AnimeZupCăutare

Scaldare in dorinta [Poveste finalizata]

Ah, capitolul...8-> Ce bine ca ai postat.
"-Cerule! Anunţă-mă când ai să înţelegi care e de fapt problema aici!"
Deja mi-l imaginez pe Kyan tunand si fulgerand ca Ty nu-i intelege situatia, de fapt, nu-l intelege pe el insusi. Deci eu n-am ce spune! Il ador pe Kyan, dar si pe Tyler, este un dulce si se inroseste la orice gest de-al actorului. :]]
Observ ca (,) cu fiecare capitol ce-l postezi, excitatia lui Kyan creste mai mult:> Inseamna ca este aproape, I mean, ei sunt aproape>:)
Sunt de acord cu Gabytsswh. ^^ Adica (,) daca Kyan vrea yaoi hot, vreau si eu, insa... Il asteptam pe Tyler:)) Iza, te astept cu urmatorul capitol. Byeehh :]
Uite nextu, uite nextu!
Și eu doar am spus că dl. Kyan nu mai rezistă mult. ^ ^ '-Te admir. Greu îmi vine să nu te ating.' aww, mi-au atras atenția cuvintele astea. Am observat că actorul e stapân pe ceea ce spune, în sensul că nu-și ascunde sentimentele față de Tyler; e de apreciat. Mi-a plăcut ce au spus fetele mai sus, numai Tyler nu e sigur pe ce vrea. :)) Interesantă și povestea actorului, draguț că pe parcurs mai aflăm câte ceva despre el. Ah, dar Tyler e hotărât să-l tâmpească pe Kyan cu intențiile sale de-a nu-i strica actorului cariera, n-am ce spune..
Frumos capitol, destul de delicate atingerile dintre cei doi. ^ ^ Și totuși.. unde-i nextu, unde-i nextu? :o3 Ganbatte. ^ ^
Next, sweethearts ^^
*hugs*

Capitolul XVII

Am ramas in bucatarie, tolanit pe scaun, cu ceasca de cafea in mana, si cu privirea fixata intr-un punct pe podea. Mi-as fi baut cafeaua toata, insa o lasasem deoparte inainte sa ma ridic si sa imi asez ochelarii mai bine.
Am urmat drumul spre dormitor, unde il vazusem pe Kyan, stand intins in pat, cu painile sub cap, si privirea pierduta pe tavanul alb. Oftasem cand ochii lui nu se indreptasera spre mine, desi stia ca eram acolo. M-am asezat pe partea cealalta a patului, lipindu-ma de peretele din spate, si adunandu-mi picioarele la piept.
-Kyan... tot ce se intampla acum e nou pentru mine. Acest salt brusc parca in alta lume, ma sperie. Sentimentele sunt noi, necunoscute pentru mine, problema in sine e si ea noua, si persoana in cauza... adica tu. Nu vreau decat sa intelegi lucrul asta, ii rostisem eu incet, fara a-l privi, lasandu-mi ochii sa atinteasca usa dinaintea patului.
Acesta s-a intors pe-o parte, spre mine, sprijinindu-se in cot.
-Eu pot intelege, Justin. Dar nu asta e problema. Inainte spuneai de cariera mea. Poate ca eu sunt de parere ca am voie sa fiu cu ce persoana dorec, oricat de tare mi-ar afecta cariera. Dar nu vad cu ce ar putea lucrul asta sa o faca. Adica sa fim seriosi, fanii vor ramane fani daca sunt adevarati, iar contractele nu au de ce sa nu mai vina, din moment ce conteaza modul in care joc si nu cu cine stau.
-Te vor ridiculiza.
-Sa o faca. Nu ma intereseaza. E viata mea. Daca vreau, ma insor cu o lacusta.
-Cum se numeste asta? Insectofilie? intrebasem eu in gluma, insa el nu o gustase.
Isi luase o mana de sub cap, intinzand-o spre mine.
-Vino aici.
Nu ezitasem cand i-am auzit chemarea, si mi-am intins picioarele pentru a ma sprijini de ele si sa ma misc in acea parte. Totusi ma dusesem la jumatatea patului, si ramasesem in capul oaselor, chiar langa soldurile lui. Atat de mult as fi vrut sa ma cuibaresc langa el, insa propria mea timiditate nu ma lasa.
-Chiar vrei sa stai asa, acolo? intrebase el, ca si cum mi-ar fi citit gandurile, doar privindu-mi reactia usor sfioasa.
Am ridicat din umeri, insa nu il priveam. Degetele sale mi-au inconjurat incheietura mainii ce imi statea sprijinita de saltea. Ma indemnase sa ma intind langa el, iar aceeasi mana, si-o trecuse pe sub capul meu, ajungand pana pe spate, tragandu-ma si mai aproape. Imi simtisem obrajii infierbantandu-se, rosind puternic, inima batand intr-un asa fel incat ma durea...
El imi luase ochelarii, si ii asezase pe noptiera.
Imi coborasem jenat capul de pe umarul sau, ajungandu-i pe pieptul gol, apoi mana dreapta, dupa o lunga ezitare, mi-am asezat-o pe abdomenul lui tare. Oh, dar imi simteam trupul tremurand din nou, iar gatul mi se uscase, si uitasem de fapt motivul pentru care venisem in camera...
-Stii, unii oameni cauta un anumit model sa il promoveze,am rostit eu revenindu-mi din acea transa.
-Sa isi caute altul daca nu le convine ce sunt si ce simt.
-Nu e asa usor precum zici... e cariera ta... munca ta.
-Si e alegerea mea, Justin.
"Justin"... Cat am ajuns sa urasc numele acela. Suna atat de frumos rostit de el, insa nu era numele meu. Aveam impresia ca vorbea cu altcineva, iar lucrul acela ma dezamagea cumplit."Tyler, te rog, spune-mi Tyler!"
Gandurile mele nu ajungeau la el, si in mod sigur nu as fi putut sa i le dezvalui, insa mi-am inghitit dezamagirea, oftand apoi.
-Da este. Dar e si a mea, iar eu nu vreau sa pierzi nimic din ce ai. Mai ales acum, ca stiu cat ai muncit pentru asta...
-Nu pierd absolut nimic.
-Nu poti sa stii asta... e un risc...
-Un risc pe care sunt gata sa mi-l asum, orice ar fi. Nu imi spune ca nu te inteleg... pentru ca nici tu nu ma intelegi pe mine. Pot duce lupta la nesfarsit, da. Dar viata e scurta, Justin. Poate fi pierduta in orice clipa, si fara sa realizezi, ramai doar tu intr-un colt de casa goala.
-Nu gandi asa...
-Gandesc asa, pentru ca e adevarat. Nu stii ce iti e rezervat pe ziua de maine.
-Esti negativist, am constatat eu, stramband din gura.
-Nu. Sunt realist.
Am tacut, nestiind ce sa mai spun, si am ramas cuibarit in bratele sale, asa cum imi era dorinta.
Mana ce ii era pe spatele meu, urcase pana la parul care imi era deja ciufulit, iar degetele sale se jucasera in el cateva clipe.
Un fior imi strabatuse corpul, si am inspirat brusc atunci cand, cu buricele degetelor sale a coborat incet pe gatul meu. Abia ma atingea, insa senzatia care probabil pentru altii ar fi de gadilit, pe mine ma infiorase intr-un mod nerusinat.
M-am ridicat dintr-o data.
-Ce-ar fi sa mancam pizza aia pe care ai zis ca ai adus-o? Imi e foame, am spus eu, zambindu-i nevinovat.
Acesta a aprobat ridicandu-se la randul lui, apoi amandoi ne-am indreptat spre bucatarie. El lasase pizza pe frigider... nu stiam motivul, insa presupuneam ca a fost primul loc mai "la indemana" pentru el.
Dupa acel... micul dejun -daca poate fi numit asa- am iesit pe plaja, luand cu noi rogojinile si niste prosoape, iar Kyan mai avea dupa el o geanta mica, neagra de piele. Dupa ce ne-am asezat rogojinle de plaja pe nisipul fierbinte, am scapat de haine, pentru a ramane in slipi. Ai lui erau niste boxeri negri, si luceau la lumina soarelui, insa ezitasem sa privesc cat de mulati erau pe acea parte a corpului...
-Eu vreau sa intru in apa, am spus eu nerabdator, ridicandu-ma in picioare.
-Nu inca, ma oprise el, prinzandu-ma de incheietura.
-De ce nu? am intrebat eu nedumerit, privindu-l de sus, cum scoatea din acea geanta neagra o lotiune pentru plaja.
-Inainte de asta, fa-ma pe spate cu uleiul asta. Nu vreau sa fiu mai negru decat o maslina.
Inspirasem aer brusc, apoi primisem in mana sticluta cu pulverizator, iar el se intoarse cu spatele spre mine.
M-am asezat in genunchi, apasand pe capacul ce stropea cu acel ulei incolor si lucios, pe care incepusem apoi sa il intind. Ei bine, ezitasem la inceput sa il ating. Problema era ca nu stiam de unde sa incep. Mi-am asezat mainile pe umerii lui, facand miscari circulare. Au urmat apoi omoplatii... Ii atingeam fiecare muschi al spatelui in parte pentru asta. Doamne! parca era o pedeapsa... Ma simteam mai cald decat plaja numai prin acel act atat de simplu.
Dupa ce terminasem, i-am inmanat sticluta, iar el incepuse a-si pulveriza pe toate celelalte zone pe care el le putea acoperi singur: brate, piept, abdomen, picioare...
-Pot acum? intrebasem eu, ridicandu-ma din nou in picioare.
-Nu inca.
Oftasem apoi m-am trantit pe rogojina, stand turceste cu palmele pe genunchi si intrebandu-ma ce mai voia.
Dupa ce acesta a terminat sa isi intinda lichidul alunecos pe toata suprafata pielii sale exotice, imi facuse un semn sa ma apropii.
-Ce? Eu nu ma dau cu asa ceva. Nu sunt obisnuit...
-Vrei cumva sa ajungi acasa ars sau bine prajit? Cand ai fost ultima oara pe plaja?
-Cand eram mic, dar nu conteaza... nici atunci nu stateam sa ma dea mama cu lotiune. Intram direct in apa.
-Si seara plangeai ca nu puteai sa dormi de durere. Treci aici.
Avea dreptate, dar tot nu voiam sa ma dau cu asa ceva. Parca tot nisipul se lipea de mine cand eram acoperit cu lotiune de plaja. Totusi, m-am intors cu spatele, stramband din gura, asteptand sa termine cat mai repede.
La prima pulverizare a lichidului pe spatele meu, am tresarit, indoindu-mi coloana vertebrala. Nu era rece, insa gadila, iar pe urma parca am fost atacat de o armata intreaga se picaturi lansate spre mine. Chiar incepusem sa rad din acea cauza.
-Cum de pe tine nu te-a gadilit? am intrebat eu, dupa ce pusese sticluta de-o parte.
-Sunt obisnuit cu senzatia aia pe spatele meu. Chiar imi place.
Mainile lui mari s-au asezat pe umerii mei pe care ii putea cuprinde foarte usor doar cu palma, apoi incepuse a intinde uleiul si pe gat, putin pe brate, apoi intreg spatele. Cu siguranta a avut mai putin de lucrat decat avusesem eu. Chiar si asa, corpul imi reactionase. Obrajii mi-au redevenit rosii, inima imi pulsa mai mult sange, de parca eram pe cale sa mor, iar ea incerca sa ma mentina pe picioare. Dar... de fapt chiar lucrul acela a dus la inmuierea picioarelor mele.
-Intoarce-te.
La indemnul lui, am facut-o, iar de indata ce i-am intalnit privirea, mainile lui s-au asezat pe chipul meu, frecandu-si palmele alunecoase de obrajii, nasul si fruntea mea.
-Dar de ce? Nu-mi place sa am ceva pe fata, ma plansesem eu, incruntandu-ma.
-Hei, copilu'. Daca nu mai plangi, iti cumpar o inghetata, spuse el, zambind amuzat de situatie.
M-am imbufnat, insa cand simtisem uleiul care imi era pulverizat pe piept, mi-am coborat privirea. Ma intrebam daca avea de gand sa il intinda tot el...
Aerul mi se oprise in plamani, cand ii simtisem palmele asezate pe mijlocul pieptului meu, indreptandu-se apoi spre coaste, si revenind pe piept. Degetele sale lungi trecusera peste sfarcurile mele care s-au intarit inca de la prima sa atingere pe spatele meu. Am scos un sunet ca un geamat scurt din gat si am tresarit usor, insa ochii lui albastri au sclipit, urmarindu-si mainile ce-i coborau spre abdomenul meu, masandu-l usor.
Ohh, frate! Vroiam mai mult! [-( But... Ca intotdeauna, eu inca sper ca te vei revansa in capitolul urmator :]
Da, exact cum a spus si Tyler, si eu am inceput sa urasc acest nume, "Justin"... Adica, mai ales el sufera din cauza asta ca trebuie sa pastreze asemenea minciuna.
Si revenind, mi-a placut tonul "matur@ si responsabil al lui Kyan :)) "-Hei, copilu'. Dacă nu mai plângi, îţi cumpăr o îngheţată. [...]" - Astia doi sunt amuzanti rai : ))
Si inca ma intreb de ce te-ai oprit...? Eeeh, din nou sper.
Succes ^^
N-am rezistat să nu verific din nou dacă nu ai mai postat ceva. Surpriza plăcută! ;3
Tyler cred că se simțea așa bine în brațele actorului.. Și da, cred și eu ca se cam sătura de pseudonimul său, dar deh, n-ai ce face.. xD Micuțul Ty s-a emotionat când a fost dat cu lotiune, cât de drăguuț! ;33 Kyan vrea să pară mai.. 'matur' (după cum a spus și MusicxD)? Oricum, e de apreciat că are grijă de Tyler.. Vreau surprize in apăă, dacă se poate. :)) Do, do, hai că am aberat destul!
Sunt curioasă ce se întâmplă în next. T.T Ganbatte! :*
Tuuuuu, dragostea mea, cat asteptam =p~
Aaaah, cat de sexy :o3 Ii face masaj nebunu`, aah? Si nu fac si ei nimic nimic nimic? Doar putin acolo, doar nitelus amor? -o<
Imi place mult cum se comporta Kyan cu Justin, ma amuza teribil :)) Si sunt foarte curioasa ce se va intampla in legatura cu numele si identitatea reala a '' celei '' ce l-a insotit atunci, la inceputul ficului :-?
Abia astept si prima noapte intre ei... 8-> Sau zi sau ce-o fi:))
Eu e obsedat! :X
Bafta la scris >:D<
Genial cap`:X
Ca o creatura detestabila ce sunt...nu am postat ( asta e crima impotriva naturii). Capitolul a fost superb si chiar mi s-a facut mila de Tyler can se gandea ca ar vrea ca Kyan sa stie cin e el cu adevarat si sa nu mai trebuiasa sa se ascunda in spatele acelei identitati false. Greseli de scriere? ( nu stiu daca exista asta ceva in ficurile tale...pentru ca niciodata nu m-am concentrat sa le gasesc...am fost prea absorbita de text.) Vreau neeeext...chuuu
Next, my sweethearts ^^

Capitolul XVIII

Luasem sticluta cu uleiul in mana, de indata ce Kyan terminase a-mi intinde lichidul alunecos pe piele, si continuasem singur prin a il pulveriza pe picioare, la fel cum facuse si el. Daca mai continua sa ma atinga asa, ar fi fost extrem de stanjenitor cand trupul meu se agita mult mai tare decat era deja. Se ridicase in picioare, intinzand pe brate uleiul ce i-a mai ramas pe palme, apoi si-a aruncat privirea peste oceanul intins din fata noastra.
Oricine l-ar fi vazut in toata splendoarea lui, cu trupul si ochii stralucind, iar parul blond sclipind pentru razele puternice ale soarelui, ar fi gandit ca vazuse un zeu. De aceea privirea mea fusese intepenita in directia lui.
Cand in sfarsit am avut ocazia sa inot, am profitat din plin. M-am aruncat in apa limpede si calda, scaldandu-ma in minunea transparenta si uda ce ma inconjura.
Nu dupa mult timp, mi se alaturase Kyan. Au trecut zeci minute de cand ne aflam in apa, insa nu am observat cum trecusera pe langa noi. Radeam si ne simteam bine, ne stropeam si mai spuneam cate o gluma. Era magnific.
Dupa ce am iesit din apa, ne-am intins pe rogojinile noastre, asteptand ca trupurile sa ne fie uscate de soarele care inca isi mai arunca razele spre noi. Insa nu pentru mult timp, deoarece dupa atata inot si soare, ni se facusera foame.
Ne-am imbracat corespunzator pentru a merge la un restaurant din apropiere, insa cat timp am petrecut acolo razand si mancand in acelasi timp, soarele fusese inlocuit deja cu maiestoasa luna, si de micutele faclii arzatoare.
-Ei? te-ai hranit cum trebuie? intrebase Kyan de cum am intrat pe usa casei.
-Sunt plin, am spus eu, zambind si asezandu-mai mainile in solduri.
-Acum am sa dorm mai rau decat un urs, rostise el, indreptandu-se spre camera. Insa amandoi ne-am oprit de cum am intrat in dormitor. Da, trebuia sa dormim in acelasi pat. Eu cerusem aia, nu-i asa?
Ca si cum nu a bagat de seama, Kyan incepuse a se dezbraca. Si-a aruncat camasa pe un scaun, apoi pantalonii, ramanand in boxerii albi.
S-a trantit in pat, intinzandu-se asa incat picioarele lui aproape nu mai incapeau. Facea patul sa para atat d mic pentru el, si totusi era mare pentru mine.
-N-ai de gand sa vii? Cred ca iti face cu ochiul, spuse acesta batand perna din dreapta lui.
Am dat afirmativ din cap, si m-am indreptat spre marginea patului, pe care m-am asezat, insa pe masura ce ma dezbracam... ma si imbracam. Cand mi-am dat tricoul jos, imi luasem altul imediat, apoi pantalonii i-am inlocuit cu altii, scurti si rosii.
-Noapte buna, rostisem eu inainte sa ma arunc sub plapuma subtire, stand cu spatele la Kyan.
Rostise acelasi lucru mai incet, apoi auzisem cearceafurile fosnind, semn sa si el s-a invelit in plapuma.
Era atat de greu sa inchid un singur ochi, stiindu-l atat de aproape... Incercam sa nu ma foiesc, si sa raman in aceeasi pozitie, insa parca devenea chinuitor. Fiecare lucru ma deranja: un fir de par ce-mi cazuse pe ochi, plapuma care ma acoperea parca era groasa, chiar daca era al naibii de subtire... ma simteam cald.
Tot asa au trecut si urmatoarele ore in care nu am reusit nici macar sa adorm pe jumatate. Era aproape ora doua, iar eu stateam agitat si totusi nemiscat sub plapuma.
Abia ce imi inchisesem ochii, si am incercat sa fac abstractie de ceea ce ma inconjura, am auzit cum trupul lui Kyan se misca pe salteaua ce scartaia sub greutatea lui. Bratul lui greu se asezase peste mine, iar din gatul lui se auzise un geamat inabusit si lung.
Am tresarit dupa care am ramas inlemnit. Nu puteam sa il vad, insa imi imaginam ca dormea si credea ca are cine stie ce partenera langa el. De aceea probabil ma si trase mai aproape, lipindu-mi spatele de pieptul sau gol ce se misca deodata cu ritmul lui de a respira.
De atunci puteam spune cu siguranta ca in acea noapte, ochii mei nu aveau sa se mai inchida...
Imi simteam obrajii atat de calzi, la fel cum imi era si trupul, iar inima isi accelerase pulsul atat de tare incat imi era teama sa nu il trezeasca pe Kyan. As fi vrut sa plang! Ma durea atat de tare pieptul, care parca imi era strans de o mana mai mare decat propriul meu trup, si am inceput sa tremur, odata ce fiorii treceau prin corpul meu, parasindu-l la fel de repede, pentru ca apoi sa revina.
Toate acele ore au trecut atat de greu, incat nu stiam ce Dumnzezeu sa mai fac. Nici macar nu ma miscam. Abia de dimineata, am reusit sa ma dau jos din pat, deoarece Kyan isi luase bratul de pe mine, intorcandu-s epe cealalta parte. M-am dus incet spre bucatarie.
Dupa ce mi-am facut o cafea, m-am asezat la masa, insa cum imi tineam mana lipita de ceasca de pe suprafata de lemn, asa imi era si capul, lipit de bratul intins, cu fata in jos, si cu ochii inchisi. Cred ca cel mai potrivit cuvant pentru acea stare a mea era "rupt!". As fi adormit chiar acolo, daca nu il auzisem pe Kyan care aparuse din senin in pragul usii.
-'Neata, spuse el cascand, si parand la fel de obosit ca si mine.
Am tresarit speriat, incercand sa imi tin ochii deschisi.
-Da, 'neata... Vrei o cafea?
-Cred ca am nevoie... Cum ai dormit? ma intrebase el, de indata ce m-am ridicat de pe scaun.
-Aaa... bine, am mintit eu, ridicandu-ma de pe scaun pentru a ma indrepta spre bufet. Tu?
-De fapt nu ai dormit. De ce minti? dupa ce te-am adus mai aproape de mine puteam sa vad clar cum iti miscai genele in sus si-n jos, clipind.
Am ramas nemiscat si cu gura intredeschisa in timp ce incercam sa imi gasesc o scuza... bine ca nu imi vedea expresia, pentru ca eram cu spatele la el.
-Bine, nu am dormit, am recunoscut eu, intinzandu-ma dupa cafeaua din dulapior. Poti te rog sa imi aduci ochelarii? am uitat sa ii iau...
Ca si cum nu a auzit ce l-am rugat, acesta continuase.
-De ce nu ai dormit?
-Cred ca era luna plina.
-Nu, nu a fost.
-De unde stii?
-Pentru ca nici eu nu am dormit, iar luna o vedeam clar pe geam.
Ah! imi amintisem. Eu nu vedeam geamul din cauza ca stateam cu spatele la el... Kyan putea sa isi intoarca putin capul oricand.
-In plus, adaugase el. Nici eu nu pot sa dorm cand e luna plina. Ma zvarcolesc ca un caine care nu e invatat cu lesa.
-Deci nici tu nu ai dormit. De ce?
-Tu sa-mi spui. Eu te-am intrebat primul, spuse el, incrucisandu-si bratele la piept
-Vorbesti serios? Chiar facem asta? Nu suntem copii de cinci ani, rotisem eu, aprinzand focul aragazului. El ramanea totusi pe pozitie, cu privirea fixata spre ceafa mea, asteptand un raspuns. Bine! Nu am dormit pentru ca... aaa...ma durea burta.
M-am intors spre el, incercand sa par convingator, insa el ridicase o spranceana. Din pacate el era actorul, nu eu.
-Bine, recunosc, am mintit. Eu nu am putut sa dorm pentru ca... pentru ca erai tu acolo, si pe deasupra ma mai si lipisesi de tine, si... chestia asta m-a agitat, bine? Motiv pentru care nu am putut inchide un ochi toata noaptea. Multumit?
Am expirat puternic simtind ca ma eliberasem de o povara, insa culoarea rozalie mi se imprastiase in obraji ca cerneala in apa, si din acea cauza m-am intors la aragaz, punand ibricul cu apa pe foc. M-am indreptat pe urma spre dulapior spre a lua zaharul, pe care l-am lasat pe bufet, privirea mea ramanand apoi atintita spre cutiuta de metal frumos colorata.
Nu ii mai auzisem vocea barbatului pentru un timp, si ma cufundasem dintr-o data in gandurile mele care spuneau acelasi lucru, pe care le stiam deja "Cred ca am sa mor de rusine!".
Nu am bagat de seama pasii care s-au indreptat spre mine, insa cand isi lipise pieptul de spatele meu, iar palmele i s-au sprijinit de bufet, prinzandu-ma in "capcana", am inspirat dintr-o data si am tresarit.
-Se pare ca motivele noastre de neliniste se aseamana al dracului de bine, spuse el aproape de urechea mea.
-Cafeaua... am rostit eu ragusit si incet, lasandu-mi capul plecat.
-Da, e chiar aici, spus el, prinzand de pachetul de cafea si punandu-mi-l in fata pe bufet.
-Iti vine sa glumesti? Trebuie sa o fac. Va clocoti apa...
-Inseamna ca doar apa ma mai intelege, spuse el, apecandu-se mai mult peste mine.
-De ce nu incetezi cu aluziile? intrebasem eu, inghitind pe urma cu greu.
-De ce nu incetezi cu prefacatoria?
-Kyan, ma sperii, spusesem eu, simtind cum pulsul imi crescuse de emotie si spaima. Poate ca spaima era insemnificativa, dar o simteam. Spaima ca ma descoperea.
-Te sperii? Sau te nelinistesc?
Respiratia lui imi atingea gatul, si ii simteam privirea urmarind locul din josul urechii mele, ca un uliu ce-si urmareste prada. Simteam nevoia unui fular...
Mi-am oprit un geamat scurt cand ii simtisem buzele atingandu-mi bland gatul, tresarind atunci cand coborase mai mult, trimitandu-mi fiori prin intreg trupul ce incepuse a-mi vibra.
-Kyan!
-Scuze, nu m-am putut abtine, spuse el, ridicandu-si capul si umezidu-si buzele cu limba.
S-a indepartat de mine, asezandu-se pe un scaun din jurul mesei de lemn, departandu-si picioarele, punandu-si coatele pe pulpe.
Mi-am dres glasul, apoi m-am ocupat din nou de cafea, incercand sa dau impresia cum ca nimic nu se intamplase.
Imediat ce ii inmanasem cafeaua, acesta mi-a multumit, iar comportarea sa imi parea foarte normala. Nici nu mai deschisese vreun subiect pe tema care ne includea pe noi doi, ci vorbeam ca doi oameni la o cafea de dimineata.
Uuuu chiar nu am asteptam sa fiu prima, ca sa las comm la ficul tau.
Ma simt asa de onorata. :X:X

Mi-a placut enorm acest capitol, il ador... pur si simplu, deci actiunea a decurs cum trebuie.
Eu la inceput am crezut ca, am spus virgula.. :)) Kyan dormeam si visa si ca din greseala l-a tras mai aproape de trupul sau pe Justin.
Al naiba ca pana si mie a inceput sa-mi fiarba sangele.. ce naiba.. :))
Ca starul asta pune pe jar pe toti. ;;)
Dar si tu magia pe care o faci atunci cand descrii, chiar foarte frumos si super bine. :-)

Si de ce te-ai oprit din "actiune".. si stii bine la ce ma refer. ;;)
Doamne, imi vine sa te strag de gat cateodata.. ca ma lasi aici sa fierb, naiba ca daa eram in locul apei aceleia.. ma jur ca eu explodam de acolo. Nu ma evaporam, faceam : CA BOOM !!
Oh, dulceata, chiar ma gandeam in drum spre casa cand ne pui capitolul la SID :X Se pare ca estem telepatice!
Se gandeste la el ca la un zeu, aah? Si cand zeul are de gand sa profite de slujitorul lui? =p~ Cand au de gand sa... Stii tu ce? ;;) Aaah, mintea mea moare dupa asa ceva si tu stii prea bine asta.. Deci... ? :o3
'' Sunt plin ''... Femeie, mintea mea a zburat pe la niste perversitati acum =p~ PLin cu ce?:)) Plin cu Kyan se poate? ;;) [ Dau in paranoiaaa o.O ]
God! In pat... Amandoi... Fara atingeri perverseee? >.> Fara... Fara nimic care sa ma faca pe mine sa sar in sus de bucurie? Un sarut, o mangaiere, o ceva sculata pe-acolo... Kyan, ma omori cu zile:(( Nopti si amurguri, rasarituri si neguri sau ce-oi mai avea eu >.> Faza cu luna plina a fost prea belea:)) Nu stiu cum de ai atatea idei, cert este insa ca sunt miiiinunate si le iubesc <3
Ador felul tau de a jongla cu vorbele si sentimentele lor, te pricepi foarte bine la schimburile de replici, mai ales ca sunt al naibii de amuzante si le sorb din priviri :x Creatiile tale se citesc intotdeauna cu placere de subsemnata <3 Nu-mi vine sa cred insa ca ei doi mai pot vorbi '' ca doi oameni la cafea dimineata ''. I means... Cand o fac? :o3
Abia astept momentul... Si iti doresc spor la scris in continuare *hug* *kiss*
Ideile tale de nepretuit sa nu se termine niciodata! :X
heeei, ce frumos! acțiunea decurge leent, si frumoos, si.. ah! ne fierbi, înțelege, iar partea cea mai 'necinstită' e că știi cu ce se mănâncă o poveste, te pricepi de minune să ne ții în suspans. ^ ^ oricum, sunt sigură că atunci când va veni momentul, ne vei pregăti ceva delicios, așa cum ne-ai tot obișnuit. :") bietul Tyler, cred și eu că abia mai putea respira acolo. =) mi-a plăcut mult cum a sunat atunci când Tyler spune că simte nevoia unui fular (era in Hawaiiiiiiiiiiii O.O), referindu-se desigur la respirația lui Kyan. eh, bun capitol, mi-a plăcut, ține-o tot așa! *hug* :">
Of, iata ca ajung si eu in sfarsit. :| Cred ca era imposibil sa nu comentez.. :]]
Iti jur ca eu vroiam [ de fapt, nu numai eu, sunt sigura ] putina actiune. Si bineinteles ca prin "actiune" ma refer la Kyan si la Tyler. Ohh, parca nu pot astepta pana la fazele acelea yaoi, insa asa cum ai spus si tu, ce fel de fic yaoi e ala fara acest "ingredient" ? Eu sunt fooarte nerabdatoare.
:pls:
Si da, ca toti ceilalti, chiar sper ca Ty sa-i marturiseasca odata numele sau adevarat si toata treaba asta cu Sam si blah blah blah!
^^ Dear, astept pentru urmatorul capitol. Voi reveni atunci cu un comm. :D
Briliant!!! Ăsta a fost singurul cuvând ce mi-a trecut prin minte după ce am citit capitolul. Uh... deci la cât de mult se abţin, mai ales Kyan, atunci cănd mi se va îndeplini dorinţa de yaoi, va fi incendiar. Ştiu că va merita aşteptarea.
Decvi tu chiar nu ai glumit când ai zis că va fi ceva diferit.Îmi place... defapt, mie îmi place tot ce scrii tu:X
Ah, am menţionat până acum că-l ador pe Kyan? Îi ador adorabilitatea:))
Sincer... nici nu mai ştiu ce aş putea spune. Ficul tău e prea perfect. A trecut demult limitele perfectului!
Aştepot cu nerăbdare continuarea.
Pa-pa şi spor la scris:*
Intr-un sfarsit,am aterizat si eu pe-aici.
Ca-ntotdeauna ;)) nu ma intereseaza greselile cat timp intzeleg ceea ce scrie.
Inceputul a fost un succes! :bv: Nu ma asteptam sa mearga atat de departe... :)) Ok,mint :-? Ma roog :-j Important e ca next-ul sa revina cat mai repede,caci MOR! :dead: Imi place felul in care descrii :-? ... De fapt,ce tot vorbesc aici?! E vorba despre ficul TAU! :love:
Ok,revenim? ;))
Tyler este un baiat de nora 10! Imi place felul sau de a fi. ... Intrebare: stie sa gateasca? :)) I-ar fi o 'sotzie' minunata lu' Kayn [ sper ca n-am gresit numele >.< ] . Ceea ce astept eu,de fapt, este momentul in care Tyler ii spune iubitului sau de Taylor. Frate,bietul baiat! :))
Despre Kayn n-am ce comenta :-? Atat timp cat se poarta frumos cu tanarul si frumosul ochelarist. ;)
Acum Samantha :-w ... Chiar umbla cu mai multzi barbatzi!? :O Niciodata,dar niciodata nu mi-a trecut prin cap asa ceva! [-( Dar,sincera sa fiu,imi place cat de mult isi iubeste fratziorul! ^_^
Ok,A venit vacantza! >:) Singuri baietzii... :> Cat astept ca cei doi sa se imperecheze! :)) 8-> :))
Draga,iarta-ma,dar...Peste putzin timp merg la scoala,probabil am scris multe neintzelesuri :"> Treaba e ca :)) .. sunt innebunita dupa acest fic. Totul imi place! XD Totul ... :X Ai intzeles asta,nu? :)) Bravo! Te astept cu next-ul...al tau luuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuung next :X

Bye! :-h
Buna, scuze de intarziere...de fapt am citit toate capitolele exact cand le-ai postat, dar lenea
>.<.. Asa sa revin la Scaldare in dorinta care este unul dintre ficurile mele preferate, chiar daca nu o arat. Cei doi in vacanta, pe malul marii... incep sa visez. Deci nu stiu de unde ai atata imaginatie, sa descrii cu lux de amanunt ce se intampla intre ei doi. Il ador pe micutul Tyler, seamana cu mine, adica cu mine mai din trecut... Rusinos[Timid] O frumusete de baiat.Imi place cand il faci sa ramana fara respiratie iar faza cu luna, cei doi in patul mare, ouf! este atat de romantic, nu stiu ce as mai putea spune, doar ca dupa parerea mea ficul tau este perfect! Cele trei moduri de expunere se imbina perfect... Descrierea pe care o ador, este detaliata si ma face sa vad pana si cel mai ascuns sentiment, Naratiunea care se imbina perfect cu Dialogul care in unele momente este adorabil...cand vorbesc cei doi iar Tyler se rusineaza si... Cred ca salivez...[: )) Asa, deci deocamdata cam atat...spun doar ca astept cu mare nerabdare nextul care sper ca o sa apara de curant.
Ja. Ne!
Hmm, capitolul asta e cam scurt si grabit, but, my dears, va anunt ca yaoi-ul vostru va sosi foarte curand :]

Capitolul XIX

Asa au trecut alte patru zile, in care Kyan nici macar nu ma mai atinsese in acel mod, si incetase cu aluziile. Ne simteam bine, dar mi se parea tare ciudat sa treaca o zi fara ca macar sa faca o simpla aluzie.
Incepusem sa ma gandesc eu la tampenii! Voiam sa imi faca aluzii? Innebunisem.
Erau ultimele ore pe care le mai petreceam impreuna in Hawaii, si acelea, facandu-ne bagajele.
-Esti gata? intrebase el, ridicand de manerele a doua valize.
-Gata, am spus eu zambitor, tragandu-mi trollerul dupa mine.
Luand un taxi pana la aeroport, ne luasem la revedere de la palmieri, nisip si casuta aceea confortabila. Nici macar atunci cand eram in avion nu cutezam sa imi iau ochii de la privelistea incantatoare a Hawaiului.
-Superb... am rostit eu, oftand, vazand cum imaginea paradisului se indeparta de mine.
-Da, a fost foarte frumos, fu barbatul de acord.
Avionul era acelasi, iar locurile noastre erau la fel ca cele pe care am stat cand am mers inspre Hawaii. Dupa putin timp, oftasem.
-Kyan, s-a intamplat ceva? am intrebat eu fara a-l privi.
-Nu... de ce?
-Pentru ca mi-ai parut ciudat in utimele zile.
-De ce? ca nu te-am atins?
-Poftim? Nu...Eu... asa mi s-a parut, am spus eu, intorcandu-mi usor uimit privirea spre el.
-Ca nu te-am atins.
-Nu! de ce te invarti in jurul aceluiasi subiect?
-Atunci de ce par ciudat?
-Uita ce am spus, rostisem eu, facand un semn din mana.
Langa scaune aveam cate un mp3. Un lucru bun, avand in vedere ca voiam sa scap putin timp de ganduri. Il luasem, bagandu-mi castile in urechi, evitand privirea lui Kyan care era atintita asupra mea.
Muzica linistitoare m-a indemnat sa imi inchid ochii, insa nu pentru mult timp, deoarece barbatul prinsese de o casca, indemnandu-ma sa il ascult.
-Incerci cumva sa fugi de adevar? intrebase el serios, aplecandu-se usor inspre mine.
-Despre ce tot vorbesti, Kyan? Nu fug de nimic.
-Nu? atunci spune-mi, ce simti fata de mine?
-Ai aflat destul de multe, am spus eu, ferindu-mi privirea de a sa.
-Spune-mi acum.
-Nu are rost...
-Ce zici? intrebase el parca nervos, ridicand o spranceana.
-Nu, nu are rost, pentru ca oricum ti-am spus ca nu voi accepta nimic intre noi, orice as simti pentru tine.
Ii observasem maxilarul incordandu-se, muschii zvacnind in ambele parti ale acestuia.
-A, deci nu are rost. E bine de stiut.
Incerca sa para calm, insa ii vazusem furia din ochii albastri, care se indreptasera spre televizorul dinaintea lor, ramanand usor incruntati.
-Nu stiu daca ti se pare logic, dar sa vezi doua persoane de acelasi sex impreuna e un lucru inacceptabil pana si in ziua de azi, in foarte multe tari, am spus eu, atragandu-i atentia.
-Ce mi se pare logic e ca nu ma intereseaza. Alt lucru logic pentru mine e ca te doresc, si la dracu! te doresc al naibii de mult. Un lucru ilogic e ca tu nu vrei sa accepti chiar daca stii ce simti.
-Mi se pare scarbos!
Parca el se albise la fata, iar eu regretasem instantaneu acele cuvinte, insa nu imi cerusem scuze. El ma provocase.
-Serios? ti se pare scarbos? Atunci cum se face ca fiecare data cand te-am sarutat deveneai un mielusel si torceai ca o pisica? ataca el, incruntandu-se.
De indata ce vazuse ca buzele mele intredeschise nu aveau sa scape vreun cuvant, acesta facu un semn din mana, si imi vorbise parca pe un ton plictisit.
-Las-o balta.
De acea data si-a intors definitiv privirea la televizor, apoi mana sa apucase de mp3-ul de langa scaunul sau, infigandu-si castile in urechi. Il suparasem rau de tot...
Cinci ore de calatorie au fost un infern total de plictiseala. Kyan nu imi mai vorbise, fiind prea suparat, iar muzica incepuse a ma calca pe nervi. Voiam sa adorm, insa nu am reusit, deoarece gandurile mele se indreptau mereu spre barbatul de pe scaunul alaturat, care era suparat pe mine. Ma framanta acel gand si sentimentul de vinovatie.
De cum am coborat din avion, si ne aveam bagajele in mana, fiecare a luat cate un alt taxi. Nici macar nu ma salutase.
"Chiar atat de rau a sunat?" ma intrebasem eu, coborandu-mi privirea in timp ce taximetristul pornise masina.
De indata ce ajunsesem in fata casei, i-am platit domnului, apoi imi luasem trollerul din spatele masinii, mergand incet spre usa.
-Tyler! Fratioare! strigase Samantha sarind pe mine pentru a ma strange in brate entuziasmata, de indata ce am pasit inauntru.
-Buna Sam...
-Esti suparat! remarcase ea, incruntata. Ce ti-a facut nemernicul ala? am sa il dezmembrez!
-Nu, nimic. Cred ca eu i-am facut lui ceva...
-Tu? Lui? Fa-ti sora fericita si spune-mi ce i-ai facut. I-ai tras una? L-ai abandonat? A fost un cretin?
-Samantha!
-Bine, scuze. Am glumit, dar ce s-a intamplat? intrebase ea, tragandu-ma de mana pana cand am ajuns in living, unde ne asezasem pe canapea.
Istorisirea mea o lasase de multe ori cu ochii cascati, insa cand ajunsesem la samanta problemei, aceasta ramasese ganditoare.
-I-ai ranit sentimentele spunand asa ceva, constata ea, jucandu-se cu o suvita din parul ei saten-roscat.
-Si acum imi pare rau... Nu am vrut sa ii spun asa ceva, dar m-a provocat. Crezi ca ar trebui sa imi cer scuze?
-Cred ca ar trebui sa iti ceri scuze si sa nu mai fii prostut. Tampitul ala mi se pare al dracului de serios. Acum sunt patru saptamani! Pot sa-i rad in nas!
-Sam...
-Scuze. Daca vrei sa iti ceri iertare, te duci maine la el... dar nu astazi. Pari foarte obosit, spuse ea, asezandu-si mainile pe obrajii mei.
Mi-am miscat capul in sens afirmativ, apoi i-am zambit usor in coltul gurii.
-Ochelarii astia te fac sa pari foarte sexi, spuse ea, indepartandu-si chipul de al meu.
-Poftim?
Am cascat ochii uimit de cuvintele propriei mele surori.
-Ce? Sunt sora ta dar nu sunt oarba. Stiu sa recunosc o persoana frumoasa cand o vad.
Imi lasasem chipul in jos, rusinat, apoi ii multumisem Samanthei pentru compliment. Aceasta s-a ridicat, spunandu-mi ca avea sa imi pregateasca ceva sa mananc, apoi s-a indreptat spre bucatarie.
Am oftat, apoi m-am intins pe canapea, asezandu-mi capul pe bratul acesteia.
Imediat dupa ce mancasem, am mai petrecut putin timp cu sora mea, povestind despre locul in care statusem o saptamana alaturi de Kyan si am incetat doar cand ea a primit un telefon si a fost anuntata ca trebuia sa plece.
M-am aruncat in pat, inchizandu-mi ochii. Nu a trecut mult timp pana cand adormisem, deoarece cat am stat in Hawaii si am dormit in acelasi pat cu el, ma trezeam foarte devreme, foarte obosit. Noaptea pentru mine era mai grea decat daca as fi dormit pe ace. Incercasem totusi sa nu arat acel lucru...
Urmatoarea dimineata imi facusem o cafea, incercand sa imi gasesc curajul sa merg acasa la Kyan pentru a-i cere scuze. Samantha inca dormea, si am decis sa plec inainte ca ea sa se trezeasca, deoarece cu siguranta venise tarziu in acea seara.
Ma imbracasem cu un tricou alb si o pereche de blugi inchisi la culoare, apoi imi aranjasem putin parul cu piaptanul. Nu puteam merge la usa lui Kyan Lawson aratand ca un om al strazii. Oricine m-ar fi putut observa.
Am chemat un taxi, si am oftat atunci cand il vazusem inaintea casei. Inca nu stiam ce anume aveam sa ii spun lui Kyan, iar acest lucru ma nelinistea ingrozitor de mult. Mainile imi transpirasera si nici macar nu eram in fata lui. Mi-am aranjat ochelarii si am iesit pe usa, incuind-o in urma mea.
Dupa ce intrasem in automobil, ii spusesem taximetristului adresa, iar acesta aprobase zambitor.
Ma gandeam ce anume aveam sa ii spun lui Kyan. Inima imi batea cu putere, nelinistita... speram sa nu scot o alta prostie care ar fi putut sa il supere.
Pai vad ca lipsesc cateva virgulite si unele cuvinte ar fi trebuie scrise cu litere mari... : - ? Dar nu-ti sar in cap cu asta, caci nu-i atat de important precum a fost capitolul. ^^
"-De ce? că nu te-am atins? " - Well, observ ca se cam incing spiritele pe aici. :| Oh, shit! Astia doi au inceput sa se certe si nu sunt de acord cu aiureala asta. Sper sa se rezolve intre cei doi. :]
Pfff, eu tot ma gandesc la adevar. Ma intreb cand o sa iasa la iveala adevarul asta cu numele si cu Sam. Se poate sa aflam in urmatorul capitol...? Eehh, pana atunci, astept nextul. Te pup! :*
ahh, păcat că au plecat de acolo, era un loc atât de drăguț, numai bun. :] am observat că Kyan s-a aprins rău la discuția lor din avion. >.> s-au certat puțin, dar avea oarecum dreptul, Tyler a fost destul de direct. mi-a plăcut cum a reacționat Samantha, îmi place personajul ei, dă o altă nuanță poveștii când e pe acolo. ^ ^ măcar a fost o bună sfătuitore și i-a propus să-și ceară scuze. xD haa, îmi și imaginez cum Tyler se pierdee, și e adorabil.. mi-ar plăcea să descrii mai mult limbajul/aspectul trupului; iar aici nu mă refer neapărat la roșeața din obraji. în rest totul mi se pare foarte frumos lucrat. felicitări! >:d< ha, aștept nextul. <3
oh, God.. miroase a yaoi
-Serios? ţi se pare scârbos? Atunci cum se face că fiecare dată când te-am sărutat deveneai un mieluşel şi torceai ca o pisică? atacă el, încruntându-se
serios? era sa ma scurg de pe scaun. Actiunea nu mi s-a parut grabita, chiar daca tu ne-ai avertizat inainte. A fost asa de frumos, pacat ca au plecat din Hawaii ...
Sper sa mi se para, dar lui Samantha ii va placea de Tyler? Din cate vad arata biiine:>
Si, in sfarsit. Lasa cuvintele, vrem yaoi, mai Tyler! =))) hai ca nu e deloc scarbos:>
ma rog, bafta la scris nextul.
xoxo
Da, nu poate fi totul numai armonie..trebuie sa fie si ceva acolo.. o cearta, da perfect...da, imi place faptul ca se atata unul pe altul. Asa cum ai spus si tu..faptul ca yaoi va aparea in curand... pff cat ma bucur..dar sa stii ca stau ca pe ace..abia astept...faptul ca Tyler se duce la el acasa sa ii ceara scuze...doamne si Kyan... ce se va intampla... oricum sper sa fii perversa..cat poti sa fii tu de perversa dar si de romantica..te rog adu nextul cat poti tu de repede...te rog frumos...ca nu mai rezist...Kyan & Tyker..amandoi facand nebunii..ouf! inebunesc si eu...
Multumesc din nou pentru capitole..faci o treaba minunata...
J.A. N.E !
Nieeext xD

Capitolul XX

Taxiul oprise in fata casei actorului, iar dupa ce platisem, pasii mei m-au condus lent spre poarta mare de fier, pe care o deschisesem urmand calea spre intrarea in locuinta.
Am ezitat iniante sa apas butonul soneriei, insa dupa ce o facusem, ii auzisem vocea lui Kyan care se certa cu cineva.
-Nu Chris, n-am chef astazi, la dracu! Da-o naibii de revista! Putin ma intereseaza!
Usa s-a deschis, facand ca zgomotul vocii lui sa fie si mai strident. Imi lasasem capul plecat, iar Kyan ii transmisese managerului sau ca aveau sa vorbeasca mai tarziu. Si-a varat telefonul in buzunarul blugilor, apoi s-a sprijinit de tocul usii, asteptand sa vorbesc.
-Pot intra? intrebasem eu jenat, fara a-mi ridica privirea spre el.
Kyan s-a dat la o parte din usa, facandu-mi un semn cu mana, iar eu am pasit inauntru, urmandu-l spre living.
-Ascult, spuse el, sprijinindu-se pe perete, tinandu-si bratele incrucisate.
-Am venit... sa imi cer scuze, am rostit eu incet, aranjandu-mi ochelarii, dupa care mi-am ridicat capul spre a-l privi pe cel dinaintea mea. Stiu ca ceea ce am spus eu nu a sunat deloc frumos.
-Oh, a sunat al dracului de urat, intervenise el, dupa care ma lasase sa continui.
-Imi pare rau. Nu voiam sa spun asa ceva, dar... m-ai provocat, si am spus un lucru neadevarat.
Imi simtisem mainile reci si ude si am inceput sa le frec incet intre ele, spre a le incalzi.
-Si atunci ce voiai sa spui? intrebase el, lasandu-si bratele pe langa corp, si apropiindu-se de mine.
-Nu stiu... Cert e ca nu voiam in niciun caz sa spun un asa adjectiv.
-Si atunci cu ce alt adjectiv ai descrie sentimentele tale fata de mine?
Inghitisem cu greu, lasandu-mi din nou capul plecat, simtitndu-mi obrajii infierbantandu-se.
-Imi e imposibil sa descriu...
-De ce?
Oftasem si mi-am intors jenat chipul, evitandu-i privirea.
-Iti e rusine, remarca el, asezandu-si muchia degetului aratator sub barbia mea, indemnandu-ma sa imi intorc capul spre el.
As fi vrut sa ma arunc sub patul care se vedea in camera alaturata a carui usa era deschisa, numai ca sa imi ascund jena.
-Te rog, nu fi suparat pe mine, rostisem eu incet, abia atunci privindu-l.
-Nu sunt.
Zambetul ce ii aparuse pe buze fusese sincer, iar inima mea salta odata ce il observasem.
-Bei ceva? ma intrebase el, facandu-mi semn cu capul spre bucatarie.
Am dat afirmativ din cap, apoi il urmasem. M-am asezat pe un scaun de la masa, iar imediat dupa ce spusesem ce anume doream sa beau, acesta imi pusese un pahar cu suc natural in mana, in timp ce el isi pusese whisky cu gheata.
Chiar atunci cand voia sa imi spuna ceva, ii sunase telefonul. Acesta il scoase maraind cateva cuvinte urate, apoi raspunse nervos.
Eu imi pusesem paharul pe masa, dupa ce sorbisem de cateva ori din lichidul portocaliu, si asteptasem ca acea convorbire a lui Kyan cu managerul lui sa ia sfarsit. Dar devenea din ce in ce mai nervos, iar discutia se aprindea.
-La dracu, Chris! Esti nebun? Am spus ca nu!
Striga nervos, plimbandu-se de colo-colo, si parea decis ca dupa acea convorbire sa isi arunce telefonul pe geam.
Dupa un sir de injuraturi, Kyan isi daduse ochii peste cap, adus deja in culmea disperarii. Se putea auzi vocea lui Chris, strigand si el.
-Asculta-ma! Nu! Sunt stresat! Nu am chef! Punct! Nicio revista, nicio reclama! Nu azi! La dracu! Nu ma intereseaza! Vin si alte contracte! De ce mai insisti daca ti-am spus ca nu vreau?
La urmatoarea injuratura, acesta lovise cu pumnul in masa atat de puternic, incat masa se cutremurase, iar paharul meu de suc cazuse, varsandu-si intreg continutul pe tricoul si pantalonii mei.
-Drace! striga el, dupa care isi inchise telefonul, aruncandu-l pe bufet. Scuza-ma, n-am vrut sa se intample asta.
-Nu e nimic, am spus eu, ridicandu-ma in picioare, lovind cu palmele pe suprafata tricoului ud.
Acesta expirase descurajat, apoi imi ceruse sa il urmez. Ajungand in camera sa, acesta incepuse a scormoni prin dulap.
-Kyan nu trebuie... am sa ma duc acasa.
-Abia ai venit si nu te pot lasa sa pleci asa. Voi avea eu grija de hainele tale. Momentan ia astia.
Imi daduse o pereche de pantaloni. Ma asezasem pe pat, scapand de panatalonii mei, insa cand ii imbracasem pe cei ai lui Kyan, pe langa mine, mai putea intra inca o jumatate de persoana in ei.
Am ras, insa cuvintele lui Kyan imi stersese zambetul.
-Astia erau cei mai mici pe care ii aveam.
-Vorbesti serios?
-Eu asa cred. Nu-i nimic. Am o camasa care e destul de lunga...
Dupa ce mai scormonise inca putin, imi aruncase o camasa alba, iar eu scapasem de tricoul ud, pentru a o imbraca. Era intr-adevar lunga. Imi ajungea pana aproape de genunchi, iar manecile imi treceau de degete.
De cum ma ridicasem in picioare, pantalonii largimi mi-au cazut la picioare, si am strambat din gura privindu-i. Am trecut peste ei, aplecandu-ma si luandu-i in mana pentru a-i inapoia proprietarului.
Acesta imi luase pe urma tricoul si pantalonii uzi si a disparut cu ele in baie.
In timpul acela, eu imi verificam tinuta deloc decenta. Camasa avea nasturi doar pana la jumatatea pulpelor mele, si nu pana aproape de genunchi, unde imi ajungea de fapt materialul. Parul imi era usor deranjat, iar ochelarii mici cu rama subtire, pareau a da o aura... ciudata. Sau mai bine spus, chiar perversa.
La acea imagine a mea, imi simtisem sangele invadandu-mi obrajii, incalzindu-i puternic. Mai bine imi luam hainele inapoi si plecam acasa. Cand am intrat pe usa baii, l-am observat pe Kyan care tocmai imi aseza pantalonii complet uzi pe calorifer... atunci imi pierise orice idee de a pleca din casa lui. Fara pantalonii mei, nu aveam unde sa ma duc.
Privirea lui se oprise asupra mea, masurandu-ma din cap pana-n picioare, apoi isi trecuse limba peste buze inainte de a incepe sa-mi vorbeasca.
-Termin imediat.
-Dar va dura foarte mult pana cand hainele mi se vor usca...
-Voi da drumul la centrala ca sa se usuce mai repede pe calorifer.
Am ridicat din umeri, apoi m-am intors in camera. Atunci observasem biblioteca de pe peretele stang si fara ca macar sa mai gandesc, mi-am bagat nasul pe acolo, cautand ceva pentru a citi.
M-am asezat pe pat pe indata ce am luat o carte de pe un raft mult mai inalt decat mine, si incepusem a o rasfoi.
Ma cufundasem in randurile autorului Gaston Leroux, pana cand din spatele meu venise Kyan, facandu-ma sa tresar atunci cand ii auzisem vocea.
-Hainele sunt spalate, iar centrala pornita. In cateva ore hainele tale vor fi ca noi.
I-am zambit usor, apoi inchisesem cartea si m-am ridicat pentru a o pune la loc in raft. Cand m-am intins pentru a ajunge la cel de sus, nu am bagat de seama cum camasa mi se ridica mai sus de pulpe... insa Kyan isi drese glasul.
-Am sa o pun eu... la loc, spuse el, apropiindu-se si luandu-mi cartea din mana.
-A, bine, rostisem eu, privind cum o aseza la locul ei fara niciun efort. Chiar porti camasa asta? pare cam mare, am spus eu, privind in jos spre materialul ce ma acoperea.
-De fapt ma strange la spate si brate. Dar e destul de lunga.
Ochii lui coborara, studiindu-mi din nou tinuta. Privirea lui ma agita.
-Ar trebui sa imi cer scuze pentru deranj, am spus eu, ridicandu-mi mana in dreptul buzelor, lasandu-mi narile sa fie invadate de parfumul camasii lui Kyan.
Ca si cum nu m-a auzit, acesta ramasese cu privirea atintita spre mine. Abia cand imi miscasem mana intr-o parte si alta inaintea ochilor sai, acesta clipise des.
-Ce spuneai? intrebase el, parca abia coborat pe pamant.
-Ca ar trebui sa imi cer scuze pentru deranj.
-Nu e niciun deranj...
Mana lui dreapta i s-a asezat pe o jumatate a fetei, expirand puternic.
-S-a intamplat ceva? intrebasem eu, privindu-l curios.
-La naiba Justin... Poate nu a fost o idee buna sa vii aici.
-Poftim? De ce? intrebasem eu dezamagit.
-Pentru ca nu iti dai seama ce faci.
-Nu inteleg, rostisem eu dezorientat, jucandu-ma cu manecile camesii care imi era mult prea larga.
Acesta imi prinsese ambele maini ridicandu-le la nivelul chipului meu, deoarece atentia mea era indreptata spre ele si manecile lungi. Privirea mea a intalnit-o brusc pe a lui.
-Ma provoci, spuse el, moment in care ochii albastri ii sclipira puternic.
Aww gosh ! I can`t belive this !
Ti-am citit toate ficurile, insa lenea asta mult prea mare nu mi-a permis sa dau si comentari :-".
Oricum, am reusit in sfarsit sa-mi inving lenea si dau comm^^.
So, acest capitol a fost incendiar. Cand s-a ridicat Tyler sa puna cartea la loc, eram sigura ca [ , ] Kyan va face.. ceva [ :-" ], dar din pacate nu a fost asa :((.
Oircum, sfarsitul capitolului a fost bestiaaal [ :X ] si ma duce cu gandu` numai la lucruri necurate.
Ahh, mintea mea mult prea obsedata de yaoi, pana acolo ajunge :)) .
De-abea astept next chapter, sunt sigura ca... ceva... se va intampla =p~.
Sper sa ma anunti si pe mine cand pui nextul, pentru ca deja fierb aici, numai imaginandu`mi continuarea =p~.
Lord! Te iubesc, iza si iti iubesc ficurilee ! :X:X
P.S. sa nu ne lasi prea mult in suspans, te rog :o3.
* `k`i`S`s`e`z` *
___________________________________
`I;m first ! >:)
Kawaii! O.O Tylera fost așa hot capitolul ăsta! :)) A avut mai puține emoții decât mă așteptam, și a fost mai bine așa. Te-ai descurcat foarte bine și cu capitolul ăsta.. ai avut și dialog, și descriere, și de toate! Știi.. e chestia aia că nu-ți dai seama că citești, pur și simplu îți imaginezi, și e genial. ;33 Câtă atracție din partea lui Kyan pentru Tyler <3.. nu că nu ar fi și invers. xD După cum ai terminat capitolul, și după ce ne-ai 'avertizat' că va urma curand yaoi, ceva îmi spune că ne vei pregătești un următor capitol delicios. :"> Succes cu nextul! :*
Aww, cat de dulce poate fi Justin ca vine sa-si ceara scuze! Putine persoane fac asta acum, dar el e un adevarat dulce si frumos:o3 Si Kyan... Aww, poate nu-l iarta, ca sa vezi ce palma peste bot a la Piedone ii dau:)) Nu stiu de ce, da` eu ii atribui imaginea lui Kyan lui Dante, doar cu mici modificari:)) E clar, imi place prea mult cuplul Yuri-Dante. Stii, e chiar uimitor ceea ce ai facut >.> Adica... Aww, e capitolul 21 si ei nu si-au tras-o inca! :o3
O sa fie o pardida pe cinste, stiu sigur, ma astept la asta din partea ta, scumpo :X Si abia astept :o3
A varsat paharu` pe el =)) Eeeh, asta suna al dracului de tare !sii... Siii :o3 Mamiiiiiii, ii da haine de la el! :X Aw, Justin dezbracandu-se in camera, in casa cu Kyan =p~ Seeeeeex! :x Amor, dragoste, cevaaa O.O O sa innebunesc!
Il provoaca?! SI pe mine ma provoaca! :( Da` eu n-am instrument, pe cand Kyan... DOamne, Izaa, te imlpor, adu-ne nextu` [-o<
Bafta la scris *hug*
Ouf ma indragostesc din ce in ce mai tare de micutii mei indragostiti..sunt al naibii de bunoci..si vestimentatia lui Tyler..ma duce cu gandul la lucruri cu adevarat indecente...si felul in care l-a prins de manutele sale neastamparate si felul in care i-a spus ca il provoaca..cred ca se apropie o scena Yaoi foarte..provocatoare si romantica..cel putin asta astept de la tine...
Stiu foarte bine ca pui suflet in ceea ce scrii fiindca totul ia o aura atat de melancolica si lenta incat mi se taie respiratia... abia astept ca micutul Kyan sa treaca la actiune..iar micutul meu Tyler rusinat sa geama sub trupul transpirat al eroului meu...doamne m-ai facut sa salivez..
si inca cum
Astept cu mare nerabdare nextul..de fapt pe acesta l-am asteptat...ouf! scrii foarte repede..si imi place ...ai un fic superb..si ma bucur ca nu grabesti actiunea..adica este capitolul XX si inca nu au facut nebunii..asta imi place foarte mult..
hmm cam atat scump-o..si nu uita ca noi asteptam ca nenea cu inspiratia sa te sageteze..si sa iti pui degetutele pe tastele calculatorului si sa treci la treaba...
Ja ne ma dear!