa A 12-a Planeta pentru ca se fac referinte la anumite lucruri de acolo. Merita.
Sven Hassel - Batalion De Mars -- pe asta am inceput sa o recitesc pentru ca nu aveam ce face. Dupa cateva zile am gasit A 12-a Planeta si am abandonat-o, apoi Muzici si Faze, apoi Regatele Pierdute. Sven e singurul supravietuitor al unui batalion disciplinar german din Al doilea Razboi Mondial. Ce ma uimeste si imi place la cartile lui sunt povestioarele amuzante. Asta daca ignori ce se intampla pe langa ei. De cele mai multe ori e un umor negru. Si astea merita citite,
Tocmai am terminat de citit Crima prin mica publicitate de Rodica Ojog-Brasoveanu.
Da, nu e tocmai genul meu dar m-a pricopsit mama cu ceva carti vechi si m-am gandit ca de ce nu. oricum nu am altceva de facut.
Cartea e mica, nu are nici 100 de pagini. In mare, o femeie da un anunt la mica publicitate, matrimoniale. Este ucisa si un detectiv incearca sa dea de urma criminalului. O familie, prieteni de-a femeii sunt si ei implicati. Cartea e tiparita dupa revolutie, nu mult dupa, asa ca are acel ceva care te prinde. Sincer, chiar nu credeam ca o sa imi placa, dar e numai buna pentru o pauza. Povestea e interesanta, pe alocuri mi-a dat fiori, intr-adevar. Se desopera indicii, se fac legaturi cu alte crime si asa mai departe. Well, that's about it.
Evantaiul lui Yasumi ~ Jocelyn Godard
Primita de la soacra-mea [ de mentionat ca are o bibleoteca fabuloasa ] mi-a cumparat-o cadou de ziua mea. Am primit-o acum doua zile chiar inainte sa plec din Braila. E superba si a luat si dansa un volum ca deh :]] e prea interesanta cartea so avem amandoua cate un exemplar. Are vreo 600 si ceva de pagini si e structurat pe 24 de capitole. Autoarea are un stil frumos de a nara si placut. Nu te incarca si nu e nici prea mult nici prea putin. E in echilibru. Mereu cand citesc cate ceva personajul principal, Yasumi imi aminteste de personajul principal din filmul Shinobi - Razboinici din Umbra. E foarte ciudat, probabil din cauza comportamentului ei puternic, dar care pastreaza acele urme de feminitate. Heh e oarecum ciudata comparatia, dar daca stau sa ma gandesc au alegatura. Ambele fete sunt din aceiasi Epoca a Japoniei. Nu am terminat inca volumul, dar pana in prezent am invatat multe lucruri noi, iar altele pe care le cunosteam deja legate de Japonia. Se vede ca scriitoarea e foarte informata si ce mi-a mai placut a fost ca descrie foarte bine felurile de mancare, locurile, practic tot ce tine de Japonia si ne face pe noi sa ne imaginam si sa traim locul. Ce nu mi-a placut a fost doctorul ala libidinos de vreo 50 de ani. Nu am putut sa-l sufar nici la inceput si nici cand i-am aflat povestea. Cata nesimtire pe capul personajului.
Important e ca Yasumi a ajuns la Mitsuka si ca in curand va ajunge la Kyoto.
Citesc Vampirul Armand- Anne Rice. Ei bine, nu am inca o parere foarte bine formata despre carte deoarece nu am citit foarte mult din ea. Rusine mie! Sincer, nu am mai citit ceva de mult si acum parca orice ce as citi nu ma fascineaza indeajuns. Sper totusi sa nu fie asa. Cartea[cat am citit din ea] pare una okay, promitatoare chiar. Poveste lui Armand este una foarte interesanta, dar in acelasi timp complicata. Sincer, eu inca nu am inteles-o. Sper ca o voi intelege eu mai bine pe parcurs.
Stilul lui Anne Rice nu este chiar unul usor. Nu, nici greu nu e. Dar trebuie sa dispui de o oarecare atentie pentru a te prinde bine in poveste si pentru a intelege ce scrie ea acolo. Am gasit destul de multe citate, care mi s-au parut interesante, deci ea, ca scriitoare mi se pare foarte okay.
Sper sa fie o carte buna in final.
Pai, tocmai ce am terminat romanul Where Eagles Dare - Acolo unde se avanta vulturii de Alistair Stuart MacLean [sper ca am scris bine o.o] Initial cartea am primit-o de la un coleg din Anglia si sincera sa fiu cand am primit-o nu am vrut sa ma ating de ea. Apoi curiozitatea a fost prea mare si na, m-am apucat sa o citesc, ca sa imi dau seama la final ca este o carte uluitoare, care mi-a placut enorm, pot spune clar ca e cartea mea preferata. A mea si a tatei se pare, care a fost si prima lui carte careia i-a facut si un tablou in sufragerie :]].
Acum, despre carte, este un fel de roman politist, actiune si la sfarsit putin umor. Domnul Alistair descrie atat de bine toate momentele, in cat la moartea colonelului H. am inceput sa plang. ._. Actiune era prin iarna anilor 1943-1944 daca nu ma insel, cand se planifica dezastrul asupra Germaniei naziste, cam pe la al doilea Razboi Mondial. Un comando format din cativa generali si chestii de genul au plecat intr-o misiune secreta spre Schloss Adler care inseamna Castelul Vulturilor in Germana care era sediul Serviciilor Secrete de acolo. In fine, dupa multe peripetii pe care nu am timp sa le insir acum si-au indeplinest asa zisa misiune descoperind un spion al Angliei in avion. In final Logodnica generalului Smith, Mary, cum o descrie Alistair ca fiind aidoma tuturor ficelor Evei se marita cu Smith. Cam asta este in mare, dar carte este superba, daca va plac romanele politiste desigur.
Acum am inceput sa citesc Miscare Ilegala de Donna Kauffman.
Am terminat de citit Invitatie la vals de Mihail Drumes. Am citit-o odata cu prietenele si dupa ce am terminat-o toate, am iesit la o...parere despre carte. Toate s-au mirat cand au auzit ca nu am plans, "nici macar la scrisoare, sau nici macar cand s-a sinucis si el". Intr-adevar, scrisoarea a fost frumoasa [si foarte lunga], dar induiosatoare, dar nu atat incat sa ma faca sa plang. Mai nou am aflat ca sunt o fire foarte rece daca nici macar nu m-a luat un senntiment de neliniste cand citeam scrisoarea. Ei bine, mi-am dat seama pe parcursul cartii ca la asta se va ajunge - sa se sinucida amandoi. Oricum, a fost un roman frumos.
Am mai citit Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu. Am citit-o fiindca ne-a spus siriginta ca o s-o studiem anul viitor. Am auzit de ea inainte, dar nu aveam de gand so citesc fiindca nu ma atragea titlul [nu ma atrag astfel de povesti]. Apoi diriginta ne-a "avertizat" ca s-ar putea sa nu o intelegem cum trebuie. Ei bine, nu mi s-a parut o carte "greoaie". A fost o lectura usoara si placuta. In ciuda aparentelor, chiar mi-a placut.
Inainte sa incep lectura pentru clasa a 10-a am zis sa mai citesc ceva ce e al meu, sau "pentru mine". Astfel am inceput Franny si Zooey de J.D. Salinger.
@Ang
Am citit si Invitatia la vals si Ultima noapte de dragoste, Intaia noapte de razboi
Invitatia la vals was the first book that made me cry actually. Am citit-o mai de mult, a while ago, I can't remember lol, dar stiu ca mi-a placut fooooarte mult atunci cand am citit-o, I know, consume type and all, but it was certainly a touchy and nice book, and I wasn't so much literature geek by then anyway, but I loved it. Stiu ca am si scris la sfarsitul cartii "the first book that made me cry " and all that sit. Mi s-a parut profunda si frumoasa si stilul chiar a fost simpatic, despite anything. Pur si simplu a fost una din cartile care m-a atins, fara a se situa intre favorite right now or anything, la momentul respectiv m-a induiosat in its own marvelous touching way, I suppose.
Cat despre romanul lui Camil Petrescu, e una din cartile mele preferate la momentul actual si mi se pare atat de... underrated, I mean, lol, e o carte frumoasa, si poate ca sunt foarte subiectiva because I love that style, dar razboiul, dragostea, filozofia personajului, caracterul lui si modul cum percepe lumea, all that sit made me feel gorgeous, si chiar m-a atins cartea lui atat de tare incat mi-a placut chiar mai mult decat "Patul lui Procust" care este inimaginabil mai buna decat Ultima noapte... ( de acelasi autor ). A avut ceva romanul acesta ce s-a imprimat de mine si m-a facut sa il... savurez, chiar si acum dupa ce l-am citit si planuiesc sa il recitesc ( mai mult pentru ca cel mai probabil o sa cada proba la bac din roman, i got this feeling si pe de-o parte pentru ca stiu ca o sa imi placa si am chef sa il recitesc, one day or another ). E o carte pe care o recomand peste tot, desi trebuie sa recunosc I'm really subjective.
Eu momentan citesc "In the dark of the night" de John Saul. Este o carte pe care o aveam pe aici si pe care am inceput sa o citesc azi dimineata, okay m-am trezit la 11 jumate, pentru ca aveam chef sa citesc si aceasta este prima care mi-a cazut in mana desi aseara inainte sa merg la culcare am citit vreo 10 pagini din Idiotul de Dostoievksi, astazi cand m-am trezit aveam chef de altceva asa ca am sustras cartulia aceasta de John Saul which is in English and I was in the mood to read something in English, I suppose. I've read like a hundred pages from this book and i kinda like it and all. Stilul lui John Saul mi-a placut si-mi place, desi trebuie sa am chef sa il citesc, sure that. Horror books are my type if they are written in a nice or "acceptable" way, anyway. Reading it in English it's far better, I suppose, though I've got some other book by J. Saul which is in Romanian and I know I won't enjoy it that much, but kill the sit what to do.
Oricum, povestea este okay pentru moment, I don't get scared anyway lol si astept sa vad ce se mai intampla, are aproape 400 de pagini I guess and that... intrigues me because I hell of wonder what the heck happens in 4hundred pages lol? i mean, anyway, astept sa ma surprinda as it always does, in a way or another.
Mai mult de atat oricum nu cred sa ma pronunt asupra unei carti de J. Saul, because I like them but they are not those kind of books you can discuss about all day. They are just fine horror books, in my poor opinion.
As mai citi ceva in paralel, dar nu stiu de ce sa ma apuc. I'll see 'bout that.
Eu acum citesc 'Stapanul Inelelor'-J.R.R. Tolkien... le stitit cu totii, erau cartile la reducere si mi-am zis de ce nu. Si nu este ca si in film deloc, este mult mai frumoasa, filmul a fost o aberatie continua.
Dar cartea care m-a impresionat acum de curant a fost 'Punte spre Terabithia' de Katherine Paterson. Marturisesc ca am plans ca un bebelus. Este vorba despre un copil de clasa a cincea care vrea sa fie cel mai bun alergator din clasa, numai ca acolo se muta o fata ce intrece toti baietii. Cei doi se imprietenesc si hotarasc sa-si faca propria lor lume unde ei sunt rege si regina, iar calea de a ajunge acolo era o funie cu care se leganau peste albia unui rau secat. Dupa ce rezolva unele probleme impreuna, fata moare inecata in rau , iar el construieste din lemne o punte peste care o trece pe surioara lui de sapte ani ,prezentand 'poporului din Terabithia' pe noua lor regina.
Stiu nu ma prea pricep sa povestesc dar cartea a fost extrem de frumoasa, a fost scrisa in 1977. Mi-a placut la nebunie...
Fiind intr-unul din mood-urile acelea neconventionale de a citi numai literatura "desertica", am zis ca iau ce e mai simplu si mai enjoyable si ma pun pe citit.
Asa am ajuns sa incep Confesiunile unei iubarete de Michelle Cunnah, cunoscuta de fapt sub numele de Confessions of a serial dater- bineinteles colectia Cocktail. Ideea cartii e atat de catchy incat pot face abstractie de toate cliseele chick lit din ea. Sa vedem, Rosie, personaj principal e in bine cunoscuta cautare a lui Fat Frumos. Cand in sfarsit crede ca il gaseste in Jonathan isi da seama ca, in fact, ar putea fugi in lume cu primul venit [care nu merge de fapt pe principiul "Every girl is searching for her Prince Charming but she fails to see the Shrek that is waiting for her" pentru ca tipul e un doctor absolut fermecator - probabil he has even the abs *rolling eyes*]
Partea cea mai amuzanta e cand, la nunta celei mai bune prietene isi d seama ca -soc!- iesise cu toti barbatii de la masa. Bineinteles replicile, ca in orice chick lit, sunt de notat si folosit in real life, because they are kick ass. Iar Rosie, personajul principal, e extrem de haioasa, imposibil sa nu o iubesti.
Iar partea a doua care constituie drumul meu literar pentru urmatoarea zi e The Notebook de Nicholas Sparks. Cred ca nici nu necesita detalii suplimentare cand toata lumea a auzit de ea, si cel mai probabil a vazut filmul. Partea proasta a situatiei actuale e ca, am vazut filmul inainte si nu stiu cat o sa enjoy the book, avand in vedere ca stiu sigur ca ecranizarile dupa Nicholas Sparks au fost in general schimbate total - cum e A walk to remember sau Dear John...sau chiar The Last song, dar sunt destul de curioasa sa vad actiunea prin ochii scriitorului si nu a unui regizor\director\scenarist.
Cred ca era timpul sa o citesc, mai ales pentru ca am avut-o la lecturi anul asta. dar fiind lenesa in acea perioada, am lasat-o la o parte. Nu sunt neaparat o fana a scriitorilor romani, pentru nu stiu ce motiv. Dar de data asta m-am inselat. Cartea m-a tinut cu sufletul la gura, la propriu. Nu ma gandeam ca o sa o duc la capat.
Daca ar fi sa aleg intre cele doua parti, cred ca as alege 'Glasul Iubirii'. Mi se pare ca actiunea e ceva mai bine descrisa, pe langa moartea personajului principal, scena la care mi-a crescut pulsul. Oricum toata cartea e geniala. Cred ca limbajul specific taranilor folosit de catre autor ii aduce o nota de originalitate, una mare tin sa precizez. Si eu obisnuiesc sa mai vorbesc asa deci am inteles cu mare placere toate dialogurile.
Florica, din cate am inteles, ea a ramas de rasul satului. Nu sunt tocmai de acord cu asta, pentru ca a suferit din cauza lui Ion. Chiar daca sunt legile nescrise ale satului, nu sunt de acord. Ea ramane asa, sa astepte si sa fie de rasul lumii. Mi s-a parut unul dintre cele mai normale personaje si din cele mai puternice, pentru ca reuseste cumva sa treaca peste faptul ca il iubeste pe Ion si reuseste sa se casatoreasca. Cat despre Ana, nu ma asteptam la alt sfarsit pentru ea. Cu toate ca moartea ei m-a socat.
Cartea are tot ce iti poti dorii: romantism, lacomie, crima, violena, pasiune, minciuna, razbunare si lista poate continua. Mi se pare foarte uimitor cum autorul a reusit sa faca viata taranilor romani sa fie, sau cel putin sa para atat de palpitanta. Geniu.
Acum citesc 'Mancatorii de ziduri' de Serge Brussolo. Da, acelasi Serge Brussolo xD Incepe din ce in ce sa imi placa mai mult cum scrie omul asta. In orice caz, vreau sa citesc mai multe carti de ale lui pentru ca are un stil frumos de a descrie si a poevsti.
Pai, sa vedem, cartea este science-fiction, are si suspans si... imi place. Ca sa va faceti si voi o parere, in caz ca vreti sa o cititi, citez de pe spatele ei :
" Era ca un camp de lupta la capatul zorilor. O intindere de trupuri incalcite, amestecate intr-o inextricabila harababura de brate, de capete si de picioare. Ici si colo, in mijlocul acestui covor de membre frante, cate o mana incepea sa pianoteze, o gura se apuca sa forumuleze cuvinte fara sir. Dar nici David, nici gunoierul sef nu le bagau in seama. Pivnita avea dimensiunile unui orasel. Era un univers de beton, orizont de beton...
-Cu o pereche de picioare bune, iti trebuie doua zile de mers ca sa ajungi la capatul salii! avea obiceiul sa ranjeasca Waldo, gunoierul sef. Si aproape o saptamana ca sa-i dai ocol - strasnica excursie, nu-i asa mititelule? "
Personajul preferat este David, caci, dupa ce a intalnit-o pe Sirce mi se pare ca in calatoria lor, si-a aratat curajul si barbatia ( nu indeajuns, dar totusi destul incat sa ajung sa il plac ). Nu am ajuns inca la sfarsitul cartii, mai am cateva pagini si sper sa le termin repede. Si de Sirce imi place, chiar daca la inceput ma cam enerva pentru ca o consideram o mincinoasa. As recomanda cartea oricui ii place SF-ul ^^.
Deci una din cartile mele preferate e "Invitatie la vals" de Mihail Drumes. Am plans foarte mult, mai ales la final. Inca mai tin minte momentul sinuciderii si acea scrisoare, iar cuvintele te cutremurau. Imi placea cum se alintau. O poveste de dragoste cu un final tragic, dar asa sunt impreuna si nu ii poate desparti nimeni. S-au jucat unul cu altul pana au pierdut amandoi, insa au avut parte si de momente frumoase. Au plecat la mare impreuna si multe altele. As citi cartea asta incontinu, nu ma mai satur de ea..2 ani au trecut de cand e citita si inca o am intiparita in minte.
O alta carte buna e "baletul mecanic" de Cezar Petrescu. este vorba de un sacrificiu, sau mai bine zis o razbunare. Dan, este un tanar bogat care nu a facut nimic in viata lui, insa totul se schimba cand o cunoste pe Angela cu ochii de azur. Tananara se foloseste de el, iar cand moare recunoate ca nu la iubit niciodata. Moartea ei este una tragica, cade de la balcon. Dan ramane fara bani si este angajat de un individ. Intro piesa te teatru Dan o vede pe Angela care era in locul ingerului si cu toate ca era casatorit nu o putea uita..
As sta sa va zic pana maine cartea..e foarte frumoasa si merita citit
Cartea actuala pe care am pus maa este "Quo Vadis" de Henryk Sienkiewicz.. inca nu pot zice despre ce e vorba clar, insa stiu ca e ceva cu dragostea
Doh, sunt atat de in urma cu cititul. Mi-a luat mai bine de o saptamana sa termin "In the dark of the night" de Saul si nu pt. ca as citi chiar atat de greu, ci pt ca nu am citit, lol. In orice caz, am terminat-o luni cand m-am pus si am citit ultimele 150-200 de pagini, deci jumate din carte lol * laughs* and then, well, m-am apucat de Idiotul, de Dostoievksi. Are doua volume, in total vreo 800 de pagini. Daca nu voi citi, o sa imi ia un secol. lol.
In orice caz, am citit gen 200 de pagini and I like it a lot. Well, people say: what? Russian? Dostoievksi? gosh it's kind of, y'know... boring? annoying? meh, I actually really like his style of writing, am adorat atat de tare Crima si pedeapsa incat mi-am cumparat si Idiotul, because I liked the title and I thought i'd love the book and well I like what I've been reading until now. Imi place, in mare, literatura ruseasca, desi nu am intersectat prea multe genuri, I could say, dar stilul lui Dostoievki imi este pe plac, desi este considerat greoi, anost, poate chiar este putin prafuit si uneori greu de urmarit si sunt de acord ca trebuie sa am dispozitia necesara de a citi o astfel de carte - si o am, in momentul de fata - si oricum nu ma bucur de prea multe alte carti ramase-n biblioteca mea pe care nu le-am citit, so I better read this anyway.
Actiunea este destul de interesanta - de fapt, mie mi se pare foarte captivanta pentru ca nu stiu niciodata ce o sa urmeze. Nu este deloc previzibil, cel putin nu pentru mine si nu am nici o idee ce o sa urmeze pe urmatorul rand, d'apai pe urmatoarea pagina. Are pur si simplu darul de a ma tine sub mister tot timpul cartii pentru ca momentan nici nu prea pricep tot ceea ce se intampla cu unele personaje, dar cert e ca ador tot ce am intalnit pana in punctul de fata si o sa ma delectez in continuare cu aceasta opera, pana o sa ajung la ultima pagina a celui de-al doilea volum si o sa zic: Dostoievki asta... who knows? maybe I'm going to love it so much as I loved Crime and Punishment. Or not, because that book was like... i don't know, it came as a HUGE thing to me. - fara aluzii porno, please.
anyway, I'm enjoying the book. sper sa si citesc si sa nu pierd vremea asa cum fac de obicei, or well there's housework and a li'l going out and stuffs to do and tv to watch.
hehehe. lol
Deci tocmai am terminat de citit " Copilul nascut joi " de Sandra Brown ... timp de 2 zile timpul care mi-a luat pentru a citi cartea , parca am fost pur si simplu intr-o aventura plina de romantism si ceva drama ... Povestea incepe cu Ann si Allison , doua gemene roscate foarte diferite . Ann este sexy , iubitoare de aventura , pe cand Allison este desteapta si neatractiva prin faptul ca se ascunde ca un sobolan de laborator. Ann vrea sa-si faca operatie de marire a sanilor si nu vrea ca Davis , iubitul ei sa afle asta pana cand nu isi scoate bandajele , iar din cauza asta o roaga pe AlLison sa se dea drept ea si sa se intalneasca cu Davis. Pana la urma aceasta accepta . In prima zi de "actorie" Davis il prezinta pe Spencer . Cand Spencer o priveste indeaproape , urmarindu-i fiecare miscare isi da seama ca nu-l iubeste pe Davis , iar pentru ca este atras de ea , doreste sa faca tot ce ii sta in putina ca sa o desparta pe Allison , data drept Ann de Davis.
Dupa ce am returnat acea carte la biblioteca si avand de gand sa-mi aleg o alta carte tot de dragoste , am dat peste raftul cu cartile noi aparute . A fost una care mi-a starnit interesul " Batuitii " de Chuck Palahniuk. Am lasat cartea de dragoste vrand sa incerc acum o carte horror . inca nu am terminat-o insa nu pare cine stie ce pana acum ... E vorba despre niste scriitori adunati de prin toate colturile lumii intr-o tabara de... scriitori timp de trei luni , acolo ar trebui sa-si scrie fiecare operele . Insa casa in care trebuie sa se cazeze nu este deloc asa cum si-au imaginat ... au fost inchisi intr-o casa unde ferestrele dau in ziduri si sunt obligati sa manance mancare semipreparata . Poate povestea in sine e ceva de capu ei , insa pe langa aceasta fiecare dintre personaje au o poveste si o relateaza . acele povesti , sunt pur si simplu foarte ciudate si fara noima ... cel puti asa mi s-a parut mie ... sper totusi ca povestea propiu-zisa sa fie mult mai buna ...
@ghotic_yumi
Romanele Sandrei Brown sunt fantastice, am citit cu gramada. Atat de mult romantism...
Apararea are cuvantul - Petre Bellu
Actiunea se petrece pana in anul 1950. In carte e vorba despre fiul unei prostituate dintr-un bordel din Bucuresti, un bastard cum am gasit de multe ori termenul asta in carte. Isi traieste copilaria si adolescenta in acel bordel impreuna cu mama lui si cu femeile de acolo ce au grija de el. Nu isi cunoaste tatal pana mai tarziu, cand se razbuna pe el facand in asa fel incat sora lui vitrega sa fie si ea o prostituata. Acesta se sinucide de necaz dar mai tarziu baiatul regreta fapta lui. Se indragosteste de Gina pe care o lasa insarcinata si vrea sa se insoare cu ea. Dar inainte de nunta acesta primeste o scrisoare din partea ei prin care il anunta ca tatal ei a aflat fiul cui este el de fapt. Ea se marita o luna mai tarziu cu un alt barbat si el se muta la tara, langa conacul lor. Timp de ani buni el si sotul Ginei se lupta pentru Nina, fiica lui. Gina moare, mama lui maore si acesta este trimis in razboi pe cand fata lui implinise varsta majoratului. Cand se intoarce in sat afla ca barbatul Ginei a fost ucis, ca satul a fost jefuit si ca fiica lui este insarcinata. Ajunge din nou la Bucuresti unde isi ucide fiica, gasind-o la acelasi bordel unde a crescut el. Toata actiunea este descrisa de barbat, acesta fiind pe patul de moarte, deoarece tinea greva foamei.
Sincer, am fost mai mult decat uimita. In tot acest timp, de la inceputul cartii unde aflii imediat ca este condamnat pentru crima am stat ca pe ghimpi pentru a afla pe cine a ucis,de fapt. Prima data am crezut ca pe tatal lui, apoi pe Corbu', sotul Ginei. Cartea te tine in suspans din acest punct de vedere.
Iarasi, am avut ocazia sa vad Romania si putin din mentalitatea ei in acele vremuri, inainte de razboi. Trebuie sa spun ca nu cu foarte mult mai schimbata. Nu e foarte diferita de acum in afara de unele localuri presupun si de unii oameni.
Emotiile si sentimentele nu sunt descrise foarte bine. Nu se pune accent pe ele, sunt doar mentionate in cateva cuvinte. Insa pe tot parcursul cartii, naratorul este sincer in privinta gandurilor si idealurilor lui si asupra faptelor. De asemenea este o carte usor de digerat.
Romanele Sandrei Brown sunt fantastice, am citit cu gramada. Atat de mult romantism..
As zice, mai degraba "erotism si telenovelism" or something like that. Si mie mi-au placut romanele lu' Sandra Brown cand le-am citit... hmmm, it was like, dunno, la inceputul carierei mele de reader, or anything, and I really enjoyed them. they were... pervert and kinky and all that sit. But mereu le-am considerat niste carti erotice cu niste soap opera stories aruncate acolo, which I certainly liked lol, dar nu romantism.
Mi-a placut Matase frantuzeasca a whole lot. I can say that's a nice book, din ce am citit eu de Sandra Brown. She's widely known, anyways.
Eu tocmai am terminat de citit Franny and Zooey de J.D Salinger, care mi-a placut mult, it was so sweet. in orice caz, mie imi place foarte mult cum scrie Salinger si nu imi pot imagina sa citesc ceva de el in alta limba decat engleza. dunno why. Acum m-am obisnuit asa si sunt suta la suta sigura ca nu as putea sa ii agreez stilul in limba romana. whatever would be. i just know that. I love its english style. Actually, "his" english style. That makes nosense.
Ma rog, carticica am citit-o pe calculator si in paralel inca citesc si Idiotul, just that, ma rog, cititnd-o pe calculator, am citit-o in 2 zile ca a fost scurta, timp pe care nu l-am petrecut prea mult la pc and all cuz I've been busy as hell but the thing is, y'know .. i liked the book. M-a surprins pentru ca nu ma asteptam la o astfel de povestioara si ma asteptam, mai degraba ca Franny sa fie baiat si Zooey fata si ca, de fapt, they were a couple or a boy and a girl. But they were... omfg, brothers. I just loved that si toata povestea and about Religion and all that and about Jesus' Prayer. Gosh it was so... interesting. Yeah, that's the word. M-a captivat, in a way or another, plus ca asa cum am zis si mai sus, mie imi place rau de tot stilul asta simplu si crazy si ratutit al lui Salinger. Stiu ca nu-i, poate, cel mai bun si poate peste ani nu o sa imi mai placa asa de tare, but dunno, m-a prins rau de tot cu Catcher in the Rye si cu those uncollected stories I've read by him and ... well acum citind si povestioara asta, well, this bookie wookie, I just think he's great. I mean, I just like his work and that's all.
Si aceasta a fost o lectura usoara, placuta, entertaining, full of nice gorgeous cutie words actually si pur si simplu nu voiam sa ma opresc din citit. that's what happens when I read Salinger's work. lol. I keep feeling that I should read, AGAIN, catcher in the rye. I'm sick, I know it. I love Holden.
Ma rog, si pe Zooey l-am adorat. Are Salinger ceva cu personajele acestea, he just makes me love 'em. And his work. And his style. And his books. And Zooey and "his gorgeous face" that brings "sun wherever he goes". Anyway, it was a nice bookie.
Eu tocmai am terminat cele doua volume "Pe aripile vantului" si prima carte "Scarlett", care este continuarea celor doua volume. Mai e o carte, pe care cu siguranta o s-o citesc, insa acum imi este prea lene sa ma apuc de ea :]]. I mean, Pe aripile vantului are 650 de pagini fiecare carte si Scarlett tot pe acolo se incadreaza. Si pana cand o sa imi vina cheful sa citesc si ultima carte, citesc alte carti de la Sandra Brown (scriitoarea mea preferata dupa Agatha Christie).
Pe aripile vantului m-a impresionat foarte mult, pot spune chiar foarte mult O__O Momentan, este unul dintre romanele mele preferate. Autoarea scrie atat frumos, de captivant si de interesant, incat am terminat o carte in doua zile si ceva, caci nu ma mai puteam desprinde de poveste. Povestea este foarte interesanta si originala, mi-a captat atentia pana la final si m-a lasat in suspans pe tot parcursul cartii. Personajul meu preferat este Scarlett, protagonista romanului. Nu stiu exact ce m-a atras la ea, caci aceasta salasluia un fond mai mult negativ, decat pozitiv. Puteai spune in unele momente ca era o nesuferita, lipsita fara inima, gandindu-se doar la bani :]] Insa, pe tot parcursul cartilor mi s-a parut ca ma regaseam in cacterul ei: ambitioasa, orgolioasa, incapatanata, egoista, hotarata. Cred ca este singurul personaj in care m-am regasit atat de mult :]] I mean, nici eu nu sunt un inger, ba chiar deloc. Imi place de ea, caci este diferita de toate celalalte personaje feminine si nu ii e frica sa arate acest lucru. Gandeste diferit si actioneaza diferit. Nu i-a pasat niciodata ce spune lumea despre ea si nu i-a fost frica deloc de greutatile pe care le-a intalnit. Chiar este o fire puternica, o luptatoare si asta mi-a atras atentia intr-un mod deosebit. Si singura femeie care o intelegea era Melly, cea care o considera cea mai buna prietena, caci o ajutase sa nasca in timpul razboiului, insa Scarlett nu tinea deloc la ea, adica pe moment asa credea, deoarece era casatorita cu cel pe care il iubise ea inca de la 14 ani, Ashley. Dupa ce Melly a murit si-a dat seama ca era singura ei prietena si cat de mult o iubea. A pierdut multe persoane dragi(mama ei, tatal ei, Melly, Mammmy, gemenii Stuart si Brent etc), insa toate aceste intamplari au facut-o mai puternica.
Rhett, al doilea protagonist, este si el la randul lui o fire puternica si ambitioasa. Cei doi se asemanau atat de mult, incat din prima clipa in care s-au intalnit am banuit ca s-ar infiripa o idila intre cei doi :]] Rhett este personajul meu preferat din categoria celor de gen masculin. Este atat de adorabil, atat de direct si fara maniere cateodata :]] M-am indragostit de el din prima clipa. Mereu o facea pe Scarlett sa se rusineze, prezenta lui o nelinisteste, aceasta crezand ca doar ii place sa o enerveze, desi el o iubeste, insa nu si-a dat seama decat cand a fost mult prea tarziu ca il iubeste la randul ei.
Nu stiu ce sa mai zic :]] O poveste geniala, pe care cu siguranta nu o voi uita prea curand. Astept sa imi vina cheful sa ma apuc de ultima carte. Intr-un fel nu imi place ca se termina, deoarece m-am atasat mult de personajele romanului.
EDIT:
@Ruxi: Si eu am vazut filmul, dar cartea mi s-a parut mult mai buna. Adica actiunea filmului mi s-a parut grabita, foarte grabita :]] Insa a fost foarte misto, in special actorul care l-a interpretat pe Rhett xD I don't know what's his name o_o Dar chiar l-a interpretat foarte bine pe Rhett.
@ Beki, si eu am citit Pe aripile vantului. Am vazut si filmul, cu Vivien Liegh. XD Yeah, cartea-i geniala. :]
--
Mhm, m-am apucat sa citesc Jurnalele Vampirilor - Intoarcerea: Caderea Noptii si e puuuutin cam mare. *laughs* Ohnehin, am ajuns pe la capitolul patru, mai am decat doua pagini si ajung la cinci. Pai, imi place destul de mult, tinand cont de faptul ca si volumele precedente mi-au placut la fel de mult, doar ca alea au mai fost mici si n-aveau 639 de pagini. ._.'
Ohnehin, il ador pe Damon in volumul acesta, caci...ei bine, pare mai periculos si mai...- nu stiu - narcisist decat inainte. :]] Sunt cateva replici si gesturi de-ale sale care chiar le ador, sincera sa fiu. Si de Stefan imi place, e un scump fiindca se comporta asa cu Elena. Cu ataaata grija si blandete. <3 Iar Elena, ce sa zic. A devenit...ceva, inger daca nu ma insel si nu mai stie sa faca nimic. Totusi, e ok tipa. Desi n-am idee de ce, dar mie mereu mi-a placut de Bonnie. Poate fiindca e tipa ciudata, care considera ca e romantic sa mori in trandafiri. :]] Mda.
So. yeah. Imi place cum descriere autoarea and stuff. ^^ Nici n-am idee cand voi trerrmina cartea, dar sper sa fie mai curand, fiindca sunt curioasa cu sfarsitul acestui volum. XD
Am revenit repede :]]
Pot spune ca am citit intr-o singura zi doua carti ale scriitoarei Sandra Brown, despre care am spus si continui sa spun ca este geniala, din toate punctele de vedere. Ieri am citit Sa nu trimiti flori si 22 Indigo Place. M-au captivat atat de mult ambele si nu stiu care m-a impresionat mai mult :]] Chiar nu pot sa aleg dintre cartile scrise de Sandra Brown, deoarece mi se par toate la fel de bune, de superbe.
Imi plac mult personajele ambelor carti, in special James, din 22 Indigo Place. Nu stiu ce m-a atras mai mult, probabil modul lui de a fi, de a se comporta, de a vorbi, donno :]] Din cate il descrie SB, pare un tip hot, bine facut etc. ( Deja mi-l imaginez xD ). Dar nici Pierce(Sa nu trimiti flori) nu se lasa mai prejos. Pierce parca era mai dur, mult mai direct, ceea ce mi-a placut de asemenea la el. Fiecare personaj masculin creat de Sandra Brown are ceva aparte, ceva care iti capteaza atentia. Adica, pe mine pana acum m-a captivat de fiecare data si continua sa o faca.
Momentan citesc Imbratisare in amurg, tot de Sandra Brown :]] Sunt pe la a cincea pagina >.< Chiar ma uimeste mama, are o groaza de carti scrise de ea in biblioteca. Aceasta are 500 si ceva de pagini, sper sa reusesc sa o termin azi. Celalalte doua aveau fiecare cate 200 de pagini, de aceea am reusit sa le citesc atat de repede. Oricum, Sandra Brown are un stil simplu si accesibil, mereu citesc lecturile cu drag :]
Si citesc 3 pentru ca-s lenes, nu de altceva. Le-am inceput de ~2 luni si n-am citit aproape nimic.
...