AnimeZupCăutare

Scaldare in dorinta [Poveste finalizata]

Capitolul X

Urmatoarea zi venise atat de repede, incat parca de cum ma trezisem, am inceput sa imi fac bagajele. Ceea ce vreau sa spun este ca eram foarte emotionat, iar timpul trecuse pe langa mine mai repede decat un avion cu reactie. Mi-am aruncat in bagaj tot felul de haine subtiri pe care aveam sa le port acolo, in Hawaii.
La inceput credeam ca glumea atunci cand mi-a spus unde anume si pe ce plaja mergem... insa cand mi-a aratat biletele, credeam ca era vis, in niciun caz relalitate.
La ora doua, cand auzisem claxonul masinii barbatului, am expirat puternic dintr-o data, si am iesit din casa, salutand-o in fuga pe sora mea.
Kyan a iesit din masina, zambindu-mi fericit, ceea ce am facut si eu, usor agitat. Imi luase geamantanul mare si il puse pe bancheta din spate a masinii.
-Esti entuziasmat? ma intrebase barbatul, de indata ce amandoi ne-am urcat in automobil.
-Cred ca ma inspaimanta ideea... niciodata n-am fost intr-un asemenea loc. Va fi ceva total nou pentru mine.
-Ceea ce insemna ca avem ocazia de a ne creea niste amintiri frumoase, pentru ca nici eu nu am mai fost in Hawaii.
-Da, asa e...
Nu am inteles de ce, insa obrajii mei au inceput sa se infierbante incetul cu incetul si am ramas cu privirea atintita spre parbriz, insa nu si spre drumul pe care mergeam. Mai bine spus, urmaream o musca ce s-a izbit de parbrizul masinii. Parca eram hipnotizat de ceva necunoscut mine, dar care cu siguranta nu se referea la insecta aceea cu aripi, strivita de viteza cu care Kyan circula. Simteam ca stomacul imi era gol, si zeci de fluturi isi faceau veacul prin el... lucrul acesta mi se intamplase doar cand am intrat in primul an de liceu si eram extraordinar de entuziasmat sa imi cunosc colegii.
Oprirea noastra a fost in fata aeroportului, apoi, desi am ezitat mai mult de zece minute, chiar inainte de imbarcare, Kyan ma convinsese ca avionul nu avea sa se prabuseasca. Erau sute de fete care treceau pur si simplu pe langa noi si isi opreau privirile uimite spre cel de langa mine, insa Kyan nu parea a baga de seama, sau pur si simplu era obisnuit. Totusi eu ma simteam atat de mic, incat as fi putut sa fiu considerat o amarata de furnica. Mergeam in dreapta lui si eram cu capul bagat in pamant, la figurat, desigur.
-De ce stai asa? ma intrebase Kyan, observandu-mi pozitia aplecata a capului.
-Toata lumea se holbeaza si mor de rusine! Daca se holbeaza la tine, se holbeaza si la mine instinctiv, sa vada cine e langa tine, si e de-a dreptul jenant...
-Vrei sa merg si eu asa? Sa nu ma recunoasca nimeni? Pot sa o fac, spuse barbatul, luand aceeasi pozitie ca a mea.
-Nu. Tu esti Kyan Lawson, tu esti obisnuit cu asta, dar eu nu am ce cauta langa tine si de aceea e ciudat...
-La dracu! Sunt un om oarecare! Trateaza-ma ca pe unul si indreapta-ti spatele, sau am sa stau asa pe tot parcursul drumului nostru. Daca o singura data te mai subapreciezi, cred ca am sa le spun pilotilor sa deturneze avionul!
-Oh, da... Cu siguranta vei face asta! am spus eu ironic.
-Nu pune niciodata la indoiala mintea unui om nebun, rostise Kyan, intorcandu-si capul spre mine, moment in care m-am indreptat si am inceput sa merg normal.
Barbatul se indreptase si el victorios, cu un zambet siret pe buze, care parca atragea si mai multe priviri decat Johnny Depp in costumui lui Jack Sparrow...

Avionul decolase de cinci minute, iar eu stateam crispat, lipit de scaun. Era atat de confortabil, dar eu parca stateam pe ace.
Cum era vacanta, Kyan a decis ca aveam sa ajungem in Hawaii cu un avion normal, si nu cu cel particular. Aveam bilete la clasa intai, unde erau randuri de cate doua scaune invelite in piele neagra, a caror spatare se puteau cobori pentru a avea un pat excelent. Inaintea lor era o masuta parca prinsa de podea, iar in spatele ei, un televizor incadrat pe un fel de perete scund din metal... nici macar nu stiam daca exista o denumire pentru asa ceva!
Parea excelent pentru un avion, insa tot nu ma putem convinge ca aveam sa fiu in siguranta.
Observand ca nu puteam sa ma relaxez, Kyan deschise discutia despre jocurile pe televizor, insa eu nu mai pusesem mana pe asa ceva de cand am avut cinci ani. Discutia aceea nu a fost doar pentru a ne raci gurile degeaba, ci pentru ca, de fapt, pe televizorul acela ce era inaintea noastra puteam sa ne jucam diferite jocuri. Acesta imi inmanase o maneta, cu care habar nu aveam ce trebuia sa fac, si a pornit, cred ca cel mai simplu si mai cunoscut joc: Mario.
-Apasa pe butoanele alea, fara frica, spuse Kyan amuzandu-se si razand copios, vazand ca personajul meu murea la cateva secunde dupa ce revenea in joc. Haide, ca poti! ma incurajase barbatul, continuand sa rada, dupa care se aplecase spre mine, prinzand de maneta, insa peste mainile mele.
Am incremenit dintr-o data, si mi-am simtit sangele invadandu-mi obrajii spre a-i incalzi puternic, si a-mi face inima sa vrea sa imi sara agitata din piept.
Chipul lui era atat de aproape, iar ochii sai albastri concentrati asupra ecranului mi-au atras in mod special atentia cand sclipira, strecurandu-mi un fior pe sub piele.
-...Ai inteles?
-Poftim? am intrebat eu confuz, scuturand usor din cap, realizand ca nu ii auzisem indicatiile.
-Ai fost atent la ce ti-am zis? intrebase el intorcandu-si chipul spre mine.
-Da... Adica, nu... Scuze. Ma gandeam la altceva, am spus eu, incercand sa nu imi permit obrajilor sa se inroseasca prea tare.
-Bine, am sa iti explic din nou. Nu e asa greu, rostise pe urma, indemnandu-ma sa privesc ceea ce el facea cu degetele ce acele butoane ale manetei.
Am inteles dsetul de repede, si oricum, nu era atat de complicat. De fapt era un joc pentru copii, dar eu nu mai jucasem de un car de ani asa ceva, iar manetele nu erau asa cum le stiam eu, ci s-au schimbat mult.

A fost distractiva calatoria, si chiar nu ma asteptam sa uit de faptul ca ma aflam intr-un avion, insa dupa cinci ore pline de haz, avionul aterizase in Hawaii, iar eu nu realizasem cum a trecut timpul.
Sa joci Mario in doi poate fii incredibil de amuzant, dar sa joci Mario cu Kyan Lawson era teribil! Rasesem atat de mult incat ma durea intreg abdomenul din cauza glumelor pe care le facea Kyan pe seama personajului sau din joc.
Din aeroport ne-am aruncat bagajele in portbagajul unui taxiu, si ne-am asezat pe bancheta din spate, fiind amandoi la fel de entuziasmati in a vedea locurile.
Cred ca niciunul dintre noi nu se astepta sa vada atat de multe hoteluri si blocuri. Eu unul ma gandeam ca erau numai casute pe plaja, inconjurate de palmieri si nisip fin, insa chiar si asa, entuziasmul nu mi-a fost dat la o parte.
Totusi, in zona in care noi ajunsesem nu era decat acea imagine de vis pe care o avusesem mereu: casute pe plaja. Coborasem din taxi, privind zambitor in jurul meu, fiind suprins intr-un mod extraordinar de placut.
-Asta e a noastra, spusese Kyan in timp ce mergeam pe nisip, iar papucii nostri deveneau tot mai grei din acea cauza. Inaintea noastra era o casuta micuta, insa superb decorata cu flori, si pictata in intregime in alb. Acoperisul ii era jos, iar culoarea lui dadea spre gri. Geamurile ii erau mari si patratoase, insa inauntru erau acoperite de perdele care nu permiteau ochiul strain sa cerceteze in camere.
Cand intrasem, primul lucru pe care l-am facut, a fost sa imi las bagajul in fata usii, pentru a cerceta locul in care aveam sa imi petrec o saptamana din viata.
Din hol, cum intrasem pe usa din dreapta, era bucataria, insa nu am stat sa o analizez, doar am tras o mica privire cat sa vad ce se ascunde acolo. Inaintand din holul mare, am intrat in livingul, fara usa, care era despartit de hol doar de un perete alb. Inaintea mea era un televizor incadrat in perete in fata unei canapele mari de piele neagra. Cum mi-am intors privirea spre dreapta, am observat un semineu, iar langa el erau asezate intr-un suport, multe lemne care aveau sa foloseasca in zilele reci si ploioase. Mai era o masuta de sticla patrata in stanga camerei, care avea la mijlocul ei o vaza cu flori colorate. Parea atat de simplu, si totusi extraordinar. Din living puteam intra in dormitor, pe o usa mare, a carui cadru era din lemn negru, iar in rest era doar sticla gri, fumurie cu diferite modele. Dormitorul era ca oricare altul: un pat dublu, un televizor, un dulap imens...
-Un pat dublu? rostisem eu, cascand ochii, vazand ca singura usa care mai era, ducea spre baie.
-Da... Scuze, dar am inchiriat casuta de cand aveam in gand sa vin aici cu sora-ta, dar nu stiam ca aveam sa imi schimb planurile. Daca te deranjeaza, pot sa dorm eu pe canapea in living...
-Ah, nu... nu trebuie. Doar ca nu ma asteptam sa fie un singur pat. E in regula, am spus eu, intorcandu-ma cu totul spre el, si zambindu-i multumit, chiar daca interiorul meu se macina secunda cu secunda.
Ooo, pat dublu, Nebunii duble.
Deja imaginatia mea zburda pe campii. Ce vor vace ei acolo?
Ce intrebare prosteasca! Deja ne imaginam ce vor face acolo.
Ma intreb: Sigur Kyan nu a facut-o intentionat? Sigur nu a inchiriat casuta, stiind de la inceput pe cine va aduce aici? Adica... A spus: ''Scuze, dar am inchiriat casuta de cand aveam in gand sa vin aici cu sora-ta...'', dar nu a spus care sora. Daca si-a dat seama ca insotitoarea de la lansarea filmului e una si aceeasi persoana cu cel care il insoteste in excursie? Eee, daca si-ar fi dat seama ar fi facut un scandal monstru. Sau face pe prostul, pentru a vedea daca Tyler o sa-i spuna.
Te pwp si spor la scris.
:bye: :bye:
God, my love, esti un mare geniu al acestui gen>:)
Mariooo =)) Jocul meu favorit =))
Ce frumos peisajul =p~ Vreau si eu in Hawaii, da` sa fiu baiat:-" Si cu Dante, daca se poate ( Gata, termin cu nebunia! xD )
Pat dublu, pat dublu, pat dulbu! O_O O daaaaaaaaaaaaa! >:)
Deja imi imaginez 8->
Abia astept urmatorul capitol. Bafta la scris! :*
In sfarsit dau si eu comentariu la povestea asta. Si in povestea mea stau doua saptamani, dar e doar o coincidenta. Daca as fi in locul pesronajului principat mai mic, care nu i-am retinut numele, as pune ceva intre mine si Kyan, serios! In ziua urmatoare va disparea orcum, dar m-am simtit putin departe de pericol pentru cateva ore poate. In fine, a fost un capitol interesant. Tine-o tot asa!
Capitolul XI

-Putem merge acum pe plaja? am intrebat eu, nerabdator, la fel ca un copil.
Am despachetat totul si ne-am aranjat hainele in dulap, iar tot ceea ce mai imi doream era sa vad plaja.
-Acum putem. Dar e noua jumatate seara...
-Nu conteaza! E mai frumos seara! am spus eu, in timp ce mi-am selectat hainele: o pereche de blugi deschisi la culoare si un tricou alb.
Am privit peste umar, sa observ ce facea Kyan care era cu spatele la mine. Acesta tocmai isi daduse camasa jos, dupa care si-a relaxat umerii, miscandu-i in roatatie.
Si-a trecut mana prin par, apoi s-a intors spre mine, ceea ce m-a indemnat sa ma revin brusc la treburile mele, ascunzandu-mi obrajii inrositi. Mi-am dat si eu jos tricoul negru, lasandu-l sa cada la podea, insa nu am reusit sa il imbrac pe celalalt, deoarece am simtit cum o persoana se apropiase de mine. Kyan era in spatele meu, intinzadu-si mana peste mine pentru a ajunge la niste haine pe care si le aranjase pe raftul de sus a dulapului.
-Ah, uit de la mana pana la gura! Nu mai stiu unde mi-am pus camasa neagra...
Pielea pieptului sau era lipita de cea a spatelui meu, si am incremenit la atingerea caldurii sale, care ma facuse sa inghit cu greu si sa inspir dintr-o data, umplandu-mi pieptul cu aerul, care parca devenea din ce in ce mai greu.
-Cred... Cred ca ai lasat-o pe pat, am rostit eu, inghitind din nou in gol.
-Ah, da! Multumesc, rostise el, ciufulindu-mi parul si indreptandu-se apoi spre locul in care isi lasase camasa pe care o imbracase, lasand-o insa in totalitate deschisa.
El a intrat in baie, iar in timpul acesta, eu m-am imbracat. In mai putin de cinci minute a iesit cu parul ud, aranjat probabil cu gel, insa camasa tot nu si-o incheiase. Ma intrebam daca avea sa iasa asa din casa.
Nu ne-am luat slapi sau alti papuci in picioare, ci am iesit cu talpile goale pe nisipul inca usor caldut. Aerul acela imi incantase narile, si am inspirat adanc, inainte de a fugi spre apa.
Cand picioarele mele goale au simtit lichidul putin rece inconjurandu-le, am tresarit usor.
-Cat de superb! am rostit eu, privind oceanul care se intindea inaintea mea, parca nemarginit... parea atat de misterios si totusi magic in lumina lunii ce se reflecta in acea intindere lucioasa si intunecata.
-Da, e frumos, spuse Kyan care venea agale in urma mea, cu mainile bagate in buzunar.
Camasa lui neagra, desfacuta, ii lasau muschii perfect conturati sa se observe cu ochiul liber, motiv pentru care nu imi permisesem sa stau prea mult cu privirea indreptata spre el. Mi-am simtit obrajii arzand cand ii observasem zambetul sincer, si un fior de placere mi-a strabatut trupul, facandu-ma sa imi cobor jenat privirea spre apa ce se intindea la picioarele mele. Eram atat de multumit de faptul ca se simtea bine in compania mea...dar mi se facuse brusc frica atunci cand mi-am amintit de toate sentimele mele ciudate, care parca explodau doar cand el se apropia.
-Ah! in sfarsit am o vacanta de care sa ma pot bucura, a rostit el, inconjurand locurile cu privirea.
Am iesit afara din apa, si mergeam in dreapta lui Kyan, pe malul ud, care mai era din cand in cand lovit de apa ce stralucea in lumina slaba a lunii.
Niciunul din noi nu rostea niciun cuvant, ci pur si simplu priveam in jur multumiti... Cel putin asta faceam si eu pana mi-a venit altceva in gand.
-Kyan... Ma simt prost, pentru ca aici trebuia sa fie sora mea, si nu eu... Locul asta nu imi revine mie...
Acesta oftase.
-Doamne, Justin! Crezi ca daca veneam aici cu sora-ta, se simtea vreunul dintre noi asa bine in compania celuilalt? Daca era ea aici, pun pariu ca eu eram intr-un bar si ea in altul, incercand sa ne gasim un eventual partener pentru o saptamana. Locul asta... iti revine mai mult decat crezi tu... si mai spune o asa prostie o singura data, ca...!
-Ce? am intrebat eu, vazand cum a trecul prin fata mea, taindu-mi calea si isi bagase picioarele in apa. Ce faci? am intrebat pe urma vazand ca se indepartase pana cand apa ii trecuse peste glezne si ii udase pantalonii.
-Mai spune o prostie si ma inec in oceanul asta! amenintase el, evident in gluma, deoarece avea zambetul pe buze.
-Bine, bine! Imi cer scuze.
-Pentru asta ai merita sa te bag acum cu capul sub apa... dar imi e mila de tine, pentru ca acum apa e putin cam rece.
-Ah da?! Mila? E bine de stiut! am spus eu, aplecandu-ma pentru a lua un pumn de apa pe care i-o aruncasem actorului in fata.
Acesta ridicase o spranceana, apoi a ranjit, dupa care pe neasteptate, ma luase pe sus, fugind in larg.
-Dumnezeule! Macar anunta-ma, cand ai de gand sa faci asta! am sa fac infarct intr-una din zile! am spus eu pe un ton ridicat, in timp ce el inainta in apa, facand destul de mult zgomot pentru urechile noastre.
Cand apa ii trecuse de mijloc, acesta pur si simplu ma aruncase in acel loc, lasandu-ma pe urma sa ies singur la suprafata, tanjind dupa aer.
Mi-am ferit parul ud de pe fata, si l-am impins pe Kyan cu toata puterea, reusind sa il fac sa cada pe spate. Deoarace era mult prea increzator in puteriile proprii, a uitat ca dupa fapta, vine si rasplata.
-Poftim! am exclamat eu victorios, de indata ce si el s-a ridicat, inspirand puternic aerul.
Am fost distras de picaturile de apa, care au inceput sa cada din cer, creeand cerculete mici dar multe in jurul nostru, si nu am realizat cand Kyan se aplecase, apucandu-ma din nou in brate si ridicandu-ma desupra nivelului apei, care lui abia ii ajugea la abdomen. M-am prins cu ambele maini de gatul lui, tinandu-l strans, incat sa fiu sigur ca daca aveam sa cad, el ma urma.
Mi-am simtit obrajii infierbantandu-se intr-o fractiune de secunda atunci cand privirile noastre amuzate s-au intalnit, si imediat dupa, exprimau cu totul altceva... Am inghitit cu greu cand aproape imi auzeam bataile grabite ale inimii, care parca abia astepta ca barbatul sa o bage in seama, si am ramas astfel, cand fiori si-au facut loc prin pielea mea, incalzindu-mi trupul cand il strabateau, si racindu-l atunci cand se faceau disparuti.
Ochii ii straluceau atat de tare si ma priveau parca atat de adanc, pana in sufletul care incepuse a se zvarcoli in mine.
Doar tunetul care s-a facut auzit puternic in urechile noastre ne-a facut sa ne indreptam privirile spre cerul innorat, si sa realizam ca incepuse a ploua cu galeata.
Acesta ma lasase jos, zambindu-mi bland.
-Sa mergem, sau vei raci, spuse el, tragandu-ma dupa el, strangandu-mi mana intr-a lui.
Eram in intregime uzi, iar aerul se racise. Camasa neagra a barbatului se lipise cu totul pe el, la fel si tricoul meu. In timp ce fugeam, mi se parea ca imi era din ce in ce mai frig, si simteam apa rece cum mi se scurgea din par, pe chip.
Ajunsi in casa, imi simteam temperatura corpului atat de scazuta, incat aveam impresia ca mainile imi inghetasera.
-Cum Dumnezeu s-a facut atat de frig? am intrebat eu, frecandu-mi mainile una de alta. Mi-au inghetat degetele...
Kyan, imi prinse mainile intre ale sale, si apropiindu-le de buzele lui ferme, suflase aerul cald pe ele, spre a le incalzi. Mi-a tresarit inima dintr-o data cand i-am privit chipul, si oricat de frig mi-ar fi fost, simteam ca aveam sa ard cu totul in cateva secunde daca avea sa continue cu acel gest care imi parea atat de dragut...
-Nu ti-au inghetat, doar ca iti mai frig pentru ca esti ud leoarca si cred ca e si din cauza ca ai circulatia mai slaba. Dezbraca-te, spuse acesta dintr-o data, dupa care se indreptase spre living. Am sa fac focul, adaugase pe urma, reusind sa-mi alunge acea urma de ingrijorare pe care o avusesem cand i-am auzit porunca.
I-am urmat pasii, iar de indata ce am pasit in living, tricoul il aruncasem pe undeva langa canapea. Am ezitat putin inainte sa scap si de pantaloni, insa pana la urma am facut-o... partea cea mai grea a urmat cand realizasem ca atunci cand el a spus "Dezbraca-te" se referea desigur si la boxerii mei uzi.
Dupa ce focul era gata, acesta s-a ridicat in picioare, intorcandu-se spre mine, si anuntandu-ma ca avea sa imi aduca o patura.
-Haide, scapa de tot! spuse el, dupa care intra in camera, iar eu m-am asezat pe bratul canapelei, dandu-mi boxerii negri jos, dupa care mi-am acoperit zona intima cu ambele maini, pana cand Kyan isi facuse aparitia cu ceea ce spusese.
Ma simteam atat de stanjenit incat m-as fi aruncat eu in focul acela din semineu, si stiam sigur ca obrajii imi erau mai rosii decat sangele care imi circula prin vene.
Kyan imi invelise trupul ud cu acea patura groasa, apoi ma indemnase sa ma duc in fata semineului. Stateam jos, pe covorul patrat dinaintea lui, si simteam cum caldura sufocanta a focului ma patrundea pana la piele. Intr-un moment de curiozitate, mi-am intors chipul spre Kyan, care scapase de camasa si de pantaloni, ramanand in perechea lui albastra de boxeri, care ii era mulata pe partea lui inferioara. Inghitisem in sec dintr-un motiv necunoscut mie, si mi-am intors privirea inapoi la focul ce ardea mocnit.
Ma „plimbam” si eu pe aici si peste ce am dat? Oh, peste cel mai tare fic din istoria yaoiului. Imi place foarte, foarte mult. Sa spun sincer, acesta nu e primul fic facut de tine pe care il citesc asa ca pot sa spun cu siguramta ca esti un geniu, un adevarat geniu. Ficul asta- pe langa multe altele a caror autoare esti- este genial! Titlul, pai ce as mai putea spune: este superb! Imi place ca postezi capitolele destul de repede, insa pentru mine, nici daca le-ai posta zilnic n-ar fi de ajuns. Nu ma pot satura din a citi ceea ce tu scrii[fac si rime acum:))]
Abea astept sa citesc ce se va intampla in continuare. Vreau o scena yaoi cum numai tu stii sa faci. Adica... e capitolul 11 si inca nu s-a intamplat nimic, iar eu nu mai pot de nerabdare.
Sper ca urmatorul capitol sa-l aduci cat de curand.
Bye si spor la postat ca ai spus ca ai scrise cateva[mai multe:))] capitole.
Am ajuns si eu pe aici. Mi-a placut faza cand Kyan i-a spus sa se dezbrase. Eu nu as fi facut-o nici daca ma ruga im genunchi. Nicidata! Cand am citit partea aia, a trecut mama mea si a spus sa-mi inchid gura. Ma intreb oare ce se va intampla in continuare. Am un presentiment ca va fi ceva yaoi, dar e povestea ta si scri ce vrei. Nu stiu ca sa cred, la ultima parte cand Kyan a ramas doar in boxeri si s-a apropiai de Justin. Astept continuarea si cat de repede posibil.
Hello >:D< yea, everybody wants yaoi :-" me too :)) but you'll have to wait a lil' longer ;;)

Capitolul XII

Kyan s-a intors langa mine, avand doar o pereche de pantaloni scurti pe el, si s-a asezat turceste in dreapta mea.
-Tu de ce ai veni imbracat asa iar pe mine m-ai invelit ca pe o sarma? am intrebat eu, imbufnat.
-Pentru ca pot pune pariu ca in trei secunde ai sa stranuti, raspunse el, zambind in coltul gurii.
-Sigur! Imi poti prezice si vremea de maine?
Acesta a ridicat din umeri, fara a-si schimba expresia chipului, si nu dupa trei secunde, insa dupa zece am stranutat, ceea ce il facuse pe Kyan sa inceapa a rade si a se amuza copios.
-Ti-o fi urlat cu siguranta Sam ca sunt mai sensibil, am spus eu, ca un raspuns pentru ceea ce se intamplase.
-Nu, dar am dedus lucrul asta.
-Cum?
-Cunoscandu-te. Mi-ai intrat sub piele si am ajuns sa iti cunosc atat de repede slabiciunile, chiar daca nu mi le-ai spus. Cred ca realizez cum esti chiar si fara sa vreau...
Un fior mi-a facut trupul sa tremure dintr-o data scurt si mi-am lasat capul plecat inainte, jenat.
-Ce vrei sa spui prin asta? Intrebasem eu cu putin curaj pe care il adunasem.
-Cred ca esti destul de mare sa intelegi la ce ma refer.
Am, tras aer adanc in piept, indreptandu-mi chipul spre al sau.
-Nu... Nu inteleg.
-Atunci spune-mi daca gestul asta te lamureste in vreun fel...
Odata cu vorbele sale, pieptul mi-a saltat cu spaima...insa era una placuta. Mana lui imi acoperise obrazul infierbantat, iar buzele sale le-au atins bland pe ale mele, sarutandu-se scurt o data, pentru ca apoi sa puna stapanire pe ele in totalitate. Limba lui isi gasise ca refugiu lacasul umed al gurii mele, explorandu-l lent si in detaliu, facand ca orice fel de atingere a lui sa devina electrizanta.
Ma aplecasem spre el. Nu aveam un motiv anume, dar simteam ca nu imi doream ca ceea ce se intampla sa ia sfarsit. Fiorii atat de placuti imi parcurgeau trupul iar si iar, facandu-ma sa vibrez usor. Nu realizasem cand patura cazuse pe corpul meu, dezvelindu-mi umerii, bratele, pieptul, si abdomenul, decat atunci cand mana barbatului se indreptase de pe obrazul meu, pe gat, apoi pe umar, si pe brat, in jos.
Parca toate acelea ma ametisera mai tare decat niste pahare de whiskey si m-am alaturat sarutului, cu o usoara teama in suflet...
Nu puteam spune ca eram un maestru in ale sarutului... probabil ca ma temeam de faptul ca ar putea crede ca nu eram destul de bun la asta, totusi lacomia lui nu imi arata acel lucru.
Buzele i-au coborat spre gatul meu, facandu-ma sa scap in mod inconstient un sunet de placere, si brusc, orice atingere s-a evaporat. Barbatul se oprise, asezandu-si o mana pe chip.
-Doamne Justin... Habar nu ai ce-mi faci, rostise acesta, inchizandu-si ochii strans.
Inca ametit, nu intelegeam la ce se referea... eram parca pe o alta lume si ma intrebam ce rau facusem. Il privisem confuz timp de cateva secunde, dupa care inima mi-o luase razna, iar sangele mi s-a adunat tot in obraji, ca o reactie tarzie a ceea ce s-a intamplat... Sau poate s-au intamplat si in timpul sarutului, insa ameteala de care aveam parte nu mi-a permis sa imi dau seama. Mi-am asezat mana pe piept, coborandu-mi privirea jenata in pamant si incercam sa imi reglez respiratia grea.
-Cred ca esti si mai confuz decat inainte. Pentru ca si eu sunt, rostise el, fara a-si indrepta privirea spre mine.
-Tu? de ce?
-Pentru ca ma gandeam ca te plac, a raspuns el, indemnandu-ma sa imi intorc brusc capul spre el, uimit.
-Te gandeai?
Cuvintele lui parca ma descurajara, si cred ca acel lucru se observase si pe expresia mea usor ingrijorata.
-Da... Ma gandeam. Dar acum descopar ca te doresc al dracului de mult, rostise el, fara a-si lua palma de pe chip, reusind sa-mi faca pentru a mia oara pieptul sa imi tresara intr-o durere dulce. Acopera-te sau iti va fi frig.
Intinse mana spre a pune patura la loc pe trupul meu, insa m-am ferit de atingerea lui, sarind ca ars.
-Am sa ma acopar eu, am spus parca soptit, prinzand de coltul materialului gros, pe care il asezasem la loc pe mine. Imi era frica de atingerea lui, care trezise in mine tot soiul de sentimente neortodoxe, pe care partea de jos a trupului meu o resimtise din plin. Nu numai atingerea sa a fost motivul, ci, imi era teama de faptul ca poate avea sa observe din greseala nerusinarea cu care organul meu reactionase la acel sarut si la atingerile sale blande.
-Iarta-ma. Am sa ma duc pana la baie.
Dupa ce se scuza, s-a ridicat in picioare, disparand in dormitor. Mi-am strans picioarele, incercand sa scap de acea senzatie deranjanta, si mi-am aplecat trupul inainte, gemand scurt.
-Poftim. Ti-am adus niste haine, imi spuse Kyan, dupa ce se intoarse, inmanandu-mi un tricou albastru, o pereche de boxeri si pantaloni scurti, pe care probabil le-a luat in graba din dulap.
I-am multumit, cu glasul usor ragusit, apoi intinsesem mana dupa hainele mele.
Ma ridicasem in picioare, apoi, pentru a ma imbraca am intrat in camera ce servea pe post de dormitor. De indata ce am iesit de acolo, in vazusem pe Kyan asezandu-si o perna pe canapea.
-Ce faci? l-am intrebat eu, privind curios canapeaua.
-Am sa dorm aici, spuse el scurt, intinzandu-se pe suprafata lucioasa de piele.
-Nu, refuz! am sarit eu, gandindu-ma nu doar la faptul ca el nu merita asta, ci si la faptul ca desi parea confortabil, de fapt nu era.
-Nu te-am intrebat, zise el taios. Cred ca e mai bine, a continuat apoi, punandu-si mainile sub cap.
-Nu ma intereseaza! Am spus de la inceput ca nu e nicio problema daca impartim acelasi pat!
-Si preferi sa iti imparti patul cu un barbat care e excitat in urma unui sarut cu tine?
Am tacut brusc, si inghitisem cu greu atunci cand imi simtisem sangele circuland mult mai repede prin vene. Nu mi-am schimbat insa pozitia hotarata capului.
-Prefer asta decat sa te stiu dormind pe canapeaua aia!
-Oh, ba nu cred ca vrei asta. Noapte buna.
Crezand ca a incheiat orice discutie, s-a intors pe-o parte, cu chipul spre spatele canapelei, cand eu ma grabisem spre dormitor.
-Ce naiba faci? intrebase el, de indata ce zgomotul cearceafurilor ajunse la urechile lui, si l-au facut sa se intoarca cu tot corpul, pentru a ma privi proptit in fata lui, iar asternuturile patului aruncate toate pe jos, langa canapea.
-Atunci si eu dorm aici!
Nu doar el putea fi incapatanat. Daca numarul diavolului este 666, atunci eu puteam sa-i mai adaug inca un sase in astfel de momente.
-In niciun caz! refuzase Kyan, incruntandu-se.
-Stai numai sa ma vezi!
Hotararea mea putea fi de neclintit odata luata si pozitionata la locul ei. Acela era unul din momentele in care hotararea mea si-a luat un scaun si o punga de popcorn pentru a privi filmul ca la cinema.
Am intins pe jos cearceaful, apoi mi-am asezat perna si mi-am lasat trupul pe suprafata tare de parchet laminat, acoperindu-ma pana la gat cu o patura.
-Noapte buna, am rostit eu, asezandu-mi o mana sub cap, in timp ce trupul imi era intins pe spate.
Al naibii sa fiu daca era mai confortabil decat un pat cu ace, dar nu aveam de gand sa ii dau satisfactie si sa ma duc in camera mea cu coada intre picioare si urechile plecate.
I-am spus ca nu avea sa ma deranjeze sa dormim in acelasi pat, dar el s-a incapatanat. "Ei bine, si eu pot face asta!"
Dar imi spuse ca il excitasem. Amintirea vorbelor sale imi faceau pielea ca de gaina si am tremurat usor sub materialul gros si calduros ce ma acoperea. Parul imi era rece, chiar daca l-am sters bine cu un prosop dupa ce ma imbracasem cu hainele pe care Kyan mi le-a ales. Imi deranja partea din spate a gatul si fruntea, insa nu aveam de gand sa arat lucrul acela.
-Copil nebun, rostise Kyan incet, aproape soptit. Ai sa vezi cum te duci plangand in pat cu dureri de spate.
-Am sa risc.
Tacuseram amandoi imediat dupa ce cuvintele mele au fost rostite, insa a durat mult prea mult timp pana ca amandoi sa adormim. El se foia pe acea piele neagra, iar cum partea superioara a corpului ii era dezgolita, cu siguranta era incomod.
Abia dupa doua ore jumate de chin in care amandoi ne chinuiam pe acele suprafete nepotrivite, am reusit sa nu mai dam importanta locului, ci pur is simplu am adormit mult prea obositi.
Se pare ca amandoi sunt mai incapatanati decat niste catari.
Ma asteptam la Kyan la putin mai multa minte, nu sa se culce pe o canapea incomoda pentru ca la excitat un pusti. Din contra, daca era excitat sa se culce (subliniez: culce) in acelasi pat. Insa... Daca un sarut il face sa se excite asa, cum va rezista o saptamana intreaga in preasma lui. Stiu eu. Nu va rezista si eu deabia astept sa-l vad cum cedeaza...
Tyler cred ca scotea aburi im momentul in care a fost sarutat. Ce n-as da sa fiu in locul lui. In Haway, cu cineva ca Kyan care sa ma mai si sarute din cand in cand...
Te pwp dulce rau de tot.
:bye: :bye:
Buun, a fost un sarut care pot spune ca m-a cam pus si pe mine pe jar, nu numai pe cei doi:))
Tare interesant noul capitol=p~ Si imi place la nebunie hotararea de nestramutat a lui Justin, e chiar de apreciat cateodata. Nu le doresc dureri de spate, eu am momente cand am parte de ele si ma calca pe nervi, da` incapatanatii, in loc sa merga in pat, dorm in locuri inconfortabile:)) Bravo lor!
Mi-a placut al dracului de tare cand a recunoscut Kyan ca e excitat de la un sarut, prevad un yaoi foooooaaaaarte incitant si sexi si de toate lucrurile, care o sa ma puna pe jar mai rau ca sarutul asta=p~ ( Da` nu mai rau decat capitolele 2 si 12 de la TD :"> )

Oh, God, Kaname, spor la scris in continuare si la idei magnifice >:D<
Superb noul capitol @-)
:*
Deci, a fost bestial.:X Pe bune acum, cine se gandea ca tocmai Tyler o sa-l sarute pe Kyan? Si chiar isi face griji pentru el, e ceva foarte intersant la mijloc>:) Kana, ai spus ca va fi yaoi, asta inseamna ca nu mai dureaza mult. Yeeeiii, lume>:)
Eh, vroiam mai multa actiune, mai ales la sfarsit [Kyan fiind excitat, ma puteam astepta la orice], dar e bine si asa... Btw, vreau surprize in capitolul urmator[-(
:bye:
Buna din nou. Mi-a placut, ca intotdeauna, si acest capitol. Cu toate ca eu vroiam altceva[perversa de mine::))] ma multumesc si cu asta:>
Ti-am mai spus ca ador sinceritatea lui Kyan? Uh, abea astept ca „Justin” sa-imarturiseasca cine e el de fapt. Oare cum va reactiona Kyan.
Oh, abea astept continuarea pe care sper ca o vei posta cat de curand.
Pa-pa si spor la scris:*
Chiar nu ma asteptam sa iti las comm, deci sunt o cititoare, ca oricare ce ti-a citit ficul de mult timp. dar nu numai pe acesta.
Ti-am mai spus ca ma inspiri si nu mint, mereu am citit ficurile tale fiindca aia vut idei foarte bune si originale chiar frumoase ce m-au atras intr-un mod necunoscut.
Tin bine minte ca atunci cand am intrat la acest topic de Yaoi & YUri, am ales o lucrare de a ta, fara sa stiu cine a scris. Cat timp a citit pai pur si simplu ma lovit un val de inspiratie si m-ai motivat sa scriu yaoi, pe langa asta sunt o fana inraita a yaoi-ului.
Bine sa las chestiile astea, dar am vrut sa stii.

Acum legat de acest capitol. Idea este chiar una foarte buna, ai descris foarte bine totul. Deci mi s-a derulat ca si un filmulet in cap, pacat ca nu faci filme. ca daca facei eu sigur saream in sus de fericire. Insa ma multumesc cu ficurile tale.
Desigur ai avut cateva greseli de tastare, cred ca 1. OuO
Asa de multe incat ma deci nu mai aveam aer. [nu, chiar nu ai avut, glumeam XD]
Modul tau de a descrie este foarte bun si dezvoltat, nu e de mirare de ce toti iti spun ca : Ce super a iesit, ca te descurci de minune.
Mie mi se pare totul echilibrat sa stii, deci nu are ce sa ma deranjeze. :]
Actiunea din aces capitol a fost buna, totul mi s-a parut bine, chiar foarte incitant.
M-ai lasat in suspans.
Cam atat am de spus, da stiu nu foarte multe. Insa am zis sa trec si sa-ti ls, poate am sa mai trec sa-ti las la urmatoarele capitole. :')

Succes la scris si multa imaginatie !!
Kt.Kat a trecut pe aici. :3 ~ Meow`
Hiiiiiii :X
Vin cu nextul scumpelor :*
*hugs*

Capitolul XIII

Pleoapele mele aproape dezmortite se plimbau in sus si in jos pe ochii mei, incercand sa imi redea vederea clara, insa cum nu aveam nici ochelari si nici lentile de contact, incercam in zadar. Totusi imaginea nu era la fel ca in noaptea precedenta, si nici suprafata pe care eram intins.
M-am trezit in pat, ametit, pentru ca nu stiam daca eu am fost cel care venise de bunavoie, si nu ma adusese Kyan prin cine stie ce smecherie. Privind in dreapta mea, am observat ca patul era deranjat, ca si cum o alta persoana a dormit acolo... langa mine. Imi tinusem respiratia atunci cand parca vazusem holograma barbatului blond, intins acolo langa mine, si dormind. Insa era doar o proiectie a mintii mele ciudate. Mi-am scuturat capul in semn de refuz, apoi m-am ridicat din pat, frecandu-mi ochii cu podurile palmelor. Pasii m-au indreptat spre bucatarie, iar de cum am dechis usa cu mana dreapta, stanga inca era pusa peste ochi, frecandu-i pe rand.
-Drace! am tresarit eu usor speriat, de indata ce m-am lovit de pieptul lat si tare al actorului.
-Nu tocmai el, dar esti pe aproape.
-Scuze, nu eram atent, am spus eu, ridicandu-mi chipul spre el, micsorandu-mi ochii in incercarea de a nu-l mai vedea in ceata.
-Nicio problema, spuse el, intorcandu-se cu spatele spre mine, facand cativa pasi inainte, pentru ca apoi sa revina inaintea ochilor mei. Ti-am luat astia cand am fost in Paris, adauga apoi, asezandu-mi pe ochi o pereche de ochelari, care imi oferira o imagine clara a tot ceea ce ma inconjura. Fusesem intr-adevar incantat de ei, insa...
-Imi pare rau, Kyan, nu pot sa ii accept. Deja ai facut prea multe pentru mine. Telefonul, vacanta...
-Daca vrei sa fiu sincer, nici nu doresc sa aud vreun refuz din partea ta. Poarta-i si atat.
Expresia lui era serioasa, insa isi asezase mana in parul meu, ciufulindu-l indeajuns cat sa para ca tocmai imi bagasem degetele in priza.
-Cum am ajuns in dormitor? am intrebat eu, schimband subiectul si dornic sa aflu raspunsul.
-Eu te-am dus acolo.
-De ce?
-Pentru ca parea foarte inconfortabil pe podea.
-La fel parea si pe canapea.
-... De aceea am dormit si eu in pat cu tine. Daca aici voiai sa ajungi, atunci da, am dormit amandoi in acelasi pat. Scuze daca te deranjeaza lucrul asta.
-Dimpotriva. Tot la ce am vrut eu s-a ajuns, am rostit eu, zambind victorios, pana cand am realizat ca nu suna exact asa cum trebuia. Adica... tu sa nu dormi pe canapea... pentru ca e inconfortabil.
-Asculta Justin, eu sunt o persoana directa, spuse el, proptindu-se pe un scaun cu picioarele departate si cu coatele sprijinite pe genunchi.
-Am observat... "Al dracului de direct" as fi adaugat, dar nu mi-am permis.
Privirea lui albastra imi urmarea fiecare miscare, ca un soim, ceea ce ma nelinistea nespus de mult, si ma obligase a ma sprijini de bufetul bucatariei, pentru a nu ma muta prea des de pe un picior pe altul.
Incepusem a-mi musca agitat buza de jos, simtind cum obrajii mi se incalzeau treptat, la gandul ca barbatul avea sa deschida acel subiect , si mi-am lasat privirea coborata in pamant.
-Putem oricand sa ne intoarcem in L.A, daca nu iti place sa stai o saptamana in compania mea.
Cuvintele lui parca ma lovira ca un traznet. Cand am spus eu ca ma deranja compania lui, sau alte lucruri neadevarate?
-Am spus eu asa ceva? am intrebat, ridicandu-mi brusc privirea din pamant.
-Nu, dar atitudinea ta dupa ce te-am sarutat aseara a fost bizara. Mai intai nu mi-ai dat voie sa te ating si pe urma te incapatanai ca voiai sa dormim in acelasi pat. Ce idee pot sustrage de aici? ca am tampit?
-Nu.
-Atunci, la dracu! cred ca am halucinatii, spuse el ironic, privindu-ma printre genele lui dese.
-Nu. Nu am spus nicodata ca nu iti dau voie sa ma atingi, dar aseara... m-am speriat, am spus eu incet, insa imediat am sarit, deoarece nu asta voiam sa inteleaga. Nu! Adica, nu speriat in sensul adevarat al cuvantului... Cand... dupa...
Nu mai reuseam sa imi formez vorbele intr-un mod logic, asa ca m-am oprit pentru un scurt timp, pentru a medita asupra lor. Kyan statea si astepta sa continui, desi imi observa cu siguranta nelinistea care ma cuprinse.
Am tras aer in piept, apoi am continuat.
-Dupa ce... m-ai sarutat, am devenit confuz, si stiai asta. Ai spus-o si tu. Cand am spus adineauri ca m-am speriat... nu ma refeream la gestul in sine... ci la sentimentele mele.
Am inceput sa imi frec mainile intre ele, deoarece mi le simteam la fel de ude si de reci ca in seara precedenta, cand Kyan mi le incalzise cu suflul lui fierbinte.
Am inghitit in sec, apoi am tras aer adanc in piept, expirandu-l agitat, insa nu imi terminasem ideea, asadar Kyan inca asculta atent... dar nu ii puteam spune realul motiv pentru care nu ii dadusem voie sa ma atinga, deoarece as fi fost mai jenat decat daca as fi ramas gol in fata liceului intreg.
-Nu ti-am evitat atingerea in mod constient, dar eram confuz si... acela a fost primul impuls: de a ma feri.
Acesta se ridicase in picioare, facand doi pasi inspre mine, care au acoperit interaga zona ce ne despartea.
-Si daca te-as saruta acum, mi-ai evita din nou atingerea?
Nu, nu as fi facut-o, insa nu m-am putut aduna pentru a-i rosti acele cuvinte, iar imediat dupa ce privirea mea o intalnise pe a lui, un zgomot al unui telefon incepu a ne deranja urechile.
Kyan maraise cateva injuraturi la adresa persoanei, si a scos telefonul din buzunar, stramband din gura cand s-a uitat pe micul ecran.
Raspunse printr-un "Da" la fel de marait precum injuraturile de odinioara, apoi isi daduse ochii peste cap la auzul ascutit al unei voci de femeie.
-Ce simpatica esti! Vorbeste ca lumea sau nu te las sa auzi nici macar un scancet din partea lui Justin!
Imediat dupa ce probabil ascultase niste scuze spuse cu jumatate de gura, Kyan imi inmanase telefonul, apoi se duse in hol unde se incaltase si a plecat fara a-mi rosti vreun cuvant.
Am pus confuz telefonul la ureche, apoi am raspuns. Vocea ingrijorata a surorii mele imi chinuia urechea, din cauza ca ea aproape urla.
-Sam, mai incet de rog... abia m-am trezit, am rostit eu, pentru a o linisti. Scuze ca nu te-am sunat ieri, dar...
-Dar ce? Ce ai facut ieri atat de important incat nu m-ai putut suna? intrebase aceasta rapid, parca presandu-ma sa ii spun adevarul.
-Pai eu... imi cer scuze... Mi-am petrecut timpul cu Kyan, am rostit, incet, simtindu-mi obrajii imbujorandu-se.
-Ce ati facut? intrebase ea iute, de parca era un fel de interogatoriu.
-Nimic. Am fost pe plaja...
-Ca doi indragostiti, concluziona ea.
-Ce? Nu! Nu e asa! Ne-am plimbat si atat.. si am intrat putin in apa, am spus eu, evitand sa numesc si alte detalii despre acea "intrare in apa". Stii cat de mult imi place sa inot, am adaugat apoi.
Se linistise ea, insa parca eu simteam cum ii stateau surorii mele intrebarile in gat, ingrijorata fiind.
-Nu ai de ce sa te ingrijorezi... Kyan se poarta foarte frumos cu mine.
-Dormiti in acelasi pat? intreba ea brusc.
-Da...
-Si nu a incercat nimic? Tyler Kannes, nici macar nu incerca sa ma minti.
-Samantha! Te rog! Asa ceva... adica, doar... Oh, Doamne! M-a sarutat si atat! O singura data. Jur.
-Serios? Ciudat... Pentru ca daca te-ar fi placut, cu siguranta nu te-ar fi lasat asa usor...
-Era excitat, dar nu a facut nimic.
Chiar inainte sa imi termin propozitia, regretasem faptul ca am inceput-o. Ma lovisem cu pumnul drept in cap de cateva ori, apoi mi-am acoperit chipul cu palma. Chiar daca Sam nu era in fata mea, mi se facuse rusine pentru ceea ce ii spusesem. M-am intors cu fata spre bufet, trantindu-ma cu partea de sus a trupului pe el, lasandu-mi capul pe suprafata rece. Bratul drept mi l-am pus sub frunte, insa inca tineam telefonul la ureche cu cealalta mana.
O auzisem imediat pe Sam inspirand brusc, socata, dupa ce rostisem acele cuvinte, insa tacu pentru un timp.
-Oh... Asta e si mai ciudat.
Incepuse a rade in hohote, lasandu-ma pe mine perplex.
-Marele cuceritor nu a actionat? Dupa ce a recunoscut in interviul de alaltaieri dimineata ca nu a mai avut parte de sex de aproape trei saptamani. Am sa mor! spuse aceasta, dupa care iar izbucnise intr-un ras isteric.
-Trei saptamani?
-Da. Cam de atunci de cand a venit la...
Sora mea se oprise brusc din ras, si parca era mai mult socata.
-Oh Doamne, Tyler! De cand a venit la noi si te-a cunoscut! Cretinul asta e serios?!
Imi ridicasem brusc chipul de deasupra suprafetei tari din lemn, ramanand cu ochii atintiti spre un punct al perdelei care acoperea geamul doar pe jumatate. Nu era posibil! trei saptamani? Dar parca nu a trecut atat de cand il cunoscusem. Mi-am calculat in minte, ajungand la concluzia ca el isi petrecuse acele doua saptamani la Paris, si trei zile inainte de a merge acolo si le-a petrecut cu mine. Asta ar fi insemnat saptesprezece zile, iar el a aproximat la trei saptamani.
-Nu! Nu poate fi din cauza mea, am spus eu cu o voce joasa si ragusita, nevenindu-mi a crede ceea ce auzeam si gandeam.
-Cine s-ar fi gandit ca fratiorul meu imblanzeste un armasar de teapa lui Lawson? Oh, scuze, trebuie sa plec. Urla managerul dupa mine. Te pup si ai grija de tine.
Eram inca stupefiat si parca nu intelegeam nimic, cand de fapt, mintea mea procesase totul corect si inca era in ceata.
Mi-am dat ochelarii jos, acoperindu-mi ochii cu palma, apoi frecandu-mi fruntea cu toate degetele. Aveam telefonul mobil al lui Kyan in mana, iar gandul meu ma ducea la violarea intimitatii lui...
Ma uitasem pentru un timp la micul aparat, apoi mi-am pus ochelarii si incepusem a-l butona. Nu stiam unde anume trebuia sa intru si ce sa fac, insa am reusit sa dau de registrul apelurilor. Ultimul numar era a surorii mele, apoi numarul unui barbat, Chris. Erau apelurile preluate, si se parea ca era numarul acelui Chris printre multe apeluri de la Justin, adica eu. Si am realizat ca acele multe apeluri erau date in cele doua saptamani. La alte numere inafara celui al meu si al lui Chris nu raspunsese. Am intrat la apeluri pierdute, iar acolo vazusem mai mult de treizeci de la diferite femei, unele trecute chiar si sub forma unui semn al intrebarii, sau alte numere care nu erau cunoscute de agenda telefonica a actorului. La apelurile efectuate era un sir lung cu numele meu fals: Justin si destul de multe ale acelui Chris.
Parca incepuse a ma enerva acel nume care il gaseam prin lista. Cine era Chris, si de ce vorbea cu Kyan atat de des? Nu o facuse la fel de des ca mine, insa mi se parea mult, oricum.
dau edit dupa ce citesc
citeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeesssccc [post scurt]
_________________________
Edit:
Hello! hh.. necstul mult asteptat :X
sa incepem cu inceputul... deci, pana la urma tot au dormit in acelasi pat cum a vrut "Justin" .. ehh.. pacat ca dormeau =))
un sarut intrerupt, din pacate, dar sper ca vor continua ce au inceput :>
Kyan devine din ce in ce mai.. hoot :perv: :hot: , iar Justin din ce in ce mai sweet :o3 .. cei 2 se potrivesc =))
abia astept sa aflu cine e Chris.. sper ca nu e vreun iubit de-al lui Kyan ca il bat =)) *glumesc, nu ma lua in seama*
asa ca, astept necstul, honey !
GAMBATE
Oh, Doamne! Deci sora lui Tyler este chiar amuzanta:))
Chiar era un interogatoriu si mie nu-mi vine a crede ca Kyan n-a mai facut sex de 3 saptamani O.O Well, cred ca este diferit de data asta, adica se poarta diferit cu Ty. :X Oh, spune-mi ca e dragoste! :o3
Hmmm....:-? Sunt la fel de confuza si speriata pe deasupra, din cauza acelui Chris. Si spune-mi si de data asta ca nu e vreun amant de-al actorului sau vreun tip ce va avea de-aface cu Ty. :o3 Nu mai pot astepata, iti spun:o3
Succes si... atat:)))
*kukuku* ^^ next ^^


Capitolul XIV

Voiam sa o apelez pe sora mea, pentru a o intreba din curiozitate cine e Chris, deoarece am presupus ca ea cunostea destul de multe persoane care il inconjurau pe Kyan, insa chiar atunci cand ii cautam numarul in lista plina cu numere de femei si foarte putine de barbati, el intrase pe usa bucatariei.
Avea in mana un pachet de cafea, din aceea pe care obisnuiam sa o folosesc si sa o prepar, mai nou, special pentru el. Nu obisnuiam sa beau cafea si faceam extrem de rar una, insa de cand cu Kyan, faceam cafea de fiecare data cand el dorea.
-Iti place sa cercetezi prin telefoanele oamenilor? intrebase el, ridicand o spranceana.
-Nu, doar eram curios... Cine e Chris? am intrebat eu dintr-o data, ridicandu-mi ochii spre el, in timp ce imi asezam mai bine ochelarii.
-Chris? Ce conteaza cine e Chris? intreba el nepasator, in timp ce trecu pe langa mine si aseza pachetul de cafea pe bufet.
-Intreb doar...
Simteam o presiune puternica in piept, vazand ca nu voia sa imi raspunda, si am inceput sa inghit cu greu, insa inima imi batea cu putere.
-E managerul meu, spuse el, sprijinindu-se cu o mana de bufet, chiar in dreapta mea.
Am eliberat incet aerul din piept care era nerabdator sa iasa, apoi am intins mana cu telefonul spre Kyan, vrand sa i-l dau inapoi.
Ma prinse de incheietura, tragandu-ma spre el.
Ochii lui imi urmarisera reactia sfioasa atunci cand trupul mi s-a lipit de al sau, si doar dupa o privire mai indelungata, incepuse a-mi vorbi.
-De ce erai curios sa afli cine e Chris?
-Pura curiozitate, am raspuns eu, fara a-mi ridica privirea la nivelul chipului sau, aranjandu-mi din nou ochelarii.
-Ce? Te simteai amenintat?
-De ce trebuie sa tragi mereu concluzii din ceva ce eu nu spun?
-Oh, ba spui, dar nu iti dai seama. Gesturile, corpul si expresiile tale imi povestesc mai mult decat ar putea sa o faca vocea ta.
-Doar nu te astepti sa cred asta.
-Chipul tau nu exprima curiozitate atunci cand m-ai intrebat de Chris, ci ingrijorare.
-Eram doar curios...sincer, am spus eu pe un ton pe care nici macar eu nu mi-l credeam.
Chiar si asa, acesta imi daduse drumul, probabil pentru ca nu dorea sa ma preseze sau sa ma sperie, desi stiu ca ar mai fi putut continua mult si bine, pana aveam sa cedez.
Am inceput sa fac cafea, chiar daca el nu imi ceruse, insa stiam ca dorea, din moment ce iesise sa o cumpere.
Imi simteam obrajii atat de infierbantati, motiv pentru care mi-am ferit chipul de Kyan pana cand am terminat de facut cafelele.
Intre timp, el se asezase pe scaunul pe care a stat si cu ceva timp in urma, inainte de a iesi afara. A luat aceeasi pozitie, insa de acea data, nu ma mai asculta, ci doar se gandea. Ochii lui pareau parca pierduti intr-un punct pe peretele din fata sa, iar expresia ii era serioasa.
Parca era pierdut in spatiu, iar in acel moment ma gandeam daca ar fi trebuit sa ii spun adevarul despre atitudinea mea in momentul in care i-am vazut numarul lui Chris de atatea ori in lista de apeluri...
Dar totusi, ma intrebam de ce sa ii fi spus? Oricum nu rezolvam nimic altceva decat sa imi puna si mai multe intrebari. Poate nici nu avea dreptul sa stie... dar atunci, eu cu ce drept i-am "scotocit" in telefon?
"Dar acum descopar ca te doresc al dracului de mult"
Acele cuvinte, care ii apartineau barbatului, venite parca dintr-un colt al mintii mele, mi-au facut instantaneu pielea de gaina si am ramas cu privirea atintita spre peretele dinaintea aragazului. Pana si un melc ar fi facut mai mult zgomot decat faceam noi doi in acea bucatarie, insa imediat am fost scos din transa de sunetul lichidului negru care incepuse a a clocoti. Am oprit repede focul, pe urma am turnat cafeaua in doua cesti. Dupa ce una i-am inmanat-o barbatului ce statea ganditor pe scaun, m-am sprijinit de masa de langa el.
-Vreau sa mergem in club, am rostit eu dintr-o data, facandu-l sa isi intoarca privirea curioasa spre mine.
-In club? Ce sa facem acolo? nu as putea decat sa ma imbat ca porcu' si sa ma cari acasa in spate ca pe un aurolac. Vrei asta?
-Dar de ce sa te imbeti? Poti sa te distrezi... sa dai peste vreo... fata cumsecade...
Apropoul meu il facuse sa se ridice brusc in picioare si sa isi scoata nervos telefonul din buzunar.
-O transez pe sora-ta! spuse el, pe un ton ridicat, incruntandu-se.
-Ce? De ce? am sarit eu uimit de atitudinea lui.
-Ce ti-a spus?
-Pai ea... nimic.
-Nu minti, Justin! spune-mi exact ce ti-a zis ea!
-Ei bine... ca tu nu ai mai... stii tu. De ceva timp... Dar de unde stiai ca ea a fost?
-Nu stiam. Dar nu esti genul care sa vrea sa mearga in cluburi. Trebuia sa iti fi venit de undeva ideea, asadar am inceput cu ultima persoana cu care ai vorbit: Samantha. Crezi cumva ca daca am nevoie femeie, nu fac rost de una? Daca ai fi tras un ochi la apelurile pierdute, ai fi vazut ca nu duc lipsa de ele. Pur si simplu, nu vreau.
-Dar Sam a zis ca e de cand ne-am intalnit noi! Ma simt prost din cauza asta!
Acesta isi sprijinise fruntea in doua degete, tinandu-si ochii inchisi, apoi a oftat scurt.
-Tu nu intelegi. Nu pot si nu vreau! Ai de gand sa discutam despre viata mea sexuala? intrebase acesta, ridicandu-si incet pleoapele, spre a privi in jos, spre mine.
-Din moment ce in clipa de fata ma priveste, atunci da! Sam a zis...
-Sam?! Da-o dracului pe Sam! Deja ma scoate din sarite! Zici ca viata mea sexuala te priveste? Spune-mi de ce.
Imi simteam din nou obrajii calzi, si nu stiam cum sa imi mai lipesc cuvintele unele de altele. Subiectul devenea din ce in ce mai greu de abordat din punctul meu de vedere. Poate ar fi trebuit sa tac dic gura.
Am inghitit cu greu si mi-am lasat privirea in jos. Stiam ce trebuia sa ii spun, dar totul era foarte jenant.
-Pentru ca... am ajuns la concluzia ca din cauza mea esti asa.
-Si ce daca sunt? intrebase el calm, asezandu-se la loc pe scaun, ca o furtuna care a facut ravagiile de rigoare, apoi dispare, lasand fiintele cu necazurile pe cap. Sa iti spun clar: Nu vreau o alta persoana in pat langa mine, nici pe mine nici sub mine. Pur si simplu nu vreau. Iar daca asta inseamna sa rabd de "foame" sau sa raman ipotent, pentru ca stau si ma uit la tine ca un caine tinut in lesa la o bucata de carne frageda, atunci, ghinionul meu. Daca vrei o varianta si mai scurta, atunci ia-o asa: Nu doresc pe altcineva inafara de tine, nici daca ar fi sa mor.
Parca as fi facut stop cardiac, deoarece nu mi-am mai simtit inima batand, iar aerul mi s-a oprit in plamani. In acelasi moment obrajii mi s-au infierbantat si am simtit zeci de fiori ce-mi treceau prin corp. Stangeam in maini ceasca aceea de cafea de parca doar ea ma mai putea ajuta sa scap de acea senzatie.
Am inghitit cu greu, apoi mi-am intredeschis buzele, vrand sa vorbesc. A durat ceva timp pana cand sa pot rosti ceva, insa am facut-o.
-Imposibil, Kyan. Imi pare rau, dar gandirea ta e fara noima.
-Chiar crezi? vru acesta sa stie, lasandu-se pe spatarul scaunului, parca relaxat.
-Evident. Cred ca e doar in mintea ta lucrul asta.
-Si atunci in mintea ta ce e?
M-am blocat, ramanand cu privirea indreptata in jos, spre el.
-Ce vrei sa spui...?
-Ce vreau sa spun? Acum ca ma gandesc mai bine, nu mi-ai fi raspuns la sarutul acela daca nu ti-l doreai. Chiar tu mi-ai demonstrat ca poti respinge o idee pe care nu ti-o doresti, si ca poti fii destul de incapatanat. Tii minte?
-Bine... poate ca ai dreptate, dar in orice caz, intre noi nu poate fi nimic altceva inafara de amicitie, am spus eu, luandu-mi privirea de la el si mutand-o pe podea.
Ah, cat puteau sa doara acele cuvinte! Dar am facut-o, si asa consideram ca era mai bine pentru amandoi. Acesta incerca inca sa para calm, insa expresia i s-a schimbat in una nervoasa. Se ridicase de pe scaun, si parca vedeam cum muntele se inalta peste mine, facandu-ma sa ma simt atat de mic...
-Sunt actor, nu prost. Nu incerca sa ma mai tratezi ca pe unul.
-Dar nu te tratez ca pe un prost, am incercat eu sa ii spun, insa acesta se intoarse, asezandu-si ceasca pe masa si iesind din bucatarie. Kyan! Nu intelege gresit...
Era prea tarziu, deoarece acesta iesise din casa, fara a se incalta, si nici macar nu imi mai adresase un cuvant. Mi-am simtit inima cum se strangea. Durea. Si, Doamne, cat de tare...
Oh, God >.>
Chiar nu-mi vine sa cred! Adica... Oh! Intai il face pe Justin sa devina ca un rac fiert, apoi se cearta? >.>
Frate, da, unii considera ca relatiile de genu` sunt strange >.> [ cum ar fi colegul agresat de mine azi:)) ] Dar, frate, Kyan ar trebui sa inteleaga, poate lumea vedetelor e o prostitutie, da` cea reala nu e mereu -_-
Mda, fiecare cu principiile lui. Acum ma mir si eu ca am fost in stare sa gandesc O.o
Ma simt ca un obsedat, fiindca sunt in stare sa ma pun in geunchi in fata ta sa postezi urmatorul capitol! :X
Simt miros de yaoi =p~ Pe undeva, pe-aici.... ( God, cum suna asta:)) Chiar sunt 8-} )

Oricum e uimitor capitolul si chiar imi place felul tau de a scrie @-)
Abia astept continuarea! :X
Bafta:*
Aww, dar ce capitol! :> Destul de lung, așa cum ne place.. xD
N-am putut să nu observ că ficul ăsta e ceva mai diferit, până acum n-am avut scene mai aprinse între cei doi, dar ceva îmi spune că nu mai avem mult de așteptat. :o3 Sperăm. O duci foaaarte bine cu descrierea, îmi place mult. Deci să înțeleg că Ty are sentimente pentru Kyan dacă și-a facut probleme pentru apelurile alea, mai mereu e ca un rac și gândește ce gândește.. xD Auu, dar Kyan s-a supărat, nu-i de bine, nu? :] Ha, dar eu sunt foarte curioasă cum ar reacționa actorul dacă Ty l-ar face gelos(cu/fără intenție), sunt curioasă cum l-ai face să reactioneze.. Mă rog, mă opresc aici.
Nextul? ^ ^
Mai fetelor, mai :-" v-am prevenit ca e diferit>:) dar stati linistite, va veni si yaoi (ce fic e ala fara yaoi?:)))
Si acum, nu stiu de ce, am avut chef de postat un alt capitol... desi probabil ar fi trebuit sa il postez maine... sau poimaine:)) (regula mea de 3-4 zile diferenta intre capitole postate :-")
Capitolul XV

Mi-am lasat ceasca de cafea langa cea a lui Kyan, pe masa, si m-am asezat pe scaunul pe care statuse el. Mi-am dat ochelarii jos, punandu-i langa cestile noastre, apoi mi-am asezat ambele maini pe chip, in timp ce coatele imi erau puse pe genunchii apropiati. Imi simteam trupul termurand dintr-o durere care practic nu exista, pentru ca inima nu doare, ci doar gandul care imi hranea mintea cu expresia atat de suparata a lui Kyan.
Am oftat, apoi mi-am unit mainile in dreptul buzelor, ramanand cu ochii pierduti in propriile mele ganduri. Totul mi se parea atat de complicat, desi probabil o persoana din exterior s-ar intreba "Si care ar fi problema? Zice ca te vrea, atunci fi al lui, pentru ca si tu vrei asta." Dar nu putea fi atat de simplu. Asa ceva era imposibil. El era un actor, de asemenea si iubitul surorii mele, desi fals... insa publicul ii voia impreuna. Pe ei doi. In niciun caz pe tocilarul bun-de-nimic al Samanthei Kannes.
Dar nu puteam... Nu voiam sa fie suparat. Voiam sa fie la fel de dulce si calm cum a fost mereu. Nu puteam sa il las pur si simplu asa, dupa cate imi spusese si cate facuse pentru mine. Sau, la naiba! dupa cat de mult il voiam mereu langa mine. Pentru ca asta ma framanta pe mine cu adevarat: il voiam! Si, Dumnezeule, il voiam atat de mult...
M-am lasat pe spatarul scaunului incercand sa imi relaxez trupul, insa nu au trecut mai mult de cinci secunde pana cand m-am ridicat si am iesit pe usa, in incercarea de a-l aduce inapoi pe Kyan.
Ajuns pe malul oceanului, am privit in stanga si in dreapta, insa am realizat ca imi uiatsem ochelarii pe masa. Tot ce vedeam era o umbra mergand pe malul apei, la o foarte mare departare, si speram din toata inima sa nu gresesc, si sa fie el. Pasii mei pareau a fi calmi, si incepusem a merge in aceeasi directie, insa nu era indeajuns, deoarece se indeparta tot mai mult, iar eu incepeam sa il pierd din ochi. Am marit pasul, si ma grabeam, insa in scurt timp fugeam atat de repede, incat parca picioarele nu mai faceau parte din mine, si tot ceea ce faceau ele era sa fuga pentru mine.
Cand ajunsesem mai aproape, am realizat ca era chiar el. Nu aveam cum sa ma insel. Il recunoscusem. Am continuat sa fug, pana cand practic, ma izbisem de el, si m-am prins de bratul lui, oprindu-l.
-Te rog, Kyan! Nu vreau sa fii suparat. Habar nu ai cat imi este de greu sa spun ca nu avem voie sa fim mai apropiati. Chiar imi doresc asta, dar mi se pare atat de greu. M-ai intrebat ce e in mintea mea, si ca sa fiu sincer, e o harababura totala! Tu esti cineva, esti Kyan Lawson. Dar eu cine sunt? intreabasem eu retoric, desigur, deoarece in comparatie cu el eu eram un nimeni.
Toate acele cuvinte le rostisem atat de repede si totusi speram ca el sa le fi inteles, deoarece curajul mi se risipise mai repede chiar si decat alcoolul. Am ramas agatat de bratul lui, respirand obosit, cu privirea indreptata spre bicepsii lui, care erau in dreptul ochilor mei.
-Cine esti? Chiar vrei sa iti demonstrez ca pentru mine esti intr-adevar cineva? intrebase el cu o urma de nervozitate in voce.
Imi ridicasem chipul, curios fiind cand ii auzisem vorbele, si i-am simtit cealalta mana, asezandu-se in spatele capului meu, prinzand intre degete cateva suvite din parul meu blond. Buzele lui le-au acoperit pe ale mele, iar ochii mei au ramas atintiti spre ai lui, atat de aproape, incat puteam chiar sa ma pierd il intensitatea albastrului lor. Chiar asta se intamplase. Ma pierdusem cand limba lui se aventurase in caldura umeda a gurii mele, chemandu-ma sa ma alatur lui. Ah, dar era atat de delicios, iar buzele mele infometate nu doreau decat sa il guste. Nu am refuzat invitatia, si mi-am lasat limba sa il exploreze doritoare. Ii dadusem drumul bratului cu care acesta imi inconjurase spatele, si ma trase aproape, lipindu-mi mijlocul de al sau. Mi-am asezat palmele pe umerii lui incordati, ca un punct de sprijin cand am observat ca datorita diferentei de inaltime, eu eram usor lasat pe spate.
Ii simteam limba mangaind-o pe a mea intr-un fel atat de bland si totusi era atat de posesiv... de pasional, parca facand dragoste.
Intreg corpul imi reactiona, tremura usor la fiorii trimisi de Kyan in trupul meu, iar pantalonii imi devenisera stramti in partea din fata. Era deranjant, insa nu voiam sa se opreasca. Avandu-mi soldurile lipite de el, il simtisem tare acolo jos, si tresarisem usor. Am gemut surprins cand bratul sau ma lipise mai tare de trupul lui, indemnandu-ma sa ii simt organul presat pe abdomenul meu, apoi luasem o gura de aer zdravana cand isi dezlipise buzele de ale mele, coborand spre gat. Mainile lui se strecurasera pe sub tricoul meu, iar degetele sale au urcat pe corpul meu, de la mijloc pana la coaste.
Am inghitit cu greu, si am tresarit usor la sentimentul atingerii mainilor sale calde si mari. Imi deschisesem buzele, pentru a incerca sa vorbesc, insa nu am reusit decat sa ii rostesc numele in soapta.
-Ah, Dumnezeule, Justin, esti atat de dulce...
Acesta isi trecuse mainile pana pe spatele meu, lipindu-ma din nou de el, cand buzele sale lasau dare fierbinti pe pielea sensibila a gatului meu.
Din nou, ma durea pieptul, insa in acel moment nu era din pricina unei suferinte, ci ma durea dorinta care incercam sa o tin in frau atat de mult.
-Kyan, te rog, stai...
-Nu mai vorbi, ma intrerupse el, cu buzele lipite de gatul meu. De fiecare data cand o faci, cuvintele noastre intra in contradictie, adauga apoi, revenind la buzele mele, punand din nou stapanire pe ele.
Limba lui flamanda o cauta pe a mea, iar mainile sale imi cercetau trupul. Palma dreapta se oprise peste partea stanga a pieptul meu, parca vrand sa imi simta bataile grabite si ritmate ale inimii mele tulburate. Isi coborase ambele maini spre cureaua pantalonilor mei, insa imediat isi retrase buzele de pe ale mele, ridicandu-si capul spre cer si maraind o injuratura printre dinti. Isi luase mainile de pe corpul meu, si isi asezase palma dreapta pe chip.
La fel ca in seara precedenta, incercam sa ma regasesc, sa ies din ameteala care ma cuprinse, iar Kyan se asezase jos, pe nisipul ud, lovit din cand in cand de unele valuri. Isi tinea un picior intins, iar celalalt indoit de la genunchi.
-Deci... nu mai esti suparat? il intrebasem eu confuz.
-Ah, Justin, mormai el, frecandu-si fruntea cu degetele, expirand apoi puternic. De ce nu ma opresti? Intr-o zi voi intrece orice masura, spuse apoi, inchizandu-si ochii.
M-am asezat langa el, prinzandu-mi genunchii cu mainile. -Nu cred ca as putea, sau ca as vrea...
Si-a intors chipul spre mine, privindu-ma surprins. Lumina puternica a soarelui ce ii mangaia chipul le dadea ochilor lui o nuanta de un albastru utopic. Parca nu ii apartineau unui om. Mi s-a oprit respiratia pentru o secunda, apoi mi-am intors privirea spre ocean, lasandu-mi barbia pe genunchi.
-Stiu ca daca as vrea sa te opresti, ai face-o... Dar imi vine atat de greu sa spun asa ceva cand... cand ma saruti in felul ala.
Am simtit cum obrajii mi-au luat din nou foc, si mi-am ascuns intreg chipul, punandu-mi fruntea pe brate.
-De aceea spun ca nu putem fi mai mult decat prieteni... eu nu voi fi in stare sa refuz nimic ce vine din partea ta... si imi e teama.
-Dar nu ai de ce sa iti fie teama, rosti acesta, lasandu-si chipul in palma.
-Ba da, am. Faima ta... ma inspaimanta faptul ca ti-as putea distruge cariera daca doar o singura persoana afla despre asta... Nu vreau sa se intample asa ceva.
-Faima mea?! sarise el, privindu-ma uimit. Justin, da-o dracului de faima! Da-o dracului de cariera! Nu te mai gandi la mine ca la un actor, ci ca la un om, la naiba! Pentru ca la urma urmei asta sunt: un om, nu-i asa? Iar omul asta te vrea pe tine cu orice pret, spuse el, aratand cu degetul mijlocul pieptului sau.
-Nu... Nu se poate. Esti un om. Dar omul asta e Kyan Lawson, nu orice om, am rostit eu, ridicandu-mi chipul din ascunzatoare, pentru a privi orizontul albastru dinaintea mea.
Barbatul scoase un sunet animalic, ridicandu-se nervos de jos in timp ce isi varase mana in buzunarul pantalonilor, scotand de acolo telefonul mobil, incepand sa il butoneze, apoi punandu-l la ureche.
-Chris? rostise acesta, dandu-mi de inteles ca vorbea cu managerul sau. Anuleaza contractul de saptamana viitoare si orice contract pe care il mai am! Nu mai filmez pentru nimic!
Am tresarit speriat, ridicandu-ma in picioare.
-Ce faci, Kyan? inceteaza! am spus eu, intinzandu-ma spre el, pentru a-i lua telefonul din mana. Te rog sa nu faci asta! spusesem pe urma, cand acesta isi ridicase mana cu micul aparat, pentru ca eu sa nu ajung la el.
-Cu orice pret, am spus.
-Nu! Nu am sa te iert niciodata daca faci prostia asta! Vezi? De asta imi e frica! Iti distrugi cariera!
-Nu imi distrug cariera pe atat cat ma distrugi tu pe mine!
M-am oprit brusc din incercarea de a-i lua telefonul atunci cand din nou respiratia parca mi s-a oprit si am ramas inaintea lui cu capul plecat. Inima incepuse a-mi bate atat de tare incat durea...
-Imi pare rau, am spus eu aproape soptit, acoperindu-mi chipul cu palmele. Nu vreau asta, Kyan, dar imi e frica...
Imi simteam ochii umezi, insa nu plangeam chiar daca probabil as fi avut nevoie de asta.
-Nu am avut niciodata intentia sa se ajunga aici...
-Justin, niciunul din noi nu a avut intentia asta, dar s-a intamplat. Pur si simplu s-a intamplat, spuse acesta, inchizand apelul catre Chris, si bagandu-si telefonul in buzunar. Ai sa ma distrugi cu adevarat daca ai sa ramai cu expresia asta, adaugase acesta, asezandu-si palma pe obrazul meu. Nu vreau sa fii suparat. In niciun caz speriat...
Ma trase in bratele sale, si m-a strans usor cu o mana, in timp ce cealalta imi mangaia crestetul capului de parca eram un copil... dar era atat de bine.
Dupa un scurt timp in care am ramas astfel, Kyan ofta.
-Cred ca trebuie sa fac o baie, a spus el, indemnandu-ma sa imi ridic privirea spre el.
Ca si cum ar fi stat sa isi aleaga cuvintele, privind in stanga si in dreapta, si-a coborat apoi ochii spre mine, zambindu-mi in coltul gurii.
-Ca sa ma calmez.
Obrajii mei se inrosisera, amintindu-mi de momentul in care il simtisem atat de tare in pantaloni, insa am fost si mai jenat de faptul ca si eu eram in aceeasi situatie.
Draga mea, esti un adevarat geniu ^:)^
Ai venit cu o mare binecuvantare peste mintea mea obsedata si concentrata! Ai dreptate, ficul nu e ca celelalte, e suprinzator si foarte interesant. Desi e lesne de-nteles ca sunt fermecata de ce scrii, eu tot nu renunt la obsesia mea pe care o stii foarte bine:))
Bun, revenind la acest fic... Suprinzator, chiar nu ma asteptam din partea lui Kyan sa renunte el la tot. Aah, maiculita mea, si ce saruturi intre ei, cre` ca m-am intarit si eu in pantaloni:)) [ As fi cel mai tare gay daca as fi baiat:)) ].
Chiar esti uimitoare :X
Abia astept continuarea si, ah!=p~, yaoi-ul=p~
Bafta la scris >:D<
Omg! Gabytsswh, ce spui!? O.O Well, recunosc, si eu am ramas socata la sarutul dintre cei doi:perv:
Prima data cand am citit ca Justin nu avea ochelarii, si atunci cand s-a dus dupa Kyan, mi-a saltat inima de bucurie, chiar vroiam ceva intre cei doi. :]] Insa apoi, faza cu "barbatul", pe care Justin nu prea il vedea si cu toate astea, el credea ca e actorul, m-a cam speriat. Mie imi era teama ca nu cumva sa fie alt tip pe plaja sau ma rog, unde erau ei, si ca el sa-i fi spus toooate lucrurile alea jenante tipului. : | Btw, incurcata treaba. :))
Dam chiar este o binecuvantare ca ai postat:o3 Arigatou, Kana`chan.
Well, eu astept nextu`. ^^
Heei, capitol nou, ne bucurăm, ne bucurăm! ^^
Hm, văd că s-a ajuns în situația în care nici Ty nu se mai poate stăpâni bine. xD O dată, de două ori să se mai lase sărutat așa, că actorul îl mănâncă. ;3 Nu că nouă nu ne-ar plăcea.. Mă rog, eu apreciez faptul că îmbraci mai bine acțiunea înainte de-a ne delecta cu yaoi pur, care, din câte stiu, va fi delicios. ;3 Așaa, deci să înteleg că Kyan chiar vrea să fie tratat ca un simplu om, unul fără atributive speciale.. Drăguț, ce pot spune? Păcat că Ty nu cooperează.. xD
Frumos capitol, l-am citit pe nerăsuflate! >:d< Voi fi cuminte și voi astepta nexul, so.. ganbatte! ^ ^
Hiiii my dears ^^
Nextul <3
*hugs*

Capitolil XVI

-Mai bine te duci inapoi in casa, imi spuse Kyan, ciufulindu-mi parul.
-De ce?
-Pentru ca am sa inot acum, imi spuse el, indreptandu-si privirea spre ocean.
-Am sa raman aici, rostisem eu, facand un pas in spate, spre a ma indeparta putin de el, si a-l observa
-Voi inota... gol.
-Ah. Imi simtisem inima saltand. Bine, am spus eu incet, coborandu-mi privirea in pamant, pentru a-mi ascunde rusinea.
Poate si eu aveam nevoie de un dus... unul rece, pentru a-mi potoli orice gand in privinta actorului. M-am indepartat de el, spunandu-i incet ca aveam sa ne vedem in casa.
Imi fusese frica sa privesc inapoi pe masura ce el se dezbraca, in ciuda faptului ca ochii mei nu ar fi putut sa ii distinga formele corpului de la distanta la care ma aflam. Am intrat in casa, privind neajutorat in jur. Ah! abia plecasem de langa el si deja ma simteam singur.
Am oftat, si m-am indreptat spre bucatarie, luand cele doua cesti de pe masa, pe care le golisem in chiuveta pentru ca s-au racit. Mi-am pus ochelarii, apoi m-am indreptat spre living, vrand sa urmaresc ceva interesant la televizor, insa am terminat prin a ma duce in dormitor pentru a sta linistit in pat. Mi-am asezat ochelarii pe noptiera, insa mi-a fost mai greu sa inchid ochii decat as fi crezut. Ma zvarcoleam prin pat, incercand sa gasesc o modalitate buna de a dormi, insa era in zadar. Abia dupa o ora reusisem sa atipesc, si atunci parca nu a durat mai mult de cinci minute. Am deschis ochii, privind in dreapta mea, unde il observasem pe Kyan, stand sprijinit intr-un cot,atintindu-si ochii albastri spre mine.
-Ce faci? l-am intrebat eu, incet.
-Te admir. Greu imi vine sa nu te ating. Esti ca o papusa de portelan atunci cand dormi.
Mi-am simtit sangele circuland repede doar pentru a-mi incalzi mie obrajii, care au devenit rozalii, sub privirea atenta a barbatului.
-Ai venit de mult?
Mi-am luat ochelarii asezandu-ui pe ochi. Ii priveam parul ud si pieptul gol, pe care se mai scurgeau din cand in cand picaturi reci de apa.
-Nu chiar. De cinci minute.
-Sterge-te, sau te imbolnavesti. Nu cred ca esti imun la raceala, am spus eu ridicandu-ma in sezut in timp ce imi frecam ochii cu mana dreapta, iar cu stanga imi tineam ochelarii ridicati.
-Lasa asta. Am adus pizza.
-Nu las asta, am spus eu serios ridicandu-ma din pat si incepand sa cercetez in dulap.
Am gasit un prosop pe care i-l aruncasem, insa era ca si cum nu il vazuse.
-Nu iti e foame? intrebase el, zambitor.
-Ba da imi e, de aceea, sterge-te ca sa mancam amandoi...
-Nu. Imi place senzatia asta, imi spuse el, trecandu-si mana prin par.
-Nu o sa iti placa si atunci cand stranuti si tusesti, si iti vor trebui pachete de servetele si ceaiuri calde. Sterge-te, l-am indemnat eu, asezandu-ma pe pat si luand prosopul in mana pentru a i-l inmana.
-Nu.
Raspunsul lui scurt si ridicarea unei sprancene ma enervase. I-am aruncat prosopul pe cap, incepand sa ii frec parul rapid, inainte ca el sa reactioneze in vreun fel. Stateam in genunchi langa el pentru a face lucrul acela, insa a fost rapid, si ma prinsese de incheieturi, tragandu-ma puternic inspre el. Prosopul cazuse aproape, descoperindu-i parul ciufulit si inca ud.
-Uite, spuse el scurt, strecurandu-si palma uda pe sub tricoul meu, obligandu-ma sa tresar si sa gem datorita acelei senzatii.
-Stai... ah, Kyan, esti rece! m-am plans eu, inspirand brusc si retinand aerul.
-Tu ai vrut-o. Adineauri nu ai facut decat sa ma provoci la asta.
Parea amuzat de situatie, insa nu numai senzatia de rece, ci si mana lui aveau efect asupra pielii mele, si a trupului meu. Cand mana cealalta s-a asezat si ea sub tricoul meu, la spate, eram pe aproape de a urla, insa am scos un alt geamat puternic, punandu-mi palmele pe umerii barbatului care s-a ridicat in sezut, incercand sa scap.
-Te rog! Esti atat de rece...
Tricoul imi era ridicat pana mai sus de piept de catre mainile sale care urcau treptat, insa cand ele incepusera a se incalzi, acesta m-a prins de talie, tragandu-ma peste picioarele sale. Fusesem surpins cand mi-a lipit trupul de al sau, facandu-ma sa inspir brusc.
-Doamne,Kyan! Esti foarte rece, am rostit eu, pe un ton aproape tremurat, realizand pe urma ca barbia mea era in dreptul umarului sau, si ca bratele sale mi-au inconjurat spatele.
-Kyan...?
-Ah, Justin... de mult simt nevoia asta nebuna de a te tine macar asa in brate atat de aproape, de cald... si dulce.
-Dar esti rece...
-Da, sunt. Si as vrea sa fie corpul tau cel care ma incalzeste.
-Daca... daca racesc, nu stiu ce-ti fac!
-Atunci voi avea eu grija sa iti primesti ceaiul la pat.
Am tacut, nestiind ce sa mai rostesc, insa mi-am pus bratele in jurul lui, inconjurandu-i spatele lat, pe care nu il cuprindeam in intregime cu ambele maini. Era intr-adevar rece, insa incepuse a se incalzi treptat... La fel si eu. Nu era de bine... Ma tinea in brate atat de aproape... atat de strans, incat nu as mai fi vrut sa imi dea drumul. Insa pielea lui in contact cu a mea imi trimitea fiori nebuni prin intreg trupul, indemnandu-ma sa tremur usor. Pieptul imi era lipit de al sau si ma jenasem atunci cand am simtit cum mugurii mi se intarira, si se atingeau de pectoralii tari. Totusi nu stiu care dintre noi ar fi terbuit a devina mai rusinat. Il simteam pe Kyan umflandu-se in pantaloni sub mine, si cred ca in locul lui, fierbinteala din obraji mi-a revenit mie.
De pe buze i-a scapat un sunet, aproape imperceptibil, insa urechiile mele l-au auzit incet, ca un geamat.
Am inspirat repede, apoi imi simtisem inima luand-o parca la fuga in cercuri. As fi zis ca innebunisem, dar chiar asa simteam.
-La naiba, rostise el. Si daca te tin in brate, esti in stare sa ma distrugi fara sa relizezi. Respiri in urechea mea, imi tremuri in brate... Doar un taifun ma mai raceste acum.
-Ce zici de o cafea? am intrebat eu, desprinzandu-ma din bratele sale, pentru a ma indrepta spre bucatarie.
Eram agitat, si de cum am intrat in incapere, am trantit ibricul pe foc, fara sa bag apa in el. Cand am realizat lucrul acesta, am tresarit, luand un pahar, pe care il umplusem cu apa si il golisem in ibric. Era destul pentru doua cescute.
Adaugasem cafeaua si zaharul, incepand sa amestec cu o lingurita in continutul care devenea din ce in ce mai negru, insa eram atat de preocupat, incat nu auzisem zgomotul produs de pasii lui Kyan care venise imediat in urma mea.
Am tresarit atunci cand ii simtisem bratele inconjuradu-ma, si pieptul sau lipindu-se de spatele meu.
-Kyan, Te rog! Te porti de parca am fi proaspat casatoriti! e jenant...
-Din pacate nu suntem nici "aproape casatoriti". Dar visez la o noapte a nuntii, rostise el incet, aproape de urechea mea.
M-as fi topit incet si sigur daca zgomotul apei ce clocotea nu ma trezea din acea stare. Am inchis focul iute, apoi am luat ibricul, cerandu-i lui Kyan doua cesti. Pentru acel lucru a trebuit sa se indeparteze de mine, iar eu am expirat usurat. Am turnat lichidul negru, apoi luasem o cescuta din mana lui, pentru a sufla aburul ce plutea deasupra ei.
Am sorbit imediat, umezindu-mi buzele cu gustul cafelei proaspete, apoi am urmat un drum scurt spre cel mai apropiat scaun, asezandu-ma, rezemat de spatar. Kyan ramase in picioare, sprijinit de bufet, privindu-ma.
-Ce te sperie? intrebase el dintr-o data, inainte de a sorbi din lichidul fierbinte. Inafara de faima mea.
-Ideea in sine, am raspuns eu incercand sa par calm, cand doar vocea lui putea sa ma cutremure.
-De a dori pe cineva?
-Nu. De a dori o persoana de acelasi sex.
-Iti e frica de ce va spune lumea, constata el imediat, ridicandu-si ochii spre mine.
-Cam asa ceva. Nu as fi pregatit pentru vorbele urate ale oamenilor. Oamenii sunt rai.
-De ce ti-ar pasa? nu sunt decat vorbe.
-Ele pot rani o persoana.
Ofta, apoi isi ridicase doar mana stanga ca si cum s-ar preda, cu palma lasata la vedere.
-Bine. Va ramane la alegerea ta. Nu am sa ma mai ating de tine.
-... Nu am cerut asta, am replicat eu incet.
-Si nici eu nu vreau asta, dar la naiba, Justin! Daca mai stau mult langa tine sa fierb, am sa imi pierd mintile! Ajung sa ma tem de momentul ala.
Mi-am lasat privirea sa cada in podea, si am sorbit pierdut din lichidul negru, pentru a-mi uda gatul care parca se uscase brusc.
Din nou, tacerea dintre noi a devenit apasatoare si era extrem de enervant, nu numai pentru mine, dar si pentru Kyan care parea nervos, si totusi, parca nu mai stia ce sa imi spuna. Eram sigur ca voia totusi sa afle multe, si totodata nu dorea sa ma preseze cu intrebari. Mie imi era frica de intrebarile lui cu drum inchis, care presupuneau acceptare sau refuz. Ar fi putut sa intrebe in orice secunda, si totusi nu o facea, dar eu ramaneam agitat, privind lichidul ce tremura in ceasca alba din cauza mainilor mele ce vibrau incet.
-Asculta, incepuse el, lasand pe bufet cescuta goala. Eu nu am sa renunt. Mereu am luptat pentru ce am vrut, iar tu nu faci o exceptie.
-Ai luptat? Nu vad cum. Ai tot ce isi poate dori un om in viata.
-Asa crezi? inainte sa ajung unde sunt acum, eram un taran care lucra la o ferma in Kansas. Chiar am terminat liceul cu un an mai tarziu, pentru ca a trebuit sa raman acasa, ajutandu-l pe tata cu pamantul, pentru ca mama a fost bolnava la pat. Usor nu a fost in niciun caz. Aveam atatea bataturi in palme din cauza muncii excesive zilnice, insa uite. Isi ridicase palmele. Acum sunt netede, si a meritat toata munca aceea.
-Si cum ai ajuns in industria filmului?
-Aveam o prietena care cunostea un designer. Tipul ma facuse model, si suma cu care ma platea era indeajuns de mare incat sa ii pot ajuta si pe ai mei. Inca le trimit lunar bani. Am ajuns actor, pentru ca mama acelei fete cunostea pe cineva care dadea cursuri de actorie, iar eu plateam cu proprii mei bani pentru ele, apoi m-am inscris la un casting. De atunci a inceput totul. Eu terminasem liceul la nouasprezece ani, si acum...
-Si acum esti ceea ce esti.
-Tocmai.
-Si de aceea sustin ca nu vreau sa iti distrugi cariera, am spus eu, sorbind apoi din cafea.
-Cerule! Anunta-ma cand ai sa intelegi care e de fapt problema aici!
Plecase din bucatarie, trantind usa in urma lui ca si cum am fi avut o cearta, insa ce spusesem rau? Nu voiam sa fiu cel care ii punea cariera in pericol. Lumea e rea. Nu multi ar fi acceptat faptul ca langa el era un baiat si nu o fata. Asta putea sa il traga in jos, iar eu nu imi doream acel lucru.
Va inota gol? ;;)
Bine, acum vreau sa fiu in pielea lu` Justin acum >.> Si intru in apa dupa el, sincera sa fiu :))
Si e asa de dulce si de inocent cu rusinea lui si atatea dorinte ascunse in trup... Si gandeste prea mult la ceea ce se poate intampla cu cariera lu` Kyan si prostiile astea, ca nu conteaza! Eu vreau yaoi, Kyan vrea yaoi, numai Justin nu e sigur:))
Uuuh, ma fierb pe mine insami si abia astept sa vad cum... Aaah =p~
Cum geme sub el... Our Queen, vrem neeeeeeeeeeeext [-o<
Esti geniala:X
:*