AnimeZupCăutare

Iluzii [+16 / +18]

Hello
Srry ca am intarziat si nu am postat un coment si la celalalt capitol:help:
Multumesc ffff foarte frumos ca ma-i lamurit in legatura cu varsta personajelor, eram intr-o belea extrem de mare, deoarece nu intelegeam cati ani au. Acum inteleg totul si e mult mai simplu. Srry ca ti-am dat de lucru...
Inca un capitol frumos. Deja devin obsedata de ficul asta:10:
Deci incepe sa-mi treaca ura pe care o am fata de Amber. Doar incepe...
Daca continua asa si nu o sa mai fie asa de timida si o sa se comporte ca o fata cat de cat normala o sa imi placa de ea:ha:
Nu pot spune acelasi lucru si pentru Kate. Pff.. O detest...
Cand o sa-si primeasca :pedeapsa" de la Caro si Danny? De abia astept. Vreau ca scumpa si adorata mea Caro sa o ciufuleasca un pic
Vreau cat mai repede continuare, vreau sa vad cum se razbuna Caro pe Kate
Deci va grabiti asai?
:bye:
Btw. SUNT PRIMA
capitool nou , yupyyy :X
multumesc pentru informatiile de la inceput....acum cred ca s-a lamurit toata lumea ;))
Frumosc capitolul...am gasit doar cateva greselute...adica ...ai inceput cateva propozitii cu litera mica....in rest totul e ok , ca de obicei :*.
Deci David stie ca Amby il iubeste pe Jay....este cumva gelos ? :-? ....poate ca il va cuceri pe Jay cu ajutorul lui Davy :P ...in + , abia astept sa vina baietii acasa...si sa-i zica cineva lui Jay despre comportamentul "frumoasei lui "...poate reuseste sa o faca sa "zboare" din viata lui ...
Dar pana atunci ...n-am decat sa astept urmatorul capitol

bye & kissu:*
Am venit cu al 12-lea capitol. ^^ Sper ca nu am interziat prea mult. ^^ Sper sa va placa, si scuzati greselile, desi as fi recunoscatoare daca le-ati evidentia. ^^

Wildrose -> Ma bucur ca citesti incontinuare, si deasemenea ma bucur ca nelamuririle ti au plecat la Moldova. :)). Sper sa-ti placa acest capitol.
Fantasy Eyes -> Multumesc ca citesti incontinuare >:D<. Lui David nu-i place de Amber, ei sunt mai mult decat buni prieteni, sunt ca si niste frati. Dave e un copil mult prea inocent ^^. Sper sa-ti placa si tie acest capitol.

Enjoy ^^.

Capitolul 12

Abia asteptam sa ma intorc acasa, mai aveam vreo doua ore de mers. Era genial ! Castigasem si in anul acesta. Stateam pe scaunul meu din autocar si ma jucam pe telefon si ma gandeam ca maine aveam sa ma duc la liceu. Mi se intorcea stomacul pe dos doar cu gandul ca vom avea cursuri/uniforma/reguli. Pfff ... deja voiam sa termin liceul. Dar totusi, alinarea mea era ca acolo aveam prieteni, asa ca nu avea sa fie asa de dureros. Il auzeam pe Josh cum radea in prostie cu ceilalti coechipieri, deja se imprietenesc cu cei noi. Eu mi-am vazut de treaba mea, sau cel putin, credeam. M-am oprit din a ma juca deoarece telefonul ramase fara baterie, si mai genial ! Am oftat si mi-am lasat capul pe spatarul scaunului. Am stat asa, visand, pana cand am ajuns in Boston. Dupa vreo cincisprezece minute de la intrarea in oras am oprit si ne-am dat jos. Ne-am luat valizele si fiecare am luat-o pe drumul nostru. Am luat un taxi impreuna cu Josh si am mers acasa. Am oprit prima data la el, ne-am salutat, iar apoi am continuat sa mergem pana la mine acasa. Odata ajuns, i-am platit taximetristului, mi-am luat bagajul si am mers spre casa. Mama mi-a iesit din intampinare si a sarit pe mine mai sa ma doboare. A inceput sa imi sarute obrajii si sa ma ciupeasca. Ce naiba a apucat-o ? Am mers amandoi inauntru si mi-am lasat bagajele jos pe podeaua la comanda mamei, spunandu-mi ca o sa le duca sus o servitoare. Am mers in sufragerie unde l-am gasit pe tata in capul mesei. Mi-a zambit si a venit catre mine si m-a imbratisat.

- Ok, ce naiba de intampla ? i-am intrebat uitandu-ma la ei suspicios.
- Nimic. mi-a raspuns mama cu zambetul pe buze. Doar voiam o cina in familie.
- Daca zici tu ... si m-am dus si m-am asezat la masa.

Am inceput sa mananc cu pofta, imi lipsise mancarea adevarata, in cantonament nu ne lasa sa mancam prea mult. Era o prostie dar ma rog. Dupa ce am terminat de mancat, mama si tata au ciocnit niste pahare cu vin rosu in ele si si-au susotit ceva intre ei doi. Ii invidiam. Da, stiu era ciudat. Adica sa-mi invidiez propii parinti, dar asa era. Adica, aveau o casnicie super reusita, se iubeau foarte mult si se intelegeau perfect. Nu cred ca mai stiu pe cineva asa ca si ei doi. Mi-ar fi placut ca mama sa-mi povesteasca cum s-au intalnit, si cum au ajuns impreuna si chestii dinastea. Ar fi chiar super. Nu i-am intrebat nimic. Mi-am terminat sucul din pahar si m-am retras de la masa cerandu-mi scuze si le-am urat noapte buna. Am urcat scarile destul de greu, era obosit, si asta se vedea si eu simteam pe propiul meu corp. Normal ar fi fost sa fac un dus, dar imi era prea lene, asa ca m-am trantit in pat si am adormit destul de repede.
Dimineata s-a facut simtita cu pasi repezi, uram asta. Urma o zi de scoala. Mama m-a trezit destul de devreme asa ca am avut timp sa stau la dus cat am vrut. Mi-am scosuniforma din dulap si m-am imbracat cu ea. Mi-am luat ghiozdanul cu si mi-am pus un caiet cu mine si niste pixuri.M-am incaltat cu niste pantofi care apartineau uniformei si am iesit din camera. Am coborat jos in sufragerie si m-am asezat la masa, eram doar cu mama.

- Tata ? am intrebat-o curios.
- Doarme, l-am lasat sa se odihneasca. mi-a raspuns zambind. Mananca, dragule ! m-a indemnat ea.

Chiar si asa am facut, am mancat destul de repede si am baut sucul natural de portocale care era pregatit ca in fiecare dimineata. Am sarutat-o pe femeia din fata mea pe ambii obraji si am iesit din casa. In urma mea am auzit un ' Ai grija de tine ! dar nu m-am oprit sa-i raspund. Am mers incet spre casa lui Josh, eram plictisit si nu stiam de ce. Acolo i-am gasit pe Caorline, Amber, Josh ... si pe Danny. Oh frate ! Venise varumio acasa.

- Fratioare ! am exclamat cand l-am vazut. Ce faci mai ? Ai mai crescut ! i-am spus in timp ce l-am imbratisat.
- Ti se pare, te-ai micit tu ! a spus razand.
- Glumet ca intotdeauna. Bun venit inapoi in America !
- Mersi, mersi.
- Pe noi nu se bagi in seama ? a intrebat Caroline pe un ton care voia sa fie suparat.
- Nu, chiar deloc. Ce faci vipera mica ? o intreb in timp ce vreau sa o imbratisez.
- Scorpionu' meu drag, fac foarte bine. mi-a raspuns inapoi. Dar pe Amber nu o saluti ? m-a intrebat calcandu-ma pe picior.

Am reusit, cu greu, sa ma abtin sa nu injur. M-am uitat catre Amer care statea in stanga mea. Se pare ca se acomodase cu uniforma, desi, avea sacoul la mana. Mai apoi m-am uitat mai atent si am observat ca avea trei nasturi descheiati la camasa si aprope i se vedeau sanii. M-am panicat. Mi-am incruntat privirea si i-am luat sacoul din mana si i l-am pus pe ea. Mai apoi m-am pus exact in fata ei ca sa ii inchei nasturii.

- Caroline, nu o invata prostii ! am strigat catre ea, dupa care am luat-o pe Amber de dupa cap.
- Dar ce e rau in asta ? a facut pe nevinovata.
- Caroline, eu stiu ca tu stii sa te feresti de idioti care incearca sa te pipaie, dar Amber nu. Si in plus, nu vreau ca toti sa se holbeze la ea !
- Pfff, din pacate s-au holbat cam multi. mi-a raspuns Danny.

M-am uitat urat catre Amber, dar dupa ce i-am vazut chipul mi-am schimbat expresia fetei si i-am zambit.

- Hai sa mergem la liceul nostru drag !

Au ras cu totii. Eu si cu Amber mergeam amandoi pe acelasi rand iar Caroline se prostea impreuna cu Josh si cu Danny. Am ajuns la liceu destul de repede, sau asa mi s-a parut. Pe tot drumul i-am povestit lui Amber despre ceea ce facusem in cantonament. Cand am ajuns la liceu am vazut-o pe Kate cum a venit fugind spre mine si a sarit pe mine. A inceput sa ma sarute iar eu i-am continuat jocul. Dupa ce ne-am oprit din saruturi s-a dus la Amber si a pupat-o pe ambii oraji. Nu am putut sa nu observ privirea lui Caroline mai sa o omoare. Ce era putred la mijloc. Dar am preferat sa las asta deoparte. Am mers cu Kate si cu Josh la clasa noastra lasandu-i pe cei trei in urma.
Hello din nou^_^
Ai dreptate, nelamuririle mele au plecat departe... pana in Alaska si te asigur ca nu se intorc la fel cum a facut Vanessa(pe aia nu o sa o uit niciodata...)
Hmm scorpia aia pe langa faptul ca e iubita lui Jay, mai e si in aceeasi clasa cu el. Nu ii corect!!!
Eu vorbesc foarte serios, cand zic ca ma ofer voluntara ca sa ii pun capat zilelor, da noh... daca voi nu vreti sa ma lasati...
In fine e bine si asa, cred... Sper ca pana la urma totul sa se termine cu bine si sa fie un Happy Ending, dar care sa fie peste mult, mult, mult timp. Adica sa fie happy pentru toti, toti in afara de tampita aia, care ma calca pe mine si pe multi alti cititori pe nervi>.<
Continuarea e la fel de frumoasa ca de obicei, ti-am zis eu ca voi doua sunteti genii.
De cealalta continuare nu mai intreb caci am vazut ca Schumacher isi revine si posteaza mai des(sper eu)
:bye:
hello desi e prima data cand postez aici citesc ficu asta de mult timp cam de aproape 3 luni bine hai ca nu e chiar asa de mult si trebuie trebuie neaparat sa va spun ca faceti o treaba foarte buna in legatura cu nesuferita aia de Kate am o vaga banuiala care nu imi da pace de ceva timp.
Kate asta e cumva fiica lu nesuferita ailalta de Vannesa :?? :die: Daca da asa se explica de unde a mostenit personalitatea aia de scorpie oxigenata scuzati limbajul daca e prea dur atat am avut de spus.Astept cu nerabdare urmatorul capitol,capitol in care sper ca Caroline sa o mustruluiasca putin pe Kate :die: si Jay sa afle de oxigenarea ei din creier :ha: ma refer la ce i-a facut lui Amber (o ador pe fetita asta chiar daca e cam timida o ador) vreu ca Kate asta sa se aleaga cu un machiaj permanent si cu o experienta extracorporala ma refer sa i-a o bataie buna k de altceva n-o sa aiba parte,a da si Jay sa-i dea papucii :grr: ,pentru tot ce i-a facut lu' Amby si pentru ca joaca teatru in fata lui Jay,si apoi Amby si cu el sa fie impreuna :chuu:

Am si eu o intrebare ziceai despre David cine e mai exact k nu stiu dc dar am impresia k e inca un var de al lui Jay sau ma insel ?
buna din nou ...:P: ....te-ai miscat destul de repede ....mersic :*...
Deci...ma bucur ca au ajuns baietii acasa....Mi-a placut ca Jay a fost un pic cam posesiv cu Amby :X...dar ma enervat Kate...din nou ...Roscata aia strica mereu totul...:(:...cat de ipocrita poate fi, s-a comportat de parca nu se intamplase nimic intre ea si Amby....Cred ca cineva ar trebui sa-i zica totul lui Jay !
Asa....sa stii ca eu nu te menajez...o sa-ti zic ce nu prea mi-a convenit...si ce mi s-a parut gresit :D:

Capitolul 12

Abia asteptam sa ma intorc acasa, mai aveam vreo doua ore de mers. Era genial ! Castigasem si in anul acesta. Stateam pe scaunul meu din autocar si ma jucam pe telefon ,gandindu-ma ca maine aveam sa ma duc la liceu. Mi se intorcea stomacul pe dos doar la ]gandul ca vom avea cursuri/uniforma/reguli. Pfff ... deja voiam sa termin liceul. Dar totusi, alinarea mea era ca acolo aveam prieteni, asa ca nu avea sa fie asa de dureros. Il auzeam pe Josh cum radea in prostie cu ceilalti coechipieri, deja se imprietenenise cu cei noi. Eu mi-am vazut de treaba mea, sau cel putin, credeam. M-am oprit din a ma juca deoarece telefonul ramase fara baterie, si mai genial ! Am oftat si mi-am lasat capul pe spatarul scaunului. Am stat asa, visand, pana cand am ajuns in Boston. Dupa vreo cincisprezece minute de la intrarea in oras am oprit si ne-am dat jos. Ne-am luat valizele si fiecare am luat-o pe drumul nostru. Am luat un taxi impreuna cu Josh si am mers acasa. Am oprit prima data la el, ne-am salutat, iar apoi am continuat sa mergem pana la mine acasa. Odata ajuns, i-am platit taximetristului, mi-am luat bagajul si am mers spre casa. Mama mi-a iesit in intampinare si a sarit pe mine mai sa ma doboare. A inceput sa imi sarute obrajii si sa ma ciupeasca. Ce naiba a apucat-o ? Am mers amandoi inauntru si mi-am lasat bagajele jos pe podeala comanda mamei, spunandu-mi ca o sa le duca sus o servitoare. Am mers in sufragerie unde l-am gasit pe tata in capul mesei. Mi-a zambit si a venit catre mine si m-a imbratisat.

- Ok, ce naiba de intampla ? i-am intrebat uitandu-ma la ei suspicios.
- Nimic. mi-a raspuns mama cu zambetul pe buze. Doar voiam o cina in familie.
- Daca zici tu ... si m-am dus si m-am asezat la masa.

Am inceput sa mananc cu pofta, imi lipsise mancarea adevarata, in cantonament nu ne lasa sa mancam prea mult. Era o prostie ,dar ma rog. Dupa ce am terminat de mancat, mama si tata au ciocnit niste pahare cu vin rosu in ele si si-au susotit ceva intre ei doi. Ii invidiam. Da, stiu era ciudat. Adica sa-mi invidiez propii parinti, dar asa era. Adica, aveau o casnicie super reusita, se iubeau foarte mult si se intelegeau perfect. Nu cred ca mai stiu pe cineva asa ca si ei doi. Mi-ar fi placut ca mama sa-mi povesteasca cum s-au intalnit, si cum au ajuns impreuna si chestii dinastea. Ar fi chiar super. Nu i-am intrebat nimic. Mi-am terminat sucul din pahar si m-am retras de la masa cerandu-mi scuze si le-am urat noapte buna. Am urcat scarile destul de greu, eram obosit, si asta se vedea si o simteam pe propiul meu corp. Normal ar fi fost sa fac un dus, dar imi era prea lene, asa ca m-am trantit in pat si am adormit destul de repede.
Dimineata s-a facut simtita cu pasi repezi, uram asta. Urma o zi de scoala. Mama m-a trezit destul de devreme asa ca am avut timp sa stau la dus cat am vrut. Mi-am scos uniforma din dulap si m-am imbracat cu ea. Mi-am luat ghiozdanul (fara cu) si mi-am pus un caiet in el si niste pixuri.M-am incaltat cu niste pantofi care apartineau uniformei si am iesit din camera. Am coborat jos in sufragerie si m-am asezat la masa, eram doar cu mama.

- Tata ? am intrebat-o curios.
- Doarme, l-am lasat sa se odihneasca. mi-a raspuns zambind. Mananca, dragule ! m-a indemnat ea.

Chiar si asa am facut, am mancat destul de repede si am baut sucul natural de portocale care era pregatit ca in fiecare dimineata. Am sarutat-o pe femeia din fata mea pe ambii obraji si am iesit din casa. In urma mea am auzit un ' Ai grija de tine ! dar nu m-am oprit sa-i raspund. Am mers incet spre casa lui Josh, eram plictisit si nu stiam de ce. Acolo i-am gasit pe Caroline, Amber, Josh ... si pe Danny. Oh frate ! Venise varumiu acasa.

- Fratioare ! am exclamat cand l-am vazut. Ce faci mai ? Ai mai crescut ! i-am spus in timp ce l-am imbratisat.
- Ti se pare, te-ai micit tu ! a spus razand.
- Glumet ca intotdeauna. Bun venit inapoi in America !
- Mersi, mersi.
- Pe noi nu ne bagi in seama ? a intrebat Caroline pe un ton care voia sa fie suparat.
- Nu, chiar deloc. Ce faci vipera mica ? o intreb in timp ce vreau sa o imbratisez.
- Scorpionu' meu drag, fac foarte bine. mi-a raspuns inapoi. Dar pe Amber nu o saluti ? m-a intrebat calcandu-ma pe picior.

Am reusit, cu greu, sa ma abtin sa nu injur. M-am uitat catre Amber care statea in stanga mea. Se pare ca se acomodase cu uniforma, desi, avea sacoul la mana. Mai apoi m-am uitat mai atent si am observat ca avea trei nasturi descheiati la camasa si aprope i se vedeau sanii. M-am panicat. Mi-am incruntat privirea si i-am luat sacoul din mana si l-am pus pe ea.(Ori scrii "i l-am pus"...ori "l-am pus pe ea", dar nu "i l-am pus pe ea, ca nu este corect) Mai apoi m-am pus exact in fata ei ca sa ii inchei nasturii.

- Caroline, nu o invata prostii ! am strigat catre ea, dupa care am luat-o pe Amber de dupa cap.
- Dar ce e rau in asta ? a facut pe nevinovata.
- Caroline, eu stiu ca tu stii sa te feresti de idiotii care incearca sa te pipaie, dar Amber nu. Si in plus, nu vreau ca toti sa se holbeze la ea !
- Pfff, din pacate s-au holbat cam multi! mi-a raspuns Danny.

M-am uitat urat catre Amber, dar dupa ce i-am vazut chipul mi-am schimbat expresia fetei si i-am zambit.

- Hai sa mergem la liceul nostru drag !

Au ras cu totii. Eu si cu Amber mergeam amandoi pe acelasi rand iar Caroline se prostea impreuna cu Josh si cu Danny. Am ajuns la liceu destul de repede, sau asa mi s-a parut. Pe tot drumul i-am povestit lui Amber despre ceea ce facusem in cantonament. Cand am ajuns la liceu am vazut-o pe Kate cum a venit fugind spre mine si a sarit pe mine. A inceput sa ma sarute iar eu i-am continuat jocul. Dupa ce ne-am oprit din saruturi s-a dus la Amber si a pupat-o pe ambii oraji. Nu am putut sa nu observ privirea lui Caroline mai sa o omoare. Ceva era putred la mijloc. Dar am preferat sa las asta deoparte. Am mers cu Kate si cu Josh la clasa noastra lasandu-i pe cei trei in urma.




Asa....deci am mentionat tot....sper sa nu te superi :( ...
Astept nextul, dar pana atunci Kissu :*
Ăăă, Schumacher is hiăr dudes and dudettes D:
Oki, so ...
@ Wildrose -- fidelă ca întotdeauna =]] bun venit. Ok, merci mult pentru comentariu şi ... pentru că îţi place povestea. O să vezi ce şi câte întorsături o să ia povestea, whatever :]] sper să îţi placă în continuare. Merci de apelativu' de Schumacher :]] I rly like it.
@ Cristinel -- Oh, da. Merci că ai trecut pe aici =]]. Mi-a plăcut remarca cu Vanessa, deşi nu este fiica Vanessei =]] Cine ştie? Poate Vanessa a murit, sau poate nu. Poate mai apare şi ea =]] nu ştii niciodată când se întoarce din Alaska * laughs * . Mă bucur că îţi place şi mă bucur că ai lăsat o părere.
@ Fantasy Eyes -- Merci de reply-ul detaliat. Nu îţi face griji, no one's gonna get mad or something :]]. Ăăh Kate e o perfăcută ordinară, yeah :]] de aia nici AMber nu o mai suportă, e cretină! :]]

Am venit cu următoru capitol deci. Sper să vă placă D: . Lectură plăcută.
[ apare un nou personaj, :]] ]
Capitolul 13


- Continuă, domnişoară Settle.
Am stat câteva secunde să realizez că de fapt profesoara de literatură discuta cu mine. M-am ridicat ruşinoasă de pe scaun, cuprinzând cartea în ambele mâini şi am început să citesc cealaltă parte din text. Bine că auzisem unde rămăseseră, nu eram atât de atentă cum eram de obicei la ore. Mi-a spus să stau jos după ce am citit întreaga pagină. Am oftat, aşezându-mă.
Danny a chicotit lângă mine, dar nu l-am băgat în seamă. De fapt, mintea mea era umplută cu un lucru, o imagine. Un sărut. Ok. Strânsa relaţie dintre Jay şi Kate mă călca pe nervi, ştiam că Jayson trebuia să ştie că de fapt ea nu este aşa cum el o crede. Dar cine eram eu să îi spulber visele? Dacă cineva ar veni într-o zi la mine şi mi-ar spune că Jay este într-un fel sau altul, nu l-aş crede sau l-aş urî pentru că mi-a dezvăluit aşa ceva despre persoana pe care o iubeam , respectiv iubesc. Eu nu aş suporta, de aceea cred că este mai bine să nu îi zic.
Şi totuşi.. Cum să îl las să o privească aşa? Ca pe o „ zeiţă ” , de parcă ar fi ceva sfânt ce doar el poate să atingă. De fapt, pentru el aşa e. Şi apoi, gândindu-mă şi la ceilalţi apropiaţi ai mei... Nici de aceştia nu mi-ar fi plăcut să aud ceva urât. Poate pentru că mă durea faptul că eu nu realizasem, deşi stăteam de atâta timp în preajma acelei persoane.
Of! Aş fi vrut să ţip : Kate nu e ceea ce crezi! Este doar o înşelăciune! Deschide ochii odată, şi uite-te la mine! De parcă asta ar fi fost posibil. Am râs în sinea mea. Nu te amăgi Amber, te vede doar ca pe o soră, poate mai mult decât atât. Mi-am amintit vag incidentul cu nasturii de la cămaşă. Era clar că se comporta ceva mai rău ca Josh, şi ştiam deja. Ştiam de mult, şi nu ştiam de ce mă încăpăţânam să nu accept. Mi-o zisese chiar el, cu multă vreme în urmă.

„ Amber, pentru mine eşti sora pe care nu am avut-o niciodată.. Ştii că , mama mea nu mai poate avea alţi copii. Dar sunt fericit că exişti .”

Nu îmi aminteam cu exactitate cuvintele, dar aveau aceaşi semnificaţie. Cu greu am realizat că era pauză, Danny a încercat să mă sperie, de fapt.. Doar mi-a atras atenţia.
- La ce te gândeşti, puiuţ?
- La puf. Am chicotit. Eh, nimic prea important.
Nu vroiam să îi împărtăşesc orice gând al meu. Nu vroiam să ştie chiar toată lumea că eu îl iubeam pe Jayson şi că mă ofticam prea tare că el era cu o altă fată. Ah, şi mai era şi micul detaliu că : el nu mă vedea ca pe o „ fată ” . Minuscul, într-adevăr.
Şi-a dat ochii peste cap.
- Nimic important? De parcă ai vorbi cu un străin. Revin-o la realitate Amby, eu sunt Danny.
Mi-am amintit că mă cunoştea mai bine decât aş fi vrut eu şi am roşit, dar acesta nu a mai continuat. A înţeles probabil că nu vroiam neapărat să discut despre acea problemă.
Dat fiind că era pauza cea lungă, am decis să ies din clasă însoţită de Dena, una dintre colegele drăguţe. Era o fată cu vreo 5 centimetri mai înaltă ca mine , avea o construcţie medie şi o faţă rotundă.. O puteam compara cu un fruct; cred că măr. Părul îl avea lung, prins în coadă, strălucind sub razele soarelui. Cred că era ciocolatiu. Şi-a îndreptat ochelarii de vedere când ne-am aşezat pe una din băncile din curte.
La o depărtare considerabilă l-am zărit pe Josh salutându-mă. I-am făcut cu mâna şi acesta mi-a zâmbind. Se părea că a început să vorbească cu câţiva colegi, aşa că nu i-am mai dat atenţie. Pe Jay l-am zărit intrând în clădire, de mână cu Kate. Mi-am înlăturat ochii de-acolo, încercând să port o discuţie cu Dena. O persoană foarte de treabă; sau aşa speram.
- Deci, Joshua Settle, căpitanul echipei de baschet este fratele tău?
S-a adresat uimită într-un final. Am zâmbit mândră şi am dat din cap.
- Semănaţi. Şi –a arătat dinţii drepţi şi perfect albi foarte blând. Şi am înţeles că nu o spunea doar din politeţe . I-am mulţumit.
- Tu nu mai ai pe nimeni care ţi-e rudă în liceu?
- Ah, ba da. Am o soră , în anul întâi. Dar nu ne prea salutăm. E mai mult genul de fată fiţoasă şi populară, şi eu am destulă minte să o las în pace.
Am simţit răceala din tonul ei. Nu mi-ar fi plăcut să am o relaţie atât de distanţată cu Josh, cred că m-aş fi simţit groaznic. Aşa că nu am ştiut ce cuvinte să îi adresez drept consolare. Doar am schiţat un zâmbet prin care am încercat să transmit ce gândeam. A dat din cap.
- Hei, şi ai stat toată viaţa într-un internat de fete?
A vorbit cam tare, atrăgând atenţia câtorva persoane din jur. Am chicotit, de parcă mă ascundeam de ceva.
- Nu chiar, doar şase ani.
A oftat.
- Vai Doamne, „ doar”? Eu cred că a fost de-ajuns Bun venit în lumea adevărată.
Am început să râd.
- Mersi.
L-am văzut pe Dave apropiindu-se de mine, şi pe Dena uitându-se la el într-un fel... Mă întrebam cum îl vedeau şi celelate fete? Vreau să spun, David se schimbase mult. Era un puşti atrăgător şi inocent, cred că astfel era caracterizat de toată lumea. Mă simţeam mândră, dar nu găseam un motiv anume pentru asta.
M-am ridicat , pupându-l şi acesta a făcut acelaşi lucru.
- Bună, dadi.
- Hei, Dave. Am răspuns. Ea este Dena, colega mea. El este David...
Nu am reuşit să adaug.
- Fratele mai mic al lui Amber. Am chicotit şi cei doi au făcut cunoştinţă.
- Caroline face furori în clasa ei; câţiva tipi din clasa mea m-au întrebat dacă sunt rudă cu ea sau ceva. Frate, de parcă ea s-ar uita la ei. În fine, le-am râs în nas cât am putut. A fost amuzant, pe o parte. Mi-e milă de ei : ce aspiraţii au. A zâmbit văzând că eu chiar ascult ce vorbeşte. Dena deja dispăruse.
- Ah, e şi normal. Mă bucur să aud asta. Deşi nu am văzut-o azi, bănuiesc pe unde este. Adică, este Caro!
- Aha. S-a aşezat şi el pe bancă, după care l-am urmat. Mai erau zece minute de pauză.
- Şi..
Nu ştiu ce am vrut să întreb, dar am uitat pentru că Dave s-a avântat în discuţii cu „ altcineva ” care l-a salutat în trecere. Probabil crezând că încerca să flirteze cu o tipă , nu vroia să îi stea în cale. „ Tipa ” eram eu.
- Hei, George. Vino aici.
S-a uitat oarecum mirat şi am văzut că a încercat să nu facă contact vizual cu mine. Îl ştiam pe acest băiat ; îl mai văzusem atunci când practic mă „ apărase ” de un posibil „ agresor ”. Mi-am amintit zâmbind, nici măcar nu îi mulţumisem cum trebuie. Era înalt, şaten şi ochii căprui. Aspect destul de normal, şi totuşi... Avea o faţă foarte frumoasă, şi pierce-ul din ureche îl făcea foarte drăguţ. Nu mă dădeam în vânt după astfel de lucruri, de obicei. Dar era unul micuţ şi discret aruncat pe o ureche. Încât îi venea perfect.
- Ha – ha – ha! L-am auzit pe David zicând într-un fianl; am observat că vorbise ceva cu şatenul, acesta zâmbind şi privindu-mă de această dată.
- Ea e Amber, sora lui Josh.
Mi-a întins mâna şi am făcut şi eu acelaşi lucru, dar nu genul de întins brutal pe care îl foloseau băieţii. Vreau să spun , nu mă caracteriza. Mi-a prins mâna uşor, de parcă îi era frică să nu mi-o frângă şi aproape că dădea să facă gestul cu sărutatul mâinii. Nu îmi mai dădea drumul, dar mâna îi era caldă aşa că nu mă deranja.
- Eu sunt George Reez. Încântat.
Am roşit, nereuşind să îl privesc pe deplin în ochi. Nu era ceva voluntar înroşitul – pur şi simplu se întâmpla. Şi nu puteam face nimic în legătură cu asta.
- Amber Settle. Am rostit într-un final. Ce urma? Aa, da. Încântată. Am rostit după câteva clipe de tăcere. Mi-a dat drumu la mână. Un gest foarte drăguţ, sau aşa l-a făcut să pară.
- Deci tu eşti micuţa surioară a lui Joshua, nu credeam că o să te întâlnesc vreodată. Fratetu se mândreşte rău de tot cu tine. A schiţat un zâmbet seducător, eu doar l-am privit.
- Exagerează.
- Mda, Amber zice la orice aşa. A intervenit Dave, probabil simţindu-se marginalizat. Dar înainte să mai adauge ceea ce vroia , a fost strigat de o fată drăguţă, înaltă, şi blondă. Părul îi era drept şi ochii nu i-am putut zări.
- Mă cheamă datoria. Pa dadi. A strigat înainte să dispară de lângă noi.
- Pa.. Am reuşit să zic, aşezându-mă înapoi pe bancă. George mi-a făcut semn din chip dacă se poate aşeza, am răspuns prin acelaşi gest mimic.
- Şi, unde ai fost ascunsă până acum? Nu e corect pentru noi ceilalţi.
Ce puteam să răspund la asta? Văzând că tac, a mai spus ceva.
- Ok, ok. Mă declar vinovat. L-am privit nedumerită şi s-a oferit să îmi explice.
- Te-am văzut de multe ori prin liceu de când am început, dar dacă l-am văzut pe David stând cu tine mi-am imaginat că nu mai e treaba mea. Aşa că nu am deranjat. Ah, nu ştiu dacă îţi mai aminteşti dar ne-am mai întâlnit şi atunci când un tip vroia să se dea la tine. A zâmbit. Nu ştiam pe atunci că eşti surioara lui Josh. Şi acum fac şi legătura, „ sora ” lui Jay.
A râs.
- Eşti destul de populară ; după nume, având în vedere că tu şi Caroline sunteţi verişoare. Dar nimeni nu ştie cine eşti concret. A rectificat. Cum arăţi.
Îi străluceau ochii, dar nu am luat prea mult asta în vedere. Am zâmbit în continuare.
- Cred că se exagerează. Oricum e foarte plăcut aici. Şi.. Ţin minte că ne-am mai întâlnit, nu am reuşit să îţi mulţumesc cum trebuie atunci, dar mă ofer să fac asta acum. Mulţumesc frumos, dacă pot face ceva, să mă anunţi.
Am rânjit şi ştiam că înţelesese că prin acel „ dacă pot face ceva ” mă referam doar la ceva moral, nu ceva absolut , ci doar ceva ce putea face oricine, oricând, oricum. A chicotit.
- Mai e puţin şi se sună. Vrei să te conduc ?
Ştiam că nu vroia un răspuns negativ, şi mie îmi plăcea oricum compania lui aşa că am acceptat.
- Merci George.. Ăă, pot să îţi spun aşa, nu?
- Poţi să îmi spui cum vrei tu, Amber?!
Ştiam că tonul întrebător de la final era pentru confirmarea numelui meu; mai exact : putea şi el să mă numească aşa?
- Chiar aşa.
A zâmbit , apropiindu-se oarecum de mine.
-Eşti cu Josh în clasă?
Ce întrebare era şi aceasta? Am trecut cu vederea, sperând să nu i se pară stupidă.
- Îhî. Şi Jay, şi Kate .Presupun că o ştii şi pe ea.
Îi pronunţă numele cu un amestec de dezgust şi ... Ceva ce nu era în regulă.
L-am privit întrebător.
- Ăă, ce a fost asta?
- Scuze, scuze. Probabil auzi asta tot timpul. Nu că aş vrea doar să continui bârfa dar Jay şi Kate sunt total cel mai nepotrivit cuplu ; eu îl ştiu bine pe Jay, merită ceva mai bun. A chicotit. O să afli şi tu într-o zi despre ce vorbesc; poate o să îţi zic. Dacă îmi accepţi invitaţia la un suc; cândva. Oricând.
Ajunsesem deja în faţa clasei mele , aşa că am dat nedumerită din cap. Am decis să răspund.
- O să mă gândesc la asta.
- Mersi.
Câtă francheţe avea acest băiat. Cel puţin aşa credeam. S-a depărtat de mine, spunându-mi un „ pa ” vesel şi eu i-am răspuns în acelaşi mod. Am intrat în clasă, unde Harry şi Danny discutau ceva la banca mea. Bine , a mea şi a lui Danny.
M-am aşezat pe scaunul meu, după care m-am trezit cu un pupic pe obraz din partea colegului meu de bancă , brunet.
- Pentru ce a fost?
- Poruncă. A zis el pe un ton dezaprobator; însemna că îi făcea oricum plăcere. Am chicotit.
- Eu nu sunt o păpuşă. Ştiam că o spusesem râzând.
- Dar arăţi ca una.
Nu am reuşit să îi dau replica , pentru că profesorul a intrat în clasă. Nu îmi plăcea ora de franceză.

Pentru restul zilei nu am vorbit prea mult. Doar am stat la ore, şi la final am plecat cu David acasă care s-a oferit să mă conducă. Joshua avea întrunire cu comitetul de baschet ; sau ceva asemănător. Caroline îşi găsise un fel de achiziţie, de care vroia să scape cel puţin până peste două ore, iar Jay.. Am presupus că este cu Kate, din moment ce nu vedeam pe niciunul dintre ei.
- Scuze că te-am lăsat azi singură, sper că nu te-a deranjat George. Tipu’ spune tot ce are în cap, direct. Am uitat să îl anunţ că tu nu eşti la fel.
Mi-am dat ochii peste cap.
- E foarte drăguţ George. Nu m-am supărat că am vorbit cu el. M-a invitat la un suc.
S-a uitat uimit la mine.
- Ai acceptat?
M-am uitat dezaprobator. Aveam şi eu o viaţă, şi cred că puteam decide ce să fac cu ea. Am înţeles că se afla altceva în tonul lui.
- Încă nu. De ce?
A început să râdă.
- Ăsta e tipul cu care Joshua o să fie de acord să ieşi, Caroline te va felicita, şi Danny probabil la fel. Şi Jay.. A continuat râsul.
- El, ce? Devenisem foarte curioasă.
- Asta depinde dacă o să ieşi sau nu cu George.
Oricât am încercat să îl conving să îmi spună ceea ce avea în cap, nu o făcuse. Aşa că nu m-am deranjat să îl mai întreb. Dar eram foarte curioasă. Nu decisesem dacă să accept sau nu invitaţia şatenului. Era o simplă invitaţie; nu e ca şi cum îmi ceruse să fiu prietena lui ; sau altceva.
Şi cu toate acestea, era plăcut să ştiu că poate există un băiat interesat de mine ca şi fată; nu ca surioara mai mică, sau cea mai bună prietenă.
Când am ajuns în patul meu, am luat telefonul mobil şi i-am dat un mesaj lui Caro.

Ştii, Jay este doar fratele meu mai mare.
Şi aşa rămâne.
Dar Kate, nu o să fie niciodată cumnata mea.
Ce ai în cap?


Nu mi-a răspuns imediat, dar mai târziu am primit răspunsul ei.

UAU, tu eşti ,AMBER?
Îţi zic zilele următoare, am deja ceva în cap.
Sigur vrei să ştii?
Nu pot vorbi acum, am „meci” cu fratele tău ( jucăm baschet ) Te pupăcesc!


Mi-a atras altceva atenţia. Josh nu era la niciun comitet, Caro nu era cu nicio nouă achiziţie. Ei nu jucau baschet ; doar dacă aşa se numea mai nou o întâlnire.
Dupa cum speram eu Schumacher a aparut cu un nou capitol care este absolut superb.
Eu sper ca am citit bine si tu chiar ai scris ca Amber nu o mai suporta pe fandosita aia. Daca chiar e asa inseamna ca imi schimb parerea despre ea(Amber nu Kate, aia tot o idioata ramane), adica din ceea ce ai scris tu reiese ca Amber si-a revenit cat de cat si nu mai e asa de prostuta. Asta ma bucura enorm de mult, ma face sa uit de ura ce o am pentru ea, sper sa ramana tot asa si sa lupte pentru Jay ca de nu... fac urat
Eh sincer eu nu imi fac griji daca se intoarce sau nu Vanessa din Alaska, oricum is obisnuita, a mai fost acolo si a revenit. Oricum daca reapare poate sa vina si cu sicriul gata facut caci eu una o sa am grija de ea.
Pinky Promise:))
Amber trebuie sa accepte sa iasa la un suc cu George, poate mai afla si ea niste amanunte despre descreierata aia.
Hmm Josh si Caroline la o intalnire? Super! Am zis de mult ca dupa parerea mea ar fi un cuplu extrem de reusit si chiar sper sa fie impreuna. Vreau tot ce e mai bun pentru Caro a mea(adica a lui Josh)^.^
Vreau continuarile cat mai repede cu putinta, is obsedata de ficul asta si e doar vina voastra:))
Cya:*:*
yupyy ....alt capitol :X...dar pe asta nu mai am timp sa-l comentez ca pe precedentul ...
Mi-a placut capitolul...Amber a inceput sa se schimbe...sper ca va accepta invitatia lui Geo (scuze...dar le gasesc la toti "porecle" :P: ) si poate o sa iasa ceva intre ei....pana cand se va "trezi" Jay la realitate. Sau poate ca asa se va trezi ...doar daca va fu Amby cu altcineva ...
DEci Caro joaca baschet cu Josh...aaaa:-? ? eu sper ca joaca altfel de "meci" :P: ...si cred ca asa si e ...nu ?
Sper ca o sa aflu in cap urmator asta ...

Bye & kissu :*
Am venit cu capitolul 14. :))) Sper ca nu ati asteptat prea mult :-s.

Wildrose -> Ma bucur ca-ti place si ca citesti. Sper sa ramai in continuare cu noi.
Fantasy Eyes -> Iti multumesc pentru ca citesti si pentru ca mi-ai scos in evidenta greselile in cap 12. ^^

Mersi si celor care citesc, dar nu comenteaza. ^^
Enjoy.

Capitolul 14

Eram fericit ! Eram alaturi de Kate si nimic nu imi lipsea. Toata ziua am stat cu ea, plimbandu-ne prin scoala. Si chiar si ne-am sarutat dar departe de privirile curiosilor. Eram in ultima pauza si stateam singur in banca deoarece Kate parca era pana la toaleta. Stateam si priveam pierdut tabla in timp ce simteam niste priviri atintite asuprea mea. Nu prea le-am dat atentie, in fond, eram obisnuit. Deodata il aud pe George vorbind cu niste baieti despre o fata pe care o placea, cica era indragostit. Un coleg l-a intrebat numele fetei iar in acel moment satenul a pronuntat numele de Amber Settle. Cand i-am auzit numele ceva din interiorul meu s-a rupt. M-am ridicat nervos de pe scaun si m-am indreptat spre grupul acela de idioti.

- Auzi, mai idiotule, de cine te-ai indragostit tu ? l-am intrebat mai strigand am sarit sa-l lovesc dar m-a prins un coleg de brate. M-am zmucit din stransoare gata sa sar sa il lovesc iarasi, dar atunci mi-am dat seama ca actionam ca un idiot.
- Daca ii faci ceva, iti jur ca nu mai vezi rasaritul, clar ? am continuat dupa aceea.

Am iesit din clasa nervos trantind usa dupa mine. Injuram de mama focului, toata lumea se uita la mine, nu-mi pasa. Nu intelegeam cum George s-a uitat la EA, la Amber, la fiinta pe care o adoram. Pff, puteam sa-l urasc mai mult de atat ? Am vazut-o pe Kate cum se indreapta spre mine speriata.

- Iubitule, ce ai patit ? m-a intrebat vrand sa imi puna o mana pe fata, m-am tras.
- Da-te dracu si tu ! Nu am chef de nimeni, nici de tine ! Bine ?! Am strigat catre ea iar apoi am continuat sa merg.

Am auzit-o cum imi striga numele dar nu am bagat-o in seama. Nu aveam sa mai calc azi pe la scoala. Am iesit din curtea scolii si am inceput sa ma plimb ca si un muribund pe strazile Bostonului. Nu stiu ce naiba m-a enervat mai tare : faptul ca George o placea sau faptul ca exista o posibilitate ca si Amber sa-l placa si sa vrea sa fie cu el. Nu aveam sa permit ca ea sa fie luata de langa mine, chiar daca asta includea si fatul sa o ranesc pe ea. Nu voiam sa fie cu un ca si George ! Nu voiam !

~FlashBack~

- Jayson ! a strigat un baiat saten.
- Da ? a raspuns baiatul pe nume 'Jayson'.
- Frate, am auzit ca te-ai pus cu Katherine ! a venit replica satenului.
- Da, George, nu e minunat ? Stii cat de mult imi place tipa asta. a raspuns Jayson.
- E o curva, Jayson, las-o, gaseste-ti alta !
- Nu e o curva ! Daca asta e parerea ta despre ea, te iei de ea, te iei de mine. Ar fi mai bine sa incetam cu prietenia asta George !
- Dar, Jayson, o cunosc mai bine decat o cunosti tu !


~End of FlashBack~

Acele cuvinte imi ramasese imprimate in minte. La inceput m-am intrebat daca chiar ar fi avut dreptate. Dar apoi mi-am dat seama ca nu avea cum. Ea era mult prea dulce, nu putea fi o usuratica. Doamne ! Cat regret ca i-am spus acele cuvinte, dar judecata nu mi-a fost limpede. Uram cand eram asa. M-am plimbat asa in jur de vreo patru ore. Exageram, eram un prost. De ce naiba sa reactionez asa ? Nici eu nu ma intelegeam, intotdeauna am fost cu capul pe umeri, stiam ce-mi place si ce nu, stiam ce vroiam si ce nu, dar acum totul a devenit un haos. M-am dus pana intr-un parc si m-am asezat pe banca urmarind niste copii cum se jucau. Secvente din copilarie mi-au delurat prin fata ochilor, pe timpul cand eu cu Amber si Josh eram doar niste pusti care nu stiau ce e viata. Care se jucau in nisip si se bateau in glume. Imi amintesc foarte bine cand m-am certat cu Josh pentru prima data pe tema 'Cine o sa fie sotul lui Amber'. Am inceput sa rad singur amintindu-mi acele faze. Nu puteam sa cred cat de mult se poate schimbat cineva. Eu si Josh ne bateam pentru 'sora noastra' iar acum ... nimic. Nu ne mai jucam prin nisip, ar fi patetic, nici nu mai ne dam drept niste super eroi sau ceva in genul. Imi era dor de acele vreumuri, cand noi, nu stiam ce e suferinta, nu stiam cum sunt oamenii, cand nu cunosteam iubirea aceea care te face sa nu mai judeci clar, sau furia cand simti ca cineva iti este furata de langa tine. Am vazut o fetita care a cazut, brusc imaginea lui Amber mi-a venit in minte, la fel cazuse si ea in urma cu doisprezece ani. Doi baietii se apropie de ea sa o ajute. Inevitabil incepe sa planga. Semana perfect cu Amber. M-am ridicat de pe banca si m-am indreptat spre locul unde erau copii, am scos un servetel din buzunarul pantalonilor si i l-am dat fetitei ca sa si-l puna la genunchele lovit. Sangera. I-am sters lacrimile si i-am zambit, acelasi lucru a facut si ea. Pentru o secunda o facusem sa uite de durere. Ma bucura acest fapt.

- Multumesc, domnule ! mi-a spus fetita zambindu-mi gingas.

Domnule, cat de patetic suna ! I-am zambit si i-am ciufulit parul iar apoi m-am ridicat plecand de acolo. M-am dus acasa si m-am furisat in camera fara sa ma vada mama. M-am uitat prin telefon, aveam zece apeluri de la Josh, cinci de la Kate si mai multe mesaje de la Caroline. Mama ! Ce cautat eram. Patetic. Mi-am inchis telefonul si l-am aruncat prin camera. Mi-am dat jos uniforma si am ramas doar in boxeri. Nu mi-am mai luat nimic pe mine, m-am bagat sub patura si am incercat sa adorm, era cam devreme, dar nu conta. Daca dormeam macar uitam pentru cateva ore ca tot acest vis nebun a existat.
yupyy...capitol nou.....again :X...
MA bucur ca nu te-ai suparat pentru mica mea critica...din pacate nu mai am timp sa fac si acum la fel :(....dar am observat cateva greseli...mai ales la timpuri. De altfel, schimbi persoana in propozitie...si uneori nu suna prea frumos. De exemplu :
"I-am sters lacrimile si i-am zambit, acelasi lucru a facut si el." -I-am sters lacrimile zambind,acelasi lucru a facut si EA."
Incearca sa nu repeti de pprea multe ori aceleasi cuvinte dintr-o propozitie...cauta-le sinonime .

Acum...referitor la actiunea textului...sincer, m-a luat prin surprindere,. Nu ma asteptam ca Jay sa reactioneze chiar asa de violent la ceea ce a zis George. Asta inseamna ca totusi, are anumite sentimente pentru Amby.Mi-a placut ca a dat-o dracului pe Kate :)): ...nu-mi venea sa cred cand am citit...asta ma poate face sa sper ca ii va da papucii daca afla ca Amby se intalneste cu George...
AStept urmatorul capitol ...si din nou....sper a nu te-ai suparat pe mine :D...dar e greu sa treci cu vederea greselile cand esti la filo si ai o profa comunista :(

bye &Kissu :*
Neaţa. O doamne cât am dormit =]].
Fantasy Eyes -- mulţumim de comentarii şi , frate, nu se supără nimeni dacă D: spui greşelile, dacă crtici şi aşa mai departe. Chiar mă bucur că o faci, aşa ne corectăm şi noi greşelile .
Capitolul ăsta, de pildă, e scris pe la 1 -2 noaptea :]] , deci nu am corectat greşelile. Dacă sunt , chiar te rog să le enumeri D: . Mulţumesc foarte mult că citeşti.

Lectură plăcută D:
Capitolul 15.

- ’Neaţa!
- Bună, Josh.
Mi-a zâmbit, lăsând un căscat să îi scape. Nu l-am luat prea mult în seamă, având în vedere că mă gândeam la întâmplarea din zilele trecute . Jocul de baschet cu Caroline, mă întrebam ce făcuseră aceştia doi. Nu ştiam cum să îi spun prietenei mele că nu vroiam ca Josh să fie încă unul pe lista ei. Amândoi erau importanţi pentru mine şi nu vroiam să se rănească reciproc, dar uneori era mai uşor să taci din gură şi să te prefaci că nu ai văzut nimic. Am lăsat de la mine, fără să întreb nimic direct. Dar ştiam că odată ce urma să o văd pe Caro, o voi îmbombarda cu întrebări. Trebuia să îmi răspundă.
Spre surprinderea mea, nimeni nu a apărut azi acasă la noi. De obicei venea Jay şi Caro, şi Danny. Câteodată şi Dave şi mergeam cu toţii. Josh aproape că mi-a luat-o înainte, dar am fugit după el. A realizat târziu gestul făcut de el.
- Ă, scuze surioară. Sunt cam obosit.
- Se vede. Am zis pe un ton afectuos. Nu l-am mai băgat în seamă tot drumul. Mi-am zis doar că este din cauza zilei de vineri şi faptul că toată lumea era extenuată la sfârşitul săptămânii. Mai puţin eu, dar eu nu avusesem o viaţă adevărată de liceu până acum. Am zâmbit la gândul acesta.
Din cauza faptului că fratele meu se mişca incredibil de greu în această dimineaţă , am ajuns cu trei minute înainte să sune clopoţelul de „ intrare ” .
Am trecut prin faţa clasei lui Josh şi acesta a intrat, făcându-mi semn cu mâna de „ pa ” , l-am salutat asemenea. Dar înainte să trec mai departe, am simţit o persoană în spatele meu. M-am întors, oarecum mirată . Era foarte aproape. În faţa mea am văzut un băiat înalt, şi foarte drăguţ. Arăta foarte bine azi, atât de ... ordonat. Şi mirosea atât de atrăgător, încât nu m-am putut abţine să nu inhalez măcar odată parfumul. Mă întrebam ce marcă este.
- Bună Amber!
Tonul îi era vesel.
- ’Neaţa George. Am zâmbit cât de vioi am putut, şi am vrut să mă întorc pentru a pleca, dar acesta m-a prins uşor de mână.
- Aş vrea... Să vorbim, după ore, poate? Adică, e o invitaţie. Tu şi cu mine, la un suc, după ore. Te duc acasă, propria mea răspundere. Pot vorbi cu fratele tău dacă vrei.
Am chicotit, gândindu-mă dacă Josh va aştepta ce are de zis sau va spune „ nu ” dinainte. Oare ce reacţie ar fi putut să aibă Jay? Hm, eram oarecum curioasă. Dar nu am privit înăuntrul clasei să văd dacă era acolo. Am răspuns într-un final.
- Ok.
Era singurul cuvânt coerent pe care îl puteam scoate. Vreau să spun, ce puteam răspunde? Mi-a dat drumul la mână printr-un gest elegant, iar eu nu am putut să nu îl admir.
- Mersi.
Mi-a zis de parcă îi făcuse o foarte mare favoare. Doar acceptasem să ies la un suc cu el, pentru că, într-adevăr era foarte simpatic. Dar, chiar în a merge atât de departe să îmi spună „ mulţumesc ” ? Aveam impresia că îşi bătea joc de mine, într-un fel. Dar nu am analizat acest fapt, simţindu-i sinceritatea din voce. Am plecat spre clasă salutându-l.
Mi-am amintit vag vorbele de „ bine ” ale lui Dave. Cum că George ar fi un băiat bun şi foarte sincer; vreau să spun... Dacă nu ar fi fost cineva „ de încredere ” nu ar fi spus niciodată asta, nu David. Când am intrat în clasă, am putut zări privirile tuturor aruncate asupra mea. Am rămas puţin surprinsă, după care am realizat că profesorul era la catedră şi eu nu bătusem înainte să intru. M-am înroşit toată şi am lăsat capul în jos.
- Îmi pare rău că am întârziat. Pot intra?
Nu ştiu cât de patetic suna, dar nu întârziasem în viaţa mea la vreo oră. Profesorul aproape că începuse să râdă la reacţia mea, şi am înţeles că era ceva cât se poate de normal. Mă întrebam de ce? M-a poftit să iau un loc, şi nu am privit ochii răutăcioşi ai colegelor mele ce mă anunţau despre părerea lor asupra mea : „ ce cretină ” , sau „ idioată ” , sau „ tocilara..” şi aşa mai departe. Vreau să spun, nu erau atât de importante. I-am zâmbit Denei şi aceasta mi-a răspuns printr-un gest amical. „ Vorbim în pauză ” mi-a exprimat faţa sa, aşa că am tăcut şi am fost atentă la ora de spaniolă.

- Amber, îmi dai pixul acela?
Cred că a fost a doua oară când mă întreba asta, dar nu eram deloc atentă la Chris.
- Ă, scuză-mă ... Poftim. I-am înmânat unul din pixurile mele şi am continuat să iau notiţe. Trecuseră de abia trei ore, şi eu stătusem în bancă toată ziua. Nici nu îmi aminteam ce făcusem în pauze; dar brusc mi se făcuse o foame teribilă. M-am bucurat când a sunat clopoţelul , anunţând pauza lungă.
- În sfârşit! Am exclamat fericită când am putut ieşi din bancă.
- Huh? Amber, ceva e în neregulă cu tine azi. A râs dar nu i-am luat în seamă , prea tare, reacţia.
- Nu-i adevărat, e de la foame. Dena a râs tare de tot la vorba mea şi s-a apropiat de mine, Danny şi Chris care încerca să îmi înapoieze pixul.
- Îl poţi ţine pentru restul zilei, sau, nu-l mai poţi înapoia deloc. E doar un pix Christian.
L-a aruncat pe bancă, fericit că nu eram genul de colegă care cerea până şi pixurile înapoi. Am râs cu toţii la reacţia lui. Înainte să îi întreb dacă vor să mergem să mâncăm la cantină, a apărut Caroline. Mi-am exprimat fără reţinere fericirea de a o vedea. Am fugit sprea ea, îmbrăţişând-o. Brusc, mi-am amintit de toate diferenţele dintre noi.
- Bună blondino. Hai să mâncăm. A rânjit larg şi eu nu-mi aminteam să fi mâncat la liceu împreună, de când ne reîncepusem viaţa în Boston.
Am acceptat printr-un gest fizic, mergând după ea. Îmi amintesc că Danny a vrut să vină şi el, dar a fost refuzat de surioara lui geamănă.
- Neah, fă loc Danny băiete . Azi sunt doar eu cu prinţesa.
Nu am putut să nu zâmbesc la aceste vorbe, şi ne-am îndreptat spre cantină. Eu mi-am luat un sandwich măricel şi un măr . Caro şi-a luat mai „ multe” , aşa că nu am stat să analizez tot.
- Ce „ meci ” ai avut tu cu Josh?
Întrebarea a sunat ceva mai îndrăzneaţă decât aş fi crezut că o pot face să pară. Am înghiţit în sec, nu întrebam niciodată aşa de direct. Şi totuşi, era vorba de Caroline.
- Baschet, Amber...
Am văzut „ minciuna ” din spatele cuvintelor ei , şi nu m-am lăsat păcălită.
- Ştii că nu sunt împotrivă că ieşi cu fratele meu, dar nu ... Adică.... Vreau să spun că...
Şi-a dat ochii peste cap.
- Nu îl trec pe „ listă ” . E... Josh. E altceva. Nu e acel „ special ” dar nu e nici de duzină. Nu îţi face griji, nu fac acelaşi lucru şi cu el. Cel puţin din respect pentru tine.
Am lăsat un vizibl răsuflu să îmi scape. Eram fericită că nu gândea aşa cum credeam eu că o făcea. Ok, forţe proaspete. Mai aveam de lămurit acum faptul că nici fratele meu nu o vedea pe prietena mea brunetă drept o ... uşuratică, şi toată familia era fericită.
Terminasem jumătate din sandwhich când Caro a început să vorbească din nou.
- Şi cum aşa, ţi-a trecut de Kate? Îi zicem lu’ Jay?
Am dat categoric din cap. Trebuia să afle singur, altfel nu mă simţeam nici eu bine. Nu ştiam de ce, dar simţeam că astfel nu ar fi corect ( să îi spunem noi ).
- Nu asta. Credeam că ai tu deja o idee.
- Da. Am. Dar aştept să vină un amic în oraş ca să pun în aplicare. Asta se întâmplă luni, dacă nu apare îl iau pe Danny şi rezolvăm. Mersi de aprobare.
De la o vreme, toată lumea îmi mulţumea. Am surâs.
- Ăh, altceva vroiam să te întreb.
Am privit-o suprinsă.
- Ai renunţat la Jay?
Mi-am ferit privirea.
- Ştii bine că niciodată nu am „ luptat ” cu adevărat. Dar măcar acum recunosc că îl iubesc... Am vrut să îi spun şi lui asta, oarecum, în adâncul sufletului meu. Dar mi-am amintit de vremurile când eram copii. Nu vreau să stric asta, cel puţin.. nu pe acum. Ştii, George m-a invitat în oraş.
A zâmbit.
- Ştii bine că eu aş vrea să te „ combini ” cu vărâ-meu, dar dacă el te consideră doar o surioară, George e alegerea. Mă întreb ce faţă o să facă Jay, în fond, au fost prieteni cândva.
Am analizat puţin informaţia, dar Caro nu a vrut să îmi mai zică nimic altceva.
- Deci, crezi că este ok dacă ies cu el? Adică, nimic de genul „ credeam că îl iubeşti pe Jay şi.. ” , sau eu ştiu.. ce?
- Normal că nu , Amber. E viaţa ta. Şi dacă vărâ-meu e fraier şi nu vede ce are lângă el, pierderea lui. Tu măcar ai încercat, măcar ştii că proasta aia e o curvă şi nu vrei să ai de-a face cu ea. Faptu’ că tu chiar o credeai bună pentru Jay mă dispera. În fond, vedem cum reacţionează şi brunetul tău la întâlnirea ta cu George.
Atunci mi-am dat seama.
- Întâlnire!
A început să râdă.
- Dacă te întreabă dacă vrei să fi cu el, ce îi zici?
N-am răspuns. Nu credeam că este într-atât interesat de mine. Şi oricum, nu ştiam ce aş fi putut zice.

- Te conduc acasă Amby? Mi-a zâmbit dulce Danny când tocmai mă pregăteam să ies din clasă.
- Ăă, scuze, scuze. Dar am alte planuri.
M-a privit nedumerit, dar nu ştiam cât de bine fac să îi dezvălui faptul că ieşeam cu George. Dacă nu era, într-un fel, de acord? Vreau să zic... Şi nu înţelegeam totuşi de ce mă feream. Cred că a înţeles totuşi că nu sunt prea dornică să îi împărtăşesc planurile mele , aşa că m-a sărutat pe obraz şi a dispărut. Moment în care mi-a atins buclele blonde. Poate aceea a fost doar o secundă.
L-am zărit pe fratele meu pe hol înainte să ies din clădire.
- Hei, surioară. Vezi să nu ajungi prea târziu în seara asta. Le zic alor mei că eşti în oraş. Dacă te supără George, sună-mă. Se vedea că încă este obosit dar oarecum .. fericit? Mi se părea ciudat. Am înţeles că aproba o posibilă relaţie între mine şi colegul său de clasă.
- Josh? Eşti bine? Era totuşi alarmant ca fratele care nu te lăsase să faci nimic, brusc să te lase să ieşi la „ întâlnire ”.
- Am încredere în tipul ăsta.
Nu am mai zis nimic, ci doar am plecat. La fel făcând şi fratele meu.
Am fost uimită să îl văd pe George aşteptându-mă. Oare de când stătea acolo? Am scos un zâmbet vioi, şi acesta a făcut acelaşi lucru. Mi-a luat ghiozdanul, şi nu am reuşit să protestez să nu mi-l care el.
Nu am găsit cuvinte potrivite prin care să exprim asta .
- Vrei să facem ceva în special? Mi s-a adresat blând.
- Ăă.. Nu ştiu. Cum vrei , cred...
A râs, şi am făcut ce a vrut el. M-a dus într-un fel de parc de distracţii, a fost amuzant. Având în vedere că a reuşit să scoată un ursuleţ dintr-o cutie imensă, a fost foarte amuzant. Am făcut şi alte lucruri distractive, de care m-am putut bucura oarecum absentă. Cred că era din cauza oboselii. Şi de dimineaţă mă simţeam chiar energică, presupun că acum nu mai eram.
Când am realizat că sunt cu adevărat în lumea realităţii, eram într-o cafeterie.
- Ştii, chiar mă bucur că te-am întâlnit.
Cred că trebuia să spun „şi eu” . De fapt, chiar eram încântată să îl cunosc, dar nu în aşa fel încât să zic că dacă nu l-aş fi întâlnit aş fi disperat; aşa suna tonul său.
- Îh... Nu ştiu ce aş putea spune. I-am mărturisit. Oricum altă replică nu aveam.
Am tăcut câteva clipe.
- Pot să te întreb ceva? Dar sincer!
A dat din cap.
- Orice.
- Ştii, ai zis că... În fine, ceva legat de Kate şi Jay? Ştii... Jay chair este ca un frate pentru mine, şi aş vrea să ştiu.. Dacă ştii ceva în special despre acest lucru.
Am accentuat cuvântul frate, încercând să mă conving pe mine că nu minţeam.
- Ah, asta. A spus pe un ton de parcă nu era nimic. Am înţeles că se săturase de câte ori explicase acel lucru, oricare ar fi fost.
- Deci, eu am avut mai de mult o relaţie cu Katherine, una foarte plăcută să zic aşa. Care.. S-a consumat de tot. Mai târziu am aflat că de fapt ea mai umbla cu un tip şi nu avea de gând să se despartă de mine, sau de el. Am găsit-o cu el într-un bar, faza a fost penibilă mai ales că eu nu o înşelasem. Şi p’ vremea aia făceam lucruri de genu’, dar pur şi simplu nu simţisem nevoie. În fine, ideea e că mi s-a dovedit că e o curvă. Cât a stat cu mine şi cu celălalt vroia să se combine şi cu Jay, singura opţiune care i-a mai rămas în cele din urmă. Doar că pentru „ fratele ” tău are o atracţie ceva mai puternică. Chiar şi aşa, ea nu se schimbă. Când i-am zis şi lui Jayson asta a rupt orice legătură de prietenie între noi.
Am oftat, neştiind ce altceva să fac. A continuat.
- Obişnuiam să jucăm baschet împreună, ştii.. Eram o echipă chiar bună. Dar totu’ s-a dus dracului din cauza lui Kate. Jay a apărat-o în ultimul hal şi nici eu nu am putut să decad. Aşa că am continuat. De atunci nu m-am mai băgat între ei. Ce rost avea oricum? Şi nici prieten nu am mai fost cu el..
Am tăcut, gândindu-mă la cele auzite. Pentru Jay să joace baschet cu cineva – în echipă şi să şi aibă sincronizare era un lucru.. minunat. Şi nu oricine putea să o facă. Ştiam şi eu atâta lucru. Şi asta durea îngrozitor. Pentru mine. Deoarece putuse pentru o fată să dea toate astea la o parte. Nu puteam percepe aşa ceva. Aş fi vrut să îi strig în faţă cât de tont era, poate pentru că eram geloasă. Dar nici pentru mine nu aş fi vrut să facă aşa ceva... Dacă eu aş fi făcut lucruri aşa îngrozitoare. Eram furioasă pe el , şi pe o parte am crezut că merită ce i se întâmplă. Să afle singur ce fel de fată este Kate, atunci nu o să am milă ! ( nu am crezut nici eu ultima parte, dar mă înfuriase ) . Nu mi-am arătat totuşi sentimentele.
- Îhî.. Nu mi-a zis niciodată despre asta.
A aprobat din cap, privind pe fereastră.
- E cam târziu, te duc acasă? Am dat din cap.
Drumul spre casă mi s-a părut scurt şi friguros, dar pe la jumătatea acestuia, observând că îmi este frig, George mi-a dat haina sa. Am vrut iar să protestez, ca atunci când mi-a luat ghiozdanul. Dar la fel ca data precedentă, nu am reuşit.
Ne-am oprit în faţa casei mele, el mă ţinea atent de ambele mâini privindu-mă în ochi. Făceam acelaşi lucru, şi oricum diferenţa de înălţime era considerabilă.
- Amber, eu chiar te plac! Cred că nu vrei să auzi aceleaşi lucrur idioate : eşti singura pentru care simt aşa ceva şi altele de acest gen. Dar .. Mi s-a întâmplat ceva nebunesc, m-am îndrăgostit de tine.
Am tăcut, simţindu-mi obrajii înflăcăraţi. Parcă îmi era prea frig să îmi retrag mâinile dintr-ale sale. Şi parcă mă durea ceva, da. Probabil inima . Parcă vroiam să mă apropii, să ştiu că mă poate încălzi cineva.
- Îmi place mult prea mult de tine. Aşa că o să fiu direct. Vreau, de fapt .. Vrei să fii prietena mea? Poţi să te gândeşti sau...
Mă gândisem la asta pe tot drumul, nu. De fapt, de când îmi adresase Caroline acea întrebare. Povestirea despre Jayson pusese „ capacul ” . Mâinile lui calde îmi accentuau răspunsul, aşa că ... nu am mai gândit.
- Da... cred că a fost unul ruşinos rostit, blând şi ... Poate inocent. Dar m-a tras în braţele sale printr-o mişcare uşoară, parcă citindu-mi gândurile. Am stat aşa, preţ de mai multe minute. Tăcuţi. A privit oarecum ciudat spre casa mea, şi a dat aprobator din cap. Mi-am dat seama că era Josh pe undeva.
- Uite numărul meu. Mi-a strecurat o hârtiuţă în mână, fără a-şi lua sacoul . Rămâne la tine, până ne întâlnim data viitoare. O să te sun.
Şia apropiat chipul de al meu, moment în care am crezut că se va întâmpla. Da! Primul meu sărut. Dar, nu. De fapt, şi-a proptit buzele de obrazul meu, simţind o căldură interioar atât de plăcută, că nu îi puteam da drumul. S-a depărtat touşi şi parcă i-am mulţumit. Nu ştiu dacă aş fi fost fericită să îmi fure chiar atunci prima atingere a buzelor. Nu am vrut să caut mai departe semnificaţia dorinţei mele ciudate, ci am intrat în casă sperând ca scena să nu fi fost vizionată de întreaga familie. Plus că aveam sacoul unui băiat pe mine.
yupyy.,..Scumacher a intrat in actiune :X...si mi-a adus un capitol nou ...
Hmm....nu am prea multe de comentat ...am vazut o greseluta...dar nu mai stiu pe unde....acum nu-mi mai "sare" in ochi :(.
E destul de interesant capitolul...frumoasa intalnirea dintre Geo si Amby ...ma asteptam sa o sarute la sfarsit, dar se pare ca e un baiat foarte gentil...Sper ca era si Jay pe la ea acasa...si a privit scena impreuna cu Josh...ar fi super :X...Imi place si faptul ca Josh si Caro par sa se impace bine...Cat despre Kate...cred ca nu mai are rost sa zic ce cred despre ea...:P:

AStept urmatorul capitol...pana atunci Kissu :*

P.S: v-as fi recunoscatoare daca mi-ati da si mie un PM cand puneti capitole noi.Asta daca nu va deranjeaza....:(
Ştiu , ştiu, nimeni dar nimeni nu a cerut capitol extra. Înjuraţi-mă, că eu am adus un capitol d-ăsta. Caroline a zis ce şi cum vrea, să aflăm cum se simte Josh în papucii lui :]]]. So, there you have D:
@Fantasy Eyes -- merci de coment. Cred că o să mă uit eu după greşeală, şi dacă o văd o crectez D: . Mă bucur că ţi-a plăcut şi afli în extra ce simte Josh pentru Caroline, şi de drept în ce s-a transformat relaţia lor.
Merci mult de tot că citeşti.
Merci de asemenea şi celor ce citesc dar nu comentează. Lectură plăcută!!
Capitol EXTRA – Joshua Settle

- Uite cheile , mersi că mi le-ai dat.
- N-ai pentru ce amice. Salut.
Am dat mâna plictisit cu Mark şi am intrat în sală, mingea de baschet era aruncată undeva pe teren. Am privit saltelele negre nearanjate, şi m-am văzut nevoit să aprind lumina şi să le aranjez. Erau destul de multe lucruri de făcut pentru întreţinerea unei echipe adevărate de baschet. Şi eu eram căpitan.
Am renunţat să mai aranjez saltele, punând cheile pe o masă. Am apucat mingea de baschet şi am început să o bat uşor, aruncând la coş. Nicio ratare.
Poate din cauză că eram concentrat pe „ propriul meu meci” nu am auzit când uşa s-a deschis. Am privit oarecum suprins şi mi-am găsit un zâmbet pervers de afişat. În faţa mea a apărut o frumoasă fată brunetă, tunsă scurt. Înaltă, nişte picioare de.. Atunci când o vedeai nu îţi mai puteai ţine respiraţia. O gură ce îţi spunea neapărat şi seducător : sărută-mă! Nişte ochi pătrunzători, negri şi adânci precum... Precum ceva înfricoşător şi al dracului de pasional. Am privit şi acel zâmbet demonic pe care nu puteam să nu îl ador ; cu fiecare zi ce trecea mai mult şi mai mult. S-a apropiat de mine, şi eu i-am pasat mingea. Purta o pereche de pantaloni scurţi ( şi ce bine se aşezau pe ea ) , un maieu alb ( cred că purta şi sutien ) şi.. Nu am observat altceva memorabil. Eu eram îmbrăcat la întâmplare cu un tricou şi o pereche de pantaloni de trening. Fără să-mi dau prea tare seama, a avut o încercare de a arunca la coş.
Am râs când am văzut că nu a intrat.
- Încearcă pe dreapta. Am strigat ştiind că o să reacţioneze urât , aşa făcea când îi dădeam sfaturi. Din perspectiva ei ordine. Dar m-a ascultat, următoarea încercare fiind un adevărat succes.
- Vai , vai.
Mi-a zâmbit triumfător, pasând mingea. Am bătut-o de câteva ori, şi întorcându-mă am aruncat de la spate. Evident, a intrat.
Nu cred că ceea ce era în ochii ei era admiraţie, dar nici superioritate. Poate doar.. Interes..
- Câteva încercări. Fiecare coş ratat, o haină scoasă. A ţipat de parcă m-ar fi provocat la un duel. Eu eram fericit să îl accept, chiar şi să mor pentru această cauză nobilă. Ce nu aş fi dat eu să o văd iar dezbrăcată; sau aproape dezbrăcată – ca din întâmplare. Fata asta mă înnebunea cu totul, şi nu cred că mă mai puteam abţine multă vreme.
- Ok păpuşă, sper că ai destule pe tine.
A început să râdă, ridicând maieul până aproape de sâni, dar nu descoperind altceva decât abdomenul. Mi-a bătut inima ceva mai tare şi m-am încălzit brusc, simţindu-mă excitat. La dracu, ce bine arăta.
- Doar ce se vede plus necesarul.
Am chicotit, luând mingea şi aruncând pentru primul coş. A intrat. A făcut acelaşi lucru, intrând şi la ea. După alte cinci astfel de încercări, când era iar rândul meu să arunc, s-a prefăcut că se leagă la şireturi, sau chiar se lega? La naiba, aruncasem deja mingea şi privirea îmi era atenţioată asupra ei, fundului, şi tot ce mai vedeau ochii mei minunaţi. A râs victorioasă când a văzut că am ratat.
- Şi căpitanul face greşeli.
M-am văzut conformat şi am scos tricoul aruncându-l pe jos. Mă întrebam cum îmi vedea ea abdomenul, dar mă privea destul de insistent.
A încercat şi ea să arunce; de parcă nu aveam de gând să îmi iau revanşa.
- Hei, Caroline... Mă gândeam, cum arăţi tu goală.
A scos un sunet ciudat şi mingea a căzut la podea .
Şi-a scos încălţămintea şi eu am înjurat că nu mă gândisem la asta. La mine a intrat coş. Am mai făcut după asta două ratări din cauza faptului că „ i se făcuse cald ” şi juca murdar pentru a-mi atrage atenţia. Mi-am scos adidaşii. Şi şosetele.
După asta, nu am mai ratat nimic. M-am concentrat.
Caroline mai rămăsese doar cu pantalonii scurţi şi sutienul pe ea. De fapt, de abia scosese maieul. Dar eu, nu mai puteam suporta. Am mers către ea, luându-i mingea de baschet şi aruncând-o pe undeva. M-am apropiat de ea şi mai tare, cu fiecare pas ce îl făceam ca înaintare, ea dădea unul în spate. Până când, fără să fiu prea conştient de asta , ne aflam lângă saltelele de mai devreme. Nu s-a mai dat niciun pas înapoi, fiind conştientă că următoarea mişcare i-ar fi provocat căderea, şi eu peste ea. Am sărutat-o. Oh Doamne şi cât tânjeam după buzele alea.
Dar a fost un sărut scurt, timp în care inima mea o luase razna, parcă ieşind din piept. Linişteşte-te. E doar o fată. Dar nu orice fată, îmi repetam. Şi iar o luam razna. Simţeam că nu mă mai pot opri. Mi-am desprins însă buzele de ale sale , fără a apela la sărutul franţuzesc . Mâinile mele se aşezaseră pe şoldurile sale, goale. Ah, da, vroiam să îi gust fiecare părticică. Tânjeam după ea, după tot ceea ce însemna ; şi nu eram nici un pervers nici obsedat sexual. Doar când nu era Caroline prin preajmă.
- Îmi datorezi un sărut.
Gurile noastre erau foarte apropiate, şi m-am deplasat puţin pentru a-şi şopti acestea la ureche. Nu am avut timp să iau un răspuns verbal căci ea s-a apropiat, mi-a cuprins gâtul cu mâinile sale lungi şi catifelate şi.. M-a sărutat. Dacă eu fusesem precaut să nu îi invadez spaţiul, ea a apelat cu siguranţă la sărutul ăla franţuzesc după care tânjeam. Limba a început să se mişte incontrolabil prin gura mea; cum făceam şi eu de altfel. Ne sărutam , nu ea era cea care mă săruta. Amândoi participam. Fără să îmi dau seama, s-a dat cu un pas în spate provocându-şi căderea ( intenţionată ) . Iar eu.. Eu am aterizat peste ea, continuând să îmi ţin buzele lipite de ale sale. Fierbeam şi temperatura corpului meu spunea acelaşi lucru.
Să nu mai vorbesc de cum mă simţeam în acea.. zonă. Mâinile de asmenea se jucau incontrolabil pe trupul ei perfect, şi nu ştiam când dracu îi dădusem jos sutienul. Cert era că mâinile mele se aflau acum pe sânii ei, şi ea nu protesta. Erau .. Adorabili. Nu mi-am putut abţine pofta oarecum nebună de a-i atinge şi a-i mângâia. Aşa că am făcut întocmai, ea gemând la fiecare mişcare pe care o făceam. Ne-am sărutat îndelung şi eu mi-am trecut limba peste sfârcurile sale. Timp în care mâinile sale mi-au prins părul blond, strângându-l puternic. Nu am vrut nicigând să mă opresc aici, aşa că am continuat să o sărut pe întregul corp, şi ce bine mă simţeam. Nu ştiam că pot fi atât de excitat făcând doar atâta lucru ; orgasmul nu era atât de uşor de căpătat, în orice caz nici nu –mi puteam exprima sentimentele, sau să zic nevoile acum acaparate? Pe care mi le oferea Caro.
Nu am continuat însă; nu i-am deschis pantalonii scurţi deşi mi-am strecurat mâna indiscret în ei. Lucru la care nu a protestat bruneta, a continuat şi ea să mă mângâie, până când eu am ridicat-o de pe saltea. M-a privit uimită, dar eu am început să o sărut, după care m-am aruncat înapoi pe saltea. Nici eu nu ştiam ce vrusesem să fac, dar după câteva momente de atâta învârteală, ea se afla peste mine. Încă ne dădeam un ultim sărut când s-a pus pe pieptul meu şi a închis ochii. Ştiam că nu doarme, dar am făcut şi eu acelaşi lucru.

Era al naibii de târziu când ne-am trezit. Am ajutat-o să se îmbrace, am tras şi eu tricoul pe mine –şi nici măcar nu făcusem sex. În fine, m-a privit nedumerită, iar eu am sărutat-o.
- Te duc acasă, fiară. Oricum trebuie să le explic părinţilor tăi. E 3 ceasu’.
Şi-a privit ceasul şi mi-a răspuns indiferentă.
- Nu-i bai. Şi-a aranjat rapid părul şi eu am luat dintr-un dulap o geacă de trening pe care am pus-o pe ea. Mă bucuram că aveam maşina afară.
Înainte să o duc în casă, am oprit autovehiculul şi am sărutat-o iar , cuprinzându-i faţa între mâini.
- Hm.. Cred că mi-am plătit datoria. A şoptit atât de dulce că îmi venea să sar iar pe ea ; pariu că nu m-aş mai fi oprit de data asta.
Am deschis portiera şi înainte să o duc în apartamentul său, am afirmat.
- Acum eşti a mea Caro, şi mie nu îmi place să se joace alţii cu ce e al meu. M-a privit sfidătoare, ştiam că nu îi plăcea să fie dominată. Cel puţin aşa credeam.
- Dacă nu îţi place, trebuie să păstrezi şi să aperi ce ai lângă tine, Joshua.
Nu am răspuns, doar am luat-o de mână şi speram ca Jack să nu mă omoare. Spre marea mea surprindere, Bibi şi Jack nu erau acasă, erau plecaţi de dimineaţă. Danny evident că nu a zis nimic, decât m-a înjurat că l-am trezit la ora aia. După ce am plecat, m-am gândit cum naiba am ajuns eu în situaţia asta? Cu câteva zile în urmă doar tânjeam să o ating pe cea mai bună prietenă a surorii mele, şi cu câteva ore înainte... O atinsesem mai mult decât era nevoie. Chiar mai mult de atât, cu câteva minute mai devreme îi spusesem că este a mea. Prietenă, iubită, amantă, nevastă. Sau, orice ar fi fost. Şi ea, acceptase.
M-am urcat confuz la volan şi speram ca toată familia mea să doarmă; lucru care s-a şi întâmplat.
OMG!!! capitol extra :X .....nu o sa te injur mei....ba din contra...mersi mult ...chiar eram curioasa sa aflu ce s-a intamplat intre cei 2.Greseli nu am vazut...si tot ce pot spune acum e ca mi-a plaut la nebunie capitolul :X.
Il astept pe urmatorul :*
bye &huggs >:D<
Iar am intarziat...
Cum sa ne suparam pentru asa ceva,defapt eu m-am suparat pentru ca nu au continuat, dar in rest a fost un capitol extrem de frumos. Caro a mea este mai speciala asa ca Josh trebuie sa aiba grija cum se comporta cu ea:)) E smechera fata^_^
Mi-a placut felul in care s-au "jucat" ei doi. Bietul Josh nu a vrut sa para prea pervers, dar pana la urma nu sa putut abtine nu? Ce sa faci cand ai o asemenea fiara langa tine cum este Caroline...
NU e corect!!! Trebuia sa continuie ce au inceput:yada:
Oricum eu ma multumesc si cu atat(cred). Sa stiti ca nu ne suparam deloc daca mai apar si alte capitole de genul asta, ba din contra, sa fie cat mai multe.
Continuarea de abea o astept(stiu eu de ce) asa ca grabitiva!!!
Cya:*:*
Ma bucur ca v-a placut capitolul cu Caroline si Josh. Eu l-am adorat :>. L-am citit de vreo 9 ori :- ?? Ce sa-i faci, Honey scrie asa de bine :)) incat nu m-am putut abtine sa nu o iau de la capat cu cititul.

Fantasy Eyes -> Ma bucura enorm ca esti o citioare fidela >:D< si ca dai replyuri asta inseamna mult pentru Teh si pentru mine. Sper sa-ti placa aceasta continuare.
Wildrose -> Eh, eh, wildrose :> Ai primit o portie din Caro&Josh :-". :> Cred ca o sa mai urmeze, nu stiu, sper si eu. :)). Ma bucur ca-ti place si ca citesti.

Acest capitol, scris de mine, l-am adorat =)). Motivul o sa-l vedeti. >:)
Enjoy.

Capitolul 16

M-am trezit pe la vreo sase si jumatate. Datorita fatpului ca am adormit asa de devreme m-a facut sa ma tresesc devreme. Indata cum m-am trezit mi-am deschis TV-ul, si mi-am pus pe un canal de desene animate. Imi placea sa ma uit din cand in cand la ele si sa-mi amintesc vremurile bune. Ma uitam pierdut la acele animatii care ma faceau sa rad, datorita faptului ca ma distrageau si faceau timpul sa treaca mai repede ceasul s-a facut sapte jumatate. M-am imbracat in uniforma si mi-am luat ghiozdanul, am luat cheile de la masina si am coborat in sufragerie, ca deobicei, mama si cu tata luau micul dejun impreuna. Mi-am luat o paine prajita si i-am salutat iar apoi am iesit pe usa. M-am urcat in BMV aruncandu-mi ghiozdanul undeva pe bancheta din spate a masinii. Am pornit automobilul si am plecat spre liceu. Azi nu aveam sa trec pe la Josh deoarece stiam ca George i-a comentat lui Amber despre reactia mea si nu as vrea sa dau azi ochii cu ea. Eram un las, dar nu puteam sa dau ochii cu ea, pur si simplu nu puteam. Mi-am dat drumul la casetofon in timp ce stateam la un stop. Indata ce culoarea rosie a lasat loc pentru culoarea verde, am pornit din nou la drum. Am ajuns la liceu destul de repede, nu era cam nimeni prin curte, doar niste ratati. Mi-am parcat masina si mi-am luat ghiozdanul de pe bancheta. Am iesit din autovehicul si m-am indreptat spre cladire. Am urcat scarile care duceau la etajul clasei mele iar acolo am inceput sa privesc holul gol, mut si linistit. Era ciudat, niciodata nu vazusem latura aceasta a liceului. Am intrat in clasa si am observat cu stupoare ca nu era nimeni. Am oftat. M-am dus la locul meu si am aruncat ghiozdanul pe masa. Mi-am scos cartile si caietele pentru ora de avea sa urmeze. Dupa vreo douazeci de minute au inceput sa apara elevi, printre ei si Josh. A venit la mine speriat.

- Unde draci ai fost ? Te-am sunat de vreo zece ori ! a tipat catre mine.
- Mai incet, ca ma zgarii pe creier. M-am plimbat prin oras si nu am avut telefonul la mine, abia cand am venit acasa am vazut apelurile de la tine. E bine asa ?
- Oh, frate, m-am speriat ca dracu ! Caroline mai avea putin si suna la spitale si la morga.
- Nebuni sunteti ! i-am spus razand. M-am enervat putin doar.
- Putin ? Asta inseamna putin ? Mai ca te-ai luat la bataie !
- Stai linistit, nu m-am batut. i-am spus eu razand. Hai du-te la locul tau ca avem ora cu diriga.

A facut exact ceea ce i-am spus. Diriginta noastra a intrat pe usa, in clasa s-a facut o liniste de mormant. Ma speria chestia asta cu linistea. Am observat ca iubita mea lipsea de la ore. Ce avea oare ? Ora cu diriginta a trecut foarte greu, a fost plictisitoare ! Cand clopotelul a sunat, am fost cel mai fericit de pe Pamant ! Am iesit din clasa si am inceput sa fug prin curte si am mers in parcare ca sa ma duc la masina mea. Am intrat in automobil si mi-am pus muzica. Aici sunt sigur ca nu ma v-a cauta nimeni. Si dupa cum ghicisem nimeni nu m-a cautat ! A tercut pauza si am fugit la ora, era o ora de muzica. La dracu ! Aveam sa cantam ? Era foarte naspa ! Uram chestia asta. Din fericire am scapat cu basma curata, nu am cantat nimic, doar ne-am plictisit. Dupa ce ne-am terminat ora eu mi-am luat ghiozdanul si am iesit din clasa, tot odata si din curtea scolii. Am urcat in vehicolul daruit de mama mea la implinirea a saptesprezece primaveri si am plecat de acolo. Am mers acasa si m-am schimbat in ceva mult mai comod. Am zabovit putin prin gradina, profitand ca mama si tata nu erau acasa. Am mancat niste prajituri si m-am pus sa citesc o carte. Nu imi dadusem seama cat timp a trecut deoarece am fost absorbit prea tare de aceea lectura. Linistea mi-a fost spulberata de sunetul telefonului meu, era Josh.

- Alo ? am spus eu plictisit.
- Frate, sa nu-ti vina sa crezi ! a exclamat enervant de fericit.
- Ce s-a intamplat ? Ai cucerit-o pe Caroline ? l-am intrebat zambind.
- Nu mai am mult, dar nu asta e treaba ! Amber e cu George.
- Poftim ?! am intrebat enervat.
- Da, asa cum ai auzit !
- Trebuie sa inchid. Pa.

Am incheiat apelul de la Josh si am strans telefonul cu putere in mana. Am pus cartea, sau mai bine zis am trantit-o pe masa. M-am ridicat rapid de pe scaun si am intrat in casa, dar doar pentru a-mi lua cheile de la masina. Am iesit din imobil si m-am pus la volanul masinei. Am inceput sa conduc nervos pe strazile mari ale orasului. M-am invartit de cateva ori pe acolo iar apoi m-am gandit sa ma duc la Kate. Poate reuseam ceva cu ea azi. Am condus pana la apartamentul ei. Usa blocului era deschisa asa ca nu eram nevoit sa folosesc interfonul. Am urcat cu liftul pana la etajul unde sa statea ea. Am traversat holul pana la usa apartamentului ei. Am batut de vreo trei ori la usa, dar nu mi-a raspuns. Am apasat pe clanta si am observat ca era deschisa. Am pasit inauntru si am observat masa plina cu niste mancare. M-am apropiat de masa si am observat ca era pentru doua persoane. Niste pahare cu vin pe jumatate goale. M-am incruntat suspicios, am stat pret de cateva minute sa ascult ceva zgomot, mi-am dat seama ca era ceva muzica. M-a mirat acest fapt. Venea din dormitorul lui Kate. M-am indreptat acolo si am deschis usa. Surpriza mi-a fost sa o gasesc pe ea, dezbracata, deasupra unui tip, in timp ce si-o trageau. Am ramas mut. Pret de cateva minute, nu am mai stiu de mine. S-a rupt acel fir de care viata mea depindea. Pana la urma, toti aveau dreptate. Ea nu era ceea ce parea.

- Deci era adevarat ... . mi-a scapat fara sa vreau.
- Jayson ! a spus aceasta cand m-a vazut. A sarit ca arsa de pe acel tip si s-a acoperit cu ceva haine. Ce dracu faci aici ? s-a rastit catre mine.
- Mai bine mi-ai spune ce faci tu aici ! Cu asta ! De ce, Kate ? De ce ? i-am spus aproape plangand, dar m-am abtinut, nu voiam sa ma vada asa.
- Pentru ca m-am saturat de tine ! Esti doar o papusa fara creier, nu ai vazut ca erai doar un catelus pentru mine ? Nu ai vazut ca te-am folosit ?

A durut. Nu ma asteptam la asta.

- Eu te-am iubit, Katherine ! Te-am iubit ! i-am spus in timp ca am dat cu pumnul de perete.
- Dar se pare ca esti doar o javra, javra pe care toti o vedeau, doar eu, eu nu am stiut sa te privesc cum trebuia, nu am stiu sa te privesc cu adevarat. am continuat eu.
- Ma rog, chiar nu imi pasa. S-a terminat Jayson ! Gata ! s-a rastit catre mine.
- Desigur ca s-a terminat ! Dar astea nu o sa ramana asa ! Iti jur ! O sa platesti tot ce mi-ai facut pana acum ! am strigat catre ea.

Am pasit cu greu afara din camera, nu mai avea rost sa traiesc. Eram un nimic, ea si-a batut joc in tot acest timp de mine, iar eu, eu nu am vrut sa accept. Eram pierdut, confuz, nu mai stiam nimic de mine. Singura mea alinare era sa vorbesc cu Josh, sa ma plang lui, el urma sa ma asculte. Nu stiu cand sau cum am ajuns la volanul masinii mele. Am condus pana la mine acasa, fara sa imi dau seama. Voiam sa ajung la Josh, am vrut sa pornesc masina, dar se pare ca am ramas fara benzina. Toate imi ieseau pe dos ! Am abandonat masina acolo unde era si am iesit afara. Ploua, cerul plangea si pentru mine. Am inceput sa fug catre casa lui Josh. Picaturile de ploaie se loveau violent de corpul meu. Dar nu imi pasa. Hainele imi erau ude leoarca, puteam sa racesc, imi era frig. Dar durerea pe care o simteam era prea mare. Nu stiam cum sa explic aceea ruptura care avuse loc in interiorul meu. Intr-un final am ajuns si eu acasa la matusa Elisse. Am batut la usa de cateva ori si cand s-a deschis usa am vazut-o pe Amber.

- Ce e cu tine aici ? m-a intrebat surprinsa.
- Josh e acasa ?
- Nu. mi-a raspuns.
- Parintii tai ?
- Nu. mi-a raspuns incaodata.
- Bun ... am spus si am intrat inauntru.
- Jayson Asazuki ! Ce e cu tine ? m-a intrebat in timp ce a venit dupa mine.
- M-a inselat ... . i-am spus cazand in genunchi.
- Cine te-a inselat ? m-a intrebat uimita.
- Kate, m-a inselat. Eu o iubeam, iar ea ... ea si-a batut joc de mine. am spus acest lucru in timp ce doua lacrimi mi-au curs pe obraji pierzandu-se pe gresia alba.
- Oh Doamne ! a spus Amber si s-a pus langa mine.
- Ajuta-ma, Amber ! Sunt pierdut, habar nu am ce sa fac ! spunand acest lucru am imbratisat-o.

Stateam cu capul pe pieptul ei, suspinand. Si scapand cate o lacrima, repetam intr-una sa ma ajute. Doar ea putea acest lucru. Doar ea...
yupii....alt capitol :X....va iubesc fetelor...
deci ...am gasit cateva greselute...nu le mai gasesc pe toate...dar o sa le zic doar care au iesit in evindenta:
"fatpului"-faptului
"tresesc"-trezesc
"draci"-dracu

Acum...vreau sa zic ca mi-a placut la nebunie capitolul :X.....si s-a intamplat ceea ce asteptam....Jay a descoperit-o pe Kate...si s-a dus la Amby sa-l aline....super :X...
Sper ca o sa inceapa sa se dezvolte relatia lor cat mai repede...


Astept nextul :*

bye & huggs >:D<
un capitol superb:x
offf...si poate in capitolul viitor v a exista si un sarut intre cei 2:x
sper:">:x
mie imi place mult de Amber...e asa inocenta:x...de asta tine si Jay asa mult la ea si desi crede ca tine la ea doar ca la o sora se vede ca nu e asa>:):x
abia astept sa fie impreuna8->
ahh...si Caro e asa taree[imi aduce aminte de mn:)))]...imi place ca are grija de Amber:x se vede ca tine f mult la ea
ador ficul vostru:x
imi cer scuze ca n am mai comentat dar sa stiti ca am citit fiecare capitol :love:
astept urmatorul capitol:x Ja' ne!
Bună . Schumacher a venit cu capitolul 17 :]]. Mă bucur că v-a plăcut şi extra-ul. Mi-am dat silinţa. Vor mai apărea într-adevăr şi altele de acel gen; nu ştii niciodată ce personaj vrea să se afirme :]].
@ Fantasy Eyes -- mulţumesc frumos de toată susţinerea arătată ficului până acum, de aprecieri / comentarii şi faptul că citeşti D: .
@Simply Mirage - - mă bucur că tu continui să citeşti; chiar dacă nu laşi comentarii. Înseamnă mult, într-ucât îţi mulţumesc şi ţie pentru tot. Sper să îţi placă în continuare.

Iată şi capitolul 17 [ lol, mi se pare că am rămas în urmă =]] -- dont ask, but we have some more chapters already writen ]
Capitolul 17.
- Jay....
S-a apropiat şi mai tare de mine, strângându-mă în braţe. Era ud leoarcă, dar nu îmi păsa. Am stat lângă el , ţinându-l la rândul meu strâns.. Nu puteam să înţeleg cum de era atât de distrus, deşi aveam o explicaţie.
Ne aflam în sufragerie. Tocmai „ desfăcusem” canapeaua, aveam de gând să dorm acolo în acea noapte. Era un film interesant la TV şi eu nu aveam în cameră televizor. Dar astfel de detalii puţin mă mai interesau, văzându-l pe Jay lângă mine... Suferind în aşa hal...
Kate. Numai Kate e de vină. Şi mă bucuram, în adâncul meu, că nu fusesem eu cea care îi spusese de cum şi cine era. În fond, nu m-ar fi crezut. Îşi merita pedeapsa! Şi totuşi... nu puteam să nu îl mângâi când îl vedeam distrus. Chiar şi acele câteva lacrimi vărsate când a intrat în casă mă făceau să vreau să o ucid pe Kate. Nu ştiam dacă era la propriu, dar nu suportam. El era Jay, şi nimeni nu avea dreptul să îl facă să sufere. Nimeni.
Şi totuşi.. Nu puteam suporta, nu puteam înghiţi.. Faptul că Jayson plângea pentru Katherine, de ce? De ce ea merita aceste lacrimi? De ce merita ca el să sufere atât pentru ea... Şi eu primeam povara de a vedea prin el, de a înţelege ce simte şi de a muri de gelozie. Pentru că ştiam că pentru mine niciodată nu ar face aşa ceva. Mă simţeam nervoasă pe el, de parcă mi-ar fi înjunghiat , şi mereu rotea cuţitul în rană.... Mai grav era că această rană era interioară, şi nu exterioară.
- La naiba . Nu îmi vine să cred că mi-a făcut aşa ceva. La dracu!!
După câteva momente lungi de linişte, în care tot ceea ce am făcut a fost să stăm îmbrăţişaţi, a vorbit..
- Ştii , Amber? Sunt foarte supărat pe mine, că nu am văzut ce era cu adevărat. Că nu am ascultat ceea ce ziceau ceilalţi ; în fond, toţi aveau dreptate. Şi pe ea... Pentru că mi-a făcut aşa ceva. Şi nu –mi amintesc să fi meritat aşa ceva.
Am oftat, dând la o parte tot egoismul şi nervii de mai devreme. Ştiam că dacă aş fi ţipat la el şi i-aş fi reproşat „ de ce mai plângi acum? ” sau „ fii bărbat, ce... ”. Orice replică de acest gen părea inutilă, aşa că le-am înghiţit şi mi-am trecut o mână prin părul său, mângâindu-l . Apoi am făcut acelaşi lucru şi cu faţa. Mă privea, pierdut într-o agonie pe care nu vroiam să o descopăr. O uram pe Kate, mai mult decât orice altceva. Şi poate şi pe el, puţin... Pentru că avea tupeul să fie îndurerat pentru o scorpie ca ea. Şi iar îmi aminteam, nu avea nicio vină.. Era o „ victimă ” . . . Dar acest Jay nu putea niciodată juca în această ipostază. Şi iar mă bucuram, mă bucuram că venise la mine şi nu la altcineva. Măcar eu eram singura care îi ştia adevărata slăbiciune. M-ar fi durut mai tare să meargă la altcineva.
- Jay, calmează-te. L-am tras şi mai aproape de mine, şi acesta nu s-a împotrivit. Ne-am întins, acesta încă privindu-mă. I-am luat mâinile într-ale mele şi acesta a închis ochii.
- Ştii, doar din anumite greşeli învăţăm adevăratul esenţial... Aşa a fost să se întâmple, şi în cele din urmă ... Trebuie să te asiguri doar că nu vei mai face aceaşi greşeală . . . Şi în plus, probabil că nu merită lacrimi. . .
L-am sărutat pe obraz şi acesta m-a îmbrăţişat încă odată. Am închis şi eu ochii, fără a mai fi atentă la televizorul ce continua să funcţioneze. Am adormit curând, fiind prinsă într-un val minunat al viselor. Nu vroiam să mai ştiu nimic din realitate, să mă desprind, să îmi zic că „ viaţa e frumoasă ” şi să visez perfecţiunea. Dar nu am primit nici ponei roz şi nici unicorni... Doar dacă aceştia nu erau roşcaţi şi se numeau Kate.

Când m-am trezit, am căpătat o durere îngrozitoare de cap. M-am mişcat cu greu , realizând că nu sunt în camera mea. Mi-au trebuit câteva secunde să îmi dau seama că de fapt dormisem în sufragerie. Jay stătea încă acolo, fără să-mi dea drumul. M-am înroşit instantaneu văzându-l în această poziţie dar mi-am amintit motivul şi zâmbetul a dispărut de pe buze. L-am pupat pe obraz după care m-am ridicat, învelindu-l. În faţa uşii mă privea Joshua somnoros.
- Sis, ce faceţi?
Nici un comentariu de genul : ce faci tu cu Jay în acelaşi „ pat ”? Evident că nu. . . Eram fraţi, se permitea. Am înghiţit aceste cuvinte şi am căscat uşor.
- Ăăă, ne-am uitat la un film şi am adormit aici. Tu ce faci?
- Nimic, mi-e foame. Mi-a zâmbit cu subînţeles şi eu am mers spre bucătărie să pregătesc micul dejun. Nu am dat prea mare importanţă faptului că încă mă aflam în pijama; purtam o pereche de pantaloni scurţi şi un maieu ; aveau imprimeuri cu inimioare. Mi-am luat în picioare papuceii pufoşi cu Mikey-Mouse şi am stat în bucătărie până când am terminat de pregătit micul dejun. Părul îl aveam strâns într-o coadă la spate. Josh a început să ţipe prin casă ; nu îşi găsea nu ştiu ce ceas. Am oftat, scoţându-l de după dulapul din bucătărie unde îl pusese cu o zi în urmă.
- Jay doarme, nu mai ţipa Josh.
Se vedea din tonul meu că nu eram deloc bine dispusă. Cine ar fi fost? Băiatul pe care l-am iubit toată viaţa a venit la mine pentru a plânge pentru o altă fată . Minunat. Mă bucuram că mi se destăinuise şi că nu mai era cu ea ; mă durea că suferea pentru ea. Şi asta, nu era uşor de explicat.. Şi nici de acceptat.
Fratele meu s-a aşezat la masă, şi l-am atenţionat să aştepte să îl trezesc şi pe Jay.
Am mers în sufragerie şi am văzut ceva ce mi-a făcut inima să.. O ia puţin , dar doar puţin, razna. Îşi dăduse tricoul jos, fiind aruncat undeva pe podea. La bustul gol. Am mers spre el încercând să îl trezesc.
- Hei.. Jay.. Trezirea.. Jay?
Nu mi-a răspuns aşa că m-am văzut nevoită să apelez la altă metodă. Ştiam că era trist, aşa că avea neapărat nevoie de ceva să îl facă să se simtă mai bine. Din câte înţelegeam, pentru asta erau.. „ prietenii ” .
- Bau! Am strigat sărind peste el în pat, moment în care a tresărit şi s-a ridicat în şezut, provocându-i mai apoi, la fel de repede, căderea peste mine. Am început să râd şi la fel şi acesta, deşi era puţin adormit.
- Neaţa, în sfârşit te trezeşti.
Stăteam într-o poziţie foarte... comodă şi.. Incitantă. Ştiam că mă roşisem toată şi el nu îşi ferea ochii. Mă întrebam dacă realizase că mâna lui se afla pe coapsa mea. Târziu şi-a dat seama.
- Eu vreau să mănânc odată. A apărut Josh, aruncându-i nişte haine lui Jay.
- Mergi şi fă un duş, te aşteptăm.
M-am ridicat de pe canapea, şi am început să strâng aşternuturile şi să o reasamblez. După ce am făcut asta, a apărut şi Jayson în bucătărie, aşa că ne-am pus la masă.
- Mătuşa Elisse şi unchiul Eric unde-s? A întrebat într-un final brunetul, şi ştiam că doar face conversaţie. O vedeam în ochii lui încă trişti. Şi mă durea. De ce trebuia să îi văd?
- Are mama nu ştiu ce prezentare a nu ştiu ce ... În fine, cu design-ul şi tata s-a oferit să meargă cu ea. Am rămas doar eu şi Amber pentru restul weekend-ului. Şi-a rotit ochii, de parcă făcuse un efort să îi răspundă. A continuat să mănânce.
- Şi cum de a-i lăsat-o aseară pe Amber singură? Nu eşti pe treaba ta? Ultimele cuvinte au fost rostite, dar asta i-a provocat râsul fratelui meu.
- Am venit repede acas’, şi în plus, ce contează? Oricum ai fost tu aici. S-a ridicat de pe scaun plecând în dormitorul lui. Vedeam că e prea obosit şi am presupus că a mers să se culce.
- Mai vrei ceva?
I-am adresat într-un final celui ce mă privea. Ochii săi verzi nu se fereau să mă priveasă direct şi am înţeles prin asta că de fapt nu se uitau la mine. De fapt, la nimic anume. Doar se odihneau, mintea lui probabil fiind la acea roşcată. Trebuia să mă resemnez odată şi să îi ofer tot ajutorul meu.
- Jay! L-am pupat pe obraz, după ce am strâns masa. A încercat un zâmbet.
- Pentru ce a fost?
Nu am răspuns ci l-am înghiontit, în aşa fel încât să fugă după mine. Ceea ce a şi făcut. După câteva minute jucând de-a prinselea , când deja eram în braţele lui, mi –a zis.
- Mersi că m-ai ascultat aseară, nu ştiu ce puteam să fac altceva.
I-am dat un pumn în umăr în joacă, foarte încet evident şi el s-a prefăcut profund „ îndurerat”.
- Hei, pentru ce sunt prietenii? Am zâmbit vioi dar nu era zâmbetul meu. Şi în plus, doar o „ soră ” mai mică ai şi tu . Am scos limba la el şi acesta şi-a pus braţul în jurul gâtului meu, amândoi urcând la etaj. Acesta a mers spre camera lui Josh şi eu în a mea.
- Eşti cea mai tare, piticanie.
Am început să râd, deschizând uşa şi păşind înăuntru. Ştiam că în momentele următoare nu avea decât să vorbesc cu fratele meu şi să îi povestească ce i „ s-a întâmplat ” . Mi-am amintit şi eu vag povestirea, şi după ce m-am văzut singură în cameră, nu am mai păstrat expresia veselă atât de falsă, ci am început să plâng . M-am proptit în uşă, după ce am fost sigură că am încuiat-o şi am stat ghemuită, lacrimile nevrând să se mai oprească.
Stop! Ştiam că asta le ziceam; pardon, le ordonam să facă. Dar nu vroiau. Nu conteneau să nu se verse, căci prea multă vreme le abţinusem. Mi-am dezlegat părul, fără să îmi pese cum arătam şi am continuat să mă smiorcăi .
Pentru Jay. Pentru că o iubea, suferea pentru aceasta. O făcea de faţă cu mine şi mă durea. Nu ştiam cu adevărat de ce plâng, dar nu mă puteam opri. Într-un târziu, m-am pus în pat, m-am ghemuit cât am putut de tare şi am ascultat muzică. Dar melodia lui Taylor Swift, „ Love Story” , nu mă încălzea cu nimic. Deşi era atât de veche, era melodia mea preferată.
Am realizat într-un târziu, după ce mă secasem de lacrimi şi motive pentru care să plâng, că eu nu eram Juliet. Şi într-adevăr, nici Jayson nu era Romeo. Eram mai degrabă... Nu ştiam o comparaţie adegvată, dar o înţelegeam în sinea mea. Cu toate că o ştiam, teoretic, nu m-am putut ridica din pat şi nu am răspuns la telefon. Deşi primisem trei mesaje de la Caroline şi unul de la David , plus cinci apeluri de la Danny. Am mai auzit telefonul sunând peste câteva ore ; cred că era pe înserate. Nu mă mişcasem din dormitor..
Era George. Iar eu, am răspuns.
hehe....alt capitol ...Schumacher is the best :X ....
Mi-a placut capitolul....Joshua a fost un pic cam pe la marginea situatiei....dar s-au intamplat chestii care mi-au fost pe plac:X...dar totusi....as vrea sa-l bat un pic pe Jay ...e prea prostut.Sper sa-si dea seama de asta...si sa nu o lase pe Amby cu George...Sau poate ca de astaare el nevoie ca sa se trezeasca al realitate....sa-i vada pe cei 2 impreuna....ca sa-si dea seama ca nu poate sta fara Amby :P
Greselute nu am gasit...asa ca nu prea mai am ce critica ...doar astept nextul


bye &kissu :*
Am venit cu cap 18. Plin de dezvaluiri socante [ parca's la Povestiri De Noapte :"> ]. sper sa va placa. :)))

Fantasy Eyes -> Eh, daca Jay ar iubio din prima nu crezi ca ar fi cam banal ? :)) Mersi ca citesti >:D<

Enjoy ppl :>

Capitolul 18

La naiba ! Ma simteam oribil, distrus, si toate starile negativiste din lumea asta. Fiinta pe care eu o adoram, idolatrizam si cel mai important o iubeam nebuneste m-a tradat. Pentru ea am fost un nimin, un catelus, altul pe lista. Macar nu faceuse nimic cu ea. Macar stiam ca nu a existat 'pericolul' sa se culce cu mine, iar dupa aceea sa mearga la altul. Ma incantase faptul ca Amber a fost acasa, ea m-a inteles. Ea m-a sprijinit. De ce naiba nu ma indragostisem de una ca si ea ? Macar stiam ca nu exista pericol sa ma insele cu primul care ii iese in cale. Dupa aceea Sambata in care am stat cu Amber si Josh, urmatoarea zi am iesit cu Josh pe afara. Cica sa scap de stres. Dar nu prea a functionat. Pe drum ne-am intalnit cu Caroline, mare mi-a fost mirarea sa-l vad pe Josh ca o saruta, si inca cum ! Dupa ce s-au respartit din sarut s-au uitat catre mine cu priviri inocente iar eu le-am aruncat o privire 'suparata'.

- Cand mama naibii v-ati combinat ? i-am intrebat suspicios.
- Pff, mai bine zis unde. m-a corectat Josh si au inceput sa rada.
- Nu conteaza, suntem impreuna si atat. mi-a raspuns Caro.
- Si mie cand aveati de gand sa-mi spuneti ? i-am intrebat si m-am dus catre Josh lovindu-l in joaca peste spate.
- Au ! A durut ! mi-a spus prefacandu-se. Voiam sa-ti spune, dar ne-ai prins acum. Si cum flacara pasiuni nu asteapta ne-am sarutat. Simplu !
- Simplu pe naiba. Dar hai gata cu prostiile. Felicitari, mai ! Erati cam in limba unu dupa altu. Las' ca stiu eu.
- Cam da. a spus bruneta. Hai ca eu ma duc la Amber, asa profit faptul ca e singura acasa si ii povestesc 'aventura'. a spus razand si a plecat dar nu inainte sa il sarute pe Josh.
- Aventura ?! am strigat eu.
- Stai linistit nu am facut-o, inca. a spus razand.

M-am holbat la el. Mi-a facut un semn cu mana in semn de negatie iar eu i-am scos limba in joaca. Eram ca un copil recent ranit. Am mers cu el pana la un restaurant si ne-a comandat ceva de mancat si de baut. Fara sa vrem am ajuns la tema ' Amber&George'.

- Stii, frate, tipul acela nici nu a sarutat-o pe surioara mea. Doamne ! Ce baiat nu ar saruta o fata ca si ea ?

Deci, inca nu a primit primul ei sarut.

- Aaaa da ? Bun. i-am spus razand.
- Ce ? m-a intrebat mirat.
- Nimic. i-am raspuns nevinovat.
- Nu te cred, dar nu o sa insist. mi-a raspuns si a luat o inghititura de bere.

I-am zambit iar apoi am continuat sa mananc ceea ce aveam in fata mea, adica niste cartofi prajiti si piept de pui. Am mai continuat sa vorbim despre tot felul de chestii importante si mai putin imporante. Desemena am ajuns la subiectul ' Infidelitatea lui Kate '. Nu m-am putut opri din ras cand auzeam injuraturile mult prea amuzante la adresa ei. Totusi, radeam, dar nu era rasul meu. Ma durea faptul ca m-a inselat. Eu chiar o iubisem, si poate o faceam in continuare, nici eu nu stiam. Lumea mea mult prea perfecta s-a distrus, mi-am irosit ultimul an din viata cu o tipa care m-a inselat cine stie de cate ori. Uram fetele astea, stateau cu baietii doar ca sa se dea mari, doar ca sa aiba niste catelusi. Dar nu intelegea, cand ma saruta ... simtea ceva 'iubire' pentru mine ? Sau doar repulsie ? De cate ori o tineam de mana ... mintea ei ce ganduri producea ? Mintea mea construia tot felul de ipoteze destul de complicate. Multi probabil s-ar intreba de ce sa suferi pentru o tarfa ? Dar ... cand iubesti pe cineva nu conteaza cum e ci doar iubesti, te doare. Doare sa afli ca ai fost doar o jucarie cu care s-a jucat cat a vrut, iar cand te-ai stricat (sau cel putin asa gadeam) te arunca la cosul de gunoi de parca tu nu ai insemnat nimic. Dar nimic ! Cred ca gadeam cam prea mult, de aceea nu l-am auzit pe Josh cand m-a strigat. Deja platise ceea ce am consumat si urma sa plecam spre casa lui. Pe strada, in timp ce mergea, le-am vazut pe prietenele lui Kate. S-au apropiat de noi doi, ma intrebam de dracu voiau.

- Vai, Jay ! a sarit o blonda sa spuna, cred ca ea era Nikki, din cate intelesesem.
- Imi pare atat de rau pentru ceea ce ti-a facut Kate ! a continuat Nikki.
- Tu ... tu nu stiai ? am intrebat-o uimit.
- Nu ! Credeam ca de cand l-a inselat pe George s-a cumintit si cu tine chiar era serioasa, dar vad ca e doar o idioata ! a spus ea.
- L-a inselat pe George ? am ramas uimit, atunci pe buna dreptate imi spunea el ce spunea.
- Da, cu un idiot. La fel cum s-a intamplat si cu tine, dar el ii prinsese intr-un bar ... nu ca si tine ... in camera ei. Oh Doamne ! Deci imi pare atat de rau, chiar nu meritai, poate suntem prietenele ei, dar de data aceasta nu o sa o ajutam. Si ne pare sincer rau, chiar nu voiam sa iti faca si tie asa ceva, mai ales cand stim ca ai iubit-o, sau o iubesti ... inca. a spus accentuand acel 'inca'
- O sa treaca si asta ... sper. Si mersi, Nikki.
- Imi stii numele ? m-a intrebat si mai uimita.
- Err ... da ? am spus razand.
- Chiar nu ma asteptam la asta ! a spus razand. Noi plecam. La revedere, Josh, Jay !

Si au plecat. Mai pana la urma nu erau asa de idioate, dar tot idioate ramaneau. Ma bucura faptul ca si Kate avea sa sufere. Prietenele ei sa ii intoarca spatele, nu se intampla chiar asa de des. Josh a facut un comentariu despre fundul uneia dintre ele, am ras. M-am uitat urat la el parca amintindu-i de Caroline, si-a cerut scuze. Tipul asta chiar o placea. Caroline nu cred ca ar fi putut sa gaseasca un prieten mai bun decat el. Am ajuns acasa la familia Settle, am intrat pe usa masiva din lemn sculptat si le-am gasit pe Caroline si pe piticania de Amber mai sa cada pe jos de ras. Motivul nu-l stiam. Caorline cand ne-a vazut a fugit rapid catre Josh si a sarit pe el, la propiu, si a inceput sa-l sarute. Amber se uita traznita iar eu mai sa ii trimit in camera lui Josh, dar stiam ca daca se intampla acest lucru cred ca puteam auzii mai mult decat niste gemete. Dupa ce s-au terminat de 'lins', Caroline, a venit catre mine.

- Jayson Asazuki ! Am auzit ca plangi pentru tarfe. mi-a spus uitandu-se atent in ochii mei.
- Eh ...
- Ma bucur ca te-ai despartit de aia. si a sarit sa ma imbratiseze.

Doamne ! Cata bucurea avea ea acuma in suflet. Stiam ca niciodata nu a inghit-o pe Katherine, iar acum cred ca isi imagineaza cum sa o faca sa sufere. In cel mai rau hal. Nici nu vreau sa-mi amintesc.

- Hei, Caro ! a strgat Josh. Ce ar fi sa vi cu mine pana sus ? a intrebat-o zambind intr-un mod care nu-mi placea deloc.
- De ce nu ? a raspuns bruneta si s-a dus catre el.
- O maiculita ! am exclamat eu. Amber, hai in gradina ! Nu vreau sa auzi ceea ce o sa se intample pe aici !

A ras. Am facut exact ceea ce am zis. Odata cu iesirea in gradina ne-am asezat pe leganul dublu facut pentru noi, cand eram mici. Am inceput sa ne huntutam ca doi copii mici. Imi zambea, adoram zambetul acela. Am sarit de pe leagan si i-am facut lui Amber semn sa vina si ea langa mine. S-a pus in fata mea, avea niste ochi curiosi, cred ca voia sa stie motivul chemarii mele. Mi-am dus capul la nivelul ei si mi-am apropiat buzele de ale ei. Am sarutat-o. Avea niste buze foarte moi, mi-am dus mainile pe spatele ei si am inceput sa le plimb simtindu-i coprul cum tremura. Nu s-a importrivit, dar nici ea nu a participat la sarut. M-am desprins din sarut si i-am mai dat un pupic scurt dupa asta.

- De ... de ce ai facut asta ? m-a intrebat rosind.
- Ca sa fiu primul care te saruta ! i-am spus zambind.
- Uh, Jay, esti un dobitoc. si mi-a dat o palma peste fata iar apoi a fugit intauntru.

A durut ! Stia sa loveasca. Mi-am dus mana la locul unde simteam o arzatura iar apoi am fugit dupa ea si am strigat-o. Am vazut-o ca a fugit pe scari in sus, la fel am facut si eu. Am vazut ca a fugit spre camera ei, am inceput sa maresc viteza, am ajuns chiar inainte sa inchida usa.

- Amber, lasa-ma sa intru ! am strigat eu in timp ce impingeam de usa, in joaca.
- Nu te las ! De ce naiba m-ai sarutat ? m-a intrebat impringand si ea.

Nu i-am raspuns, am impins usa si am auzit o pufnitura. Semn ca a cazut pe jos. Am fugit si am ajutat-o sa se ridice, s-a uitat urat la mine, dar eu i-am zambit.

- Te-am sarutat pentru ca am vrut sa fiu primul, doar nu voiai sa il las pe altul nu ?

Nu mi-a raspuns.

- Si in plus ... as mai face-o odata.
nu pot sa cred ca inca nu a comentat cineva capitolul ....dar e bine ca am din nou onoarea de a fi prima :X
Ai dreptate...nu este prea palpitant daca sunt din prima impreuna,...Capitolul mi-a placut la nebunie, si sincer...as ma vrea un extra "Josh & Caro" ...ca sa stiu ce simt si ei 2 dupa ce i s-a intamplat lui JAy.
Deci...gelozia lui Jay a cam inceput sa actioneze, nu ? De asta a vrut sa fie el primul care o saruta pe Amby.I-ar cand a zis ca ar mai face-o o data...mi-a sarit inima din piept;)): .Sper sa o mai faca :P
AbIa astept si urmatorul capitol,ca sa aflu si ce gandeste Amby despre ceea ce-a facut "fratiorul" ei ...

Bye & kissu :*
Hello:DAm venit si eu din "vacanta" in care doaram citit:P
Deci intr-un cuvant este superb:X:X.Si chiar sunt deacord cu tine Denny.E chiar un capitol foarte frumos si abea astept capitolul tau Teh...sa aflu ce se va intampla in continuare cu Amber si Jay.Ar fi cuplul perfect dupa parerea mea.
Imi pare rau ca nu am mai comentat in ultima vreme dar lenea a fost mare:P
Asa ca astept nextu` si gambate.Ja ne!
Bună. Am ajuns şi eu într-un final cu capitolul 19, în care aflaţi ce părere are Amber despre sărut :]]].
Ok, deci.
@ Fantasy Eyes -- mersi că treci mereu pe aici. Chiar nu ar fi palpitant să fie din prima împreună, but.. oricum afli ce cerde Amber despre toate astea în cap 19.
@ Yumina -- thanks că ai mai trecut pe aici. Mă bucur nespus că ai continuat să citeşti D:

Lectură plăcută!!
Capitolul 19.



Când buzele noastre s-au lipit, am simţit cum trupul meu o ia razna. Tremuram, dar nu mă puteam opune. Mintea mea îmi spunea alarmată : NU! Dar trupul meu nu o asculta, şi buzele tânjeau mai mult şi mai mult după acea atingere. Inima simţeam că îmi va lua razna, de parcă nu ar mai fi avut loc în corp, de parcă ar fi vrut să iasă afară. Credeam că în orice clipă picioarele îmi vor ceda, din cauza emoţiei. „ Te iubesc! ” ştiam că ţipă vocea mea interioară. Şi totuşi... Nu am răspuns la sărut, deşi l-am acceptat. A fost ceva prea rapid, încât nu ştiam ce aş putea face.
M-am bucurat după că nu am răspuns odată ce sărutul s-a terminat şi am auzit vorbele lui Jay. Fusese doar un moft. Un moft nenorocit prin care îmi fura primul meu sărut. Ştia el oare cât de important era pentru mine ? Ştia? Ştia?
- Te-am sărutat pentru că am vrut să fiu primul, doar nu voiai să îl las pe altul, nu?
A zâmbit într-un mod atât de pervers încât nu am ştiut ce să răspund. Nici nu puteam deschide gura, pentru că nu aveam ceva plauzibil de spus. Doar „ Normal că nu aş fi vrut ” , şi nu se potrivea. A continuat.
- Şi în plus... aş mai face-o odată.
Şi-a păstrat aceaşi expresie a feţei şi eu mi-am aţintit ochii asupra lui. Îmi venea să îl fac să dispară, să fiu singură şi să plâng. În schimb, am explodat.
- Jayson Asazuki! Cine te crezi să îmi furi primul sărut doar aşa, pentru că ai vrut să fi primul?
S-a uitat mirat la mine, dar tot a început să râdă de parcă aş fi glumit. Mă întrebam cum arătam când reacţionam aşa, din moment ce îi provocam amuzament.
- Nu glumesc!
- Îmi pare rău? A încercat el să spună pe un ton inocent, şi era o întrebare. Ce vroia să spună? Se vedea pe chipul său că nu regretă, şi mă bucuram totodată... Aveam motive? Aşa îmi plăcea să cred.
- Jay, eu am prieten! Ce s-ar fi întâmplat dacă te-aş fi sărutat cât timp ai fi fost cu Kate?
Mi-am dat seama târziu de cât de sensibil era acel subiect pentru el, am regretat după câteva secunde ce am zis. Practic, nu fusese intenţionat. Cât uram să îmi dau frâu liber nervilor, mereu ziceam ceva nepotrivit.
- Ăh, aş mai fi cerut un sărut?
Îşi păstra acelaşi ton, dar nu mai avea acelaşi zâmbet. Am tăcut şi l-am dat afară din cameră, înainte să mă enerveze şi mai tare. Am realizat că pe hol se aflau Caro şi Josh privind nedumeriţi. Dar nu le-am dat importanţă. Am trântit uşa, fără să îi analizez şi am încuiat-o pe dinăuntru. Nu am lăsat pe nimeni să intre, trebuia să mă gândesc la ce se întâmplase. Mai bine spus, să mă calmez.
Mă întrebam dacă Jayson le povestea despre sărut. Probabil nu li se părea cine ştie ce şi încercau să găsească o modalitate să mă „ împace ” ... Timp în care.. Eu mă simţeam ca o trădătoare. Nu pentru că Jay mă sărutase, în fond.. Eu nu răspunsesem, deci nu înşelasem pe nimeni. Dar îmi plăcuse. Într-un fel atât de magnific că aş mai fi vrut, să continue... Să continue. Şi de ce trebuia să gândesc, să simt aşa? Nu ştiam cum să îmi preprim sentimentele, aşa că m-am aruncat în pat şi am dat drumul la muzică.
- Tu eşti cu George , Amber. Nu te poţi uita la alt băiat ! Nu la unul care oricum te sărută în distracţie!
Vorbeam singură, şi mă dureau propriile mele vorbe.... Pentru el totul era o glumă, se juca cu ceea ce simţeam eu ... Ştia cât însemna acel gest pentru mine? Cât de mult îl savurasem? Şi cât tânjeam după încă unul, şi încă unul? Habar nu avea. Era doar o joacă prin care revendica ce fusese întotdeauna a lui. Îi era frică, ştiam. Că şi eu îi voi fi furată, că nici măcar pe mine nu m-ar mai avea. A vrut să ia ceva de la mine, pentru că ştia cât de important era pentru mine...
- Şi totuşi... De ce eşti atât de dulce , Jay?
Am şoptit pentru mine, încă stând în mijlocul patului dublu, mult prea mare pentru o fiinţă aşa mică.
- De ce a trebuit să îmi placă cum m-ai atins? Cum de nu mă puteam mişca? Nu puteai spune... Te iubesc? Atunci ...
Am început să plângă, inconştientă de lacrimile mele. Da! Dacă ar fi spus „ te iubesc ” atunci m-aş fi despărţit de George, dacă mi-ar fi zis că m-a sărutat pentru că mă place şi mă vrea pentru el, atunci renunţam la tot. Şi îl sărutam şi eu. Dar nu vroiam în niciun caz să rămân pe lângă el doar aşa... Doar pentru a-i face pe plac şi a ştii că are mereu pe cineva acolo. Nu puteam accepta.
Nu mi-am putut stăpânii lacrimile, aşa că le-am lăsat să curgă în voie. Într-un târziu, am adormit....

M-am trezit pe înserate, când Caroline tocmai bătea la uşă. Am mers să deschid.
- Prinţesă, m-ai speriat îngrozitor! Stai în camera asta de ore bune, atât de supărată eşti?
Îmi citea pe chip semnificaţia durerii, aşa că nu a trebuit să îi explic de ce mă simţeam aşa. A intrat în încăpere, şi eu am mers să îmi spăl faţa.
- Ştii, noi facem de mâncare să te înveselim. A zâmbit într-un mod ce m-a făcut să râd.
- Vrei să spui că i-ai lăsat singuri în bucătărie pe Jay şi pe Josh?
- Nu că ar fi fost mare diferenţă dacă eram eu acolo.
Am râs sincer şi aceasta s-a apropiat de mine, legându-mi părul într-o coadă strânsă. Mi-am aranjat discret hainele şi am privit-o victorioasă.
- Bine! Pentru o cauză nobilă, nu vreau să îmi strice bucătăria.
A început să ţopăie veselă, şi am ieşit amândouă din dormitorul meu. Când am ajuns la parter, bucătăria era pe jumătate distrusă. Doar mizerie.
- Oh! Dumnezeule! Am exlamat vădit uimită de ce vedeam, cei doi băieţi m-au privit vinovaţi.
- N-am fost eu ! A zis Jay arătând spre Josh ce încă ţinea o furculiţă în mână.
- Ieşi-ţi imediat de aici! Tonul nu îmi era supărat în adevăratul sens al cuvântului; dar deranjat. Trebuia să fac curat, deşi asta nu mă deranja atât de tare. Se bucurau că am revenit „ la normal ” , deşi încă eram o „ micuţă fiară nervoasă ” cum mă numise într-o zi Jay.
Au ieşit, iar eu am curăţat totul. Nu îmi venea să cred când am găsit gălbenuş de ou pe perete.
- Cum au ajuns astea aici?
Am adunat totul şi le-am pus în perfectă ordine. După jumătate de ore, puteam vorbi de o bucătărie adevărată, timp în care şi-au făcut apariţia şi prietenii mei.
- Gata ?
Josh se simţea tare „ vinovat ” . Mai avea puţin şi mă întreba : când mâncăm? Am chicotit la reacţia lui şi am zâmbit vioaie.
- Ce vreţi să mâncaţi?
- Hmmm. Pe tine.
Am încercat să ignor cuvintele lui Jay, de parcă era posibil.
- Nup, faceţi indigestie. Ce-aţi zice de nişte spagetti?
Ştiam că mătuşa Angelique făcea nişte spagette extraordinare, de la ea luasem reţeta. Poate stricam puţin ca să mă răzbun pentru sărutul furat. Hm. Au acceptat felul de mâncare pe care m-am gândit să îl prepar, şi Caroline a rămas cu mine.
- Şi, cum a fost?
- Ce? De parcă nu înţelesesem..
- Hai.. Amber.. Sărutul!
Mi-am dat ochii peste cap.
- Ştii şi tu, dulce.
S-a uitat nemulţumită la mine.
- Doar atât?
- Caro!
A tăcut, aşezându-se pe unul din scaune.
- Vrei să te ajut?
Mi s-a adresat de parcă era un simplu musafir în această casă. Am oftat.
- Nu mersi, nu am chef să fac iar curăţenie.
A râs , deloc ironic şi a pus farfurii pe masă. După ce am aşezat şi tacâmurile, am pus spagettele, i-am chemat şi pe băieţi la masă. Lui Jay îi făcusem un meniu special; doar îmi luam revanşa.
Am fost uimită să văd că a mâncat fără pic de precauţie şi mi-am amintit că nu mai reacţionasem aşa până acum. Nu aveam deloc simţul răzbunării ... Dar, în fond.. Nu era o răzbunare. Cred.
- Aa. Ce dracu?! A sărit de pe scaun , mergând să bea apă.
- S-a uitat suspicios la mine. Eu deja mă ridicasem şi mă pregăteam să fug când acesta a strigat.
- Amber!
- Ups!
Josh şi Caroline au început să râdă iar eu să fug, cu brunetul pe urmele mele. M-a prins în sufragerie, moment în care m-am împiedicat şi acesta a căzut peste mine. Nu l-am privit în ochi. Dar el a continuat să se uite la mine.
- Piticanie.
- Ăă, greşeala mea. Eram sarcastică. Şi-a rotit ochii şi s-a apropiat de faţa mea . O , nu. Alt sărut? Ăsta a fost primul meu gând. Şi-a trecut limba pe lângă buza mea, în partea stângă. Am tremurat. Se pare că nu mâncasem pe cât trebuia de bine, şi îmi rămăsese ceva aproape de buză. Dar gestul pe care l-a făcut... A fost cu mult prea intim. Într-atât încât am simţit un fior puternic în tot trupul.
- Data viitoare să bagi în gură. Şi , apropo, sosul tău e comestibil.
A început să râdă, ridicându-se de pe mine. Ce fusese asta? Am simţit că îmi explodează inima, pentru a doua oară în acea zi. M-a ajutat să mă ridic de pe podea, luându-mă în braţe.
- Mă ierţi?
Ştiam că e sincer, deşi nu îşi regreta fapta.
- Nu pot sta supărată pe tine oricum.

Mai târiziu ne-am uitat la un film, şi ştiu că am adormit iar în sufragerie. Când m-am trezit, mai eram doar eu şi Jay în cameră. Am găsit un bilet în cameră.
Trebuie să ajung la liceu ceva mai devreme. Pe Caro am dus-o acas’. Trezeşte-l tu pe Jay.
Josh.
L-am trezit.
După ce ne-am pregătit pentru ziua de luni, am ieşit din casă şi am mers cu maşina lui Jay, asta pentru că nu ajungeam la timp pe jos. Era puţin somnoros , dar până ce am ajuns la liceu îi trecuse. Zâmbea triumfător deschizându-mi portiera maşinii. Mi-am imaginat că e masca pe care o poartă să nu îi fie văzută suferinţa. Am trecut pe lângă Kate, şi acesta şi-a pus braţul în jurul gâtului meu. Oricum, toţi cei din liceu ştiau că noi suntem „ frate şi soră ” aşa că nu am considerat gestul deloc deplasat.
Cu toate astea, am întâmpinat o mulţime de priviri curioase, neslăbindu-ne.
Mi-a deschis uşa clasei, iar eu am intrat fără să realizez ce impact urma să aibă Jayson Asazuki, jucător de baschet, unul dintre cei mai sexi băieţi din şcoală asupra colegelor mele cretine.
Le-a zâmbit seducător sărutându-mă pe obraz. Se dădea mare, doar i-am făcut cu mâna punându-mă pe scaunul meu. Şi , au început.
- Amber! Vreau şi eu numărul lui Jay!
- E adevărat că sunteţi doar frate şi soră?
- Mai e cu Kate?
Deja mă exasperau, am fost fericită când a intrat profesoara de istorie.