08-01-2012, 02:42 AM
Am luat paharul greu, ce sticlea umbre vișinii în mâna pe care Shadowave mi-o întinsese grațios. În continuare, am dus aproape de nas obiectul voluminos, transparent. Părea că setea îmi trecuse, ceea ce era normal din moment ce băusem sânge uman, şi încă pe săturate. Acum simțeam doar un miros sec, deloc apetisant.
- Cred că pentru ceva timp mă voi stăpânii. Nu mai simt nevoia să beau, acum. Mulțumesc pentru ajutor. Am să-l pun la loc sigur. Am rostit pe un ton dulce, îmbrățișând-o călduros pe micuța elfa.
Cu toate astea, eram de-a dreptul neliniştită. Am simţit un vâjâit puternic, ducându-mi mai apoi, instinctiv, mâna la tâmplă. Imaginea unui băiat îmi apăru în minte, ușor vagă, incertă. Probabil faptul că i-am băut atât de mult sânge îmi provocă amintiri. Mă simțeam atât de vinovată! Nu-mi venea să cred că a riscat atât pentru a-mi salva viața. Mi-am cerut scuze de la ceilalți, asigurându-i că sunt bine, părăsind mai apoi încăperea. Am mers în pat, încercând să dorm, însă fără reușită. Imaginea lui îmi năvălea insistent în minte. Am moțăit acolo, pierdută în sentimente şi amintiri, pentru câteva ore. Nu știam de ce, nu eram singura de ceea ce simțeam în acea clipă, însă, un lucru stiam sigur: trebuia să-l caut! Trebuia să mă asigur că și el la rândul lui este bine și, dealtfel, trebuia să-I mulțumesc. Deși, dacă stau să mă gândesc nici cele mai sincere mulțumiri din lumen nu aveau cum să compenseze ceea ce făcuse pentru mine. M-am ridicat din pat, energică și m-am privit în oglindă. Eram destul de încântată de ceea ce vedeam. Cearcănele dispăruseră complet, fiind înlocuite de o piele albă, netedă, ceruita. Mi-am îmbrăcat o rochie strâmtă de o culoare ciocolatie, mi-am legat părul într-un coc răvășit și cuțitele la picior, părăsind camera. M-am întors la prietenii care acum se aflau în camera micuței elfe. Era puțin ciudat faptul că auzisem atât de departe vocea lor. Probabil că în urma celor întâmplate, puterile mele au sporit. Am ciocănit sfioasă la ușă, așteptând un răspuns.
o.c.c: xpt1 are ban pana pe 11, asa ca am postat eu, intre timp. sper sa este in regula, am primit si acordul lui. next: cineva care se afla in camera.
- Cred că pentru ceva timp mă voi stăpânii. Nu mai simt nevoia să beau, acum. Mulțumesc pentru ajutor. Am să-l pun la loc sigur. Am rostit pe un ton dulce, îmbrățișând-o călduros pe micuța elfa.
Cu toate astea, eram de-a dreptul neliniştită. Am simţit un vâjâit puternic, ducându-mi mai apoi, instinctiv, mâna la tâmplă. Imaginea unui băiat îmi apăru în minte, ușor vagă, incertă. Probabil faptul că i-am băut atât de mult sânge îmi provocă amintiri. Mă simțeam atât de vinovată! Nu-mi venea să cred că a riscat atât pentru a-mi salva viața. Mi-am cerut scuze de la ceilalți, asigurându-i că sunt bine, părăsind mai apoi încăperea. Am mers în pat, încercând să dorm, însă fără reușită. Imaginea lui îmi năvălea insistent în minte. Am moțăit acolo, pierdută în sentimente şi amintiri, pentru câteva ore. Nu știam de ce, nu eram singura de ceea ce simțeam în acea clipă, însă, un lucru stiam sigur: trebuia să-l caut! Trebuia să mă asigur că și el la rândul lui este bine și, dealtfel, trebuia să-I mulțumesc. Deși, dacă stau să mă gândesc nici cele mai sincere mulțumiri din lumen nu aveau cum să compenseze ceea ce făcuse pentru mine. M-am ridicat din pat, energică și m-am privit în oglindă. Eram destul de încântată de ceea ce vedeam. Cearcănele dispăruseră complet, fiind înlocuite de o piele albă, netedă, ceruita. Mi-am îmbrăcat o rochie strâmtă de o culoare ciocolatie, mi-am legat părul într-un coc răvășit și cuțitele la picior, părăsind camera. M-am întors la prietenii care acum se aflau în camera micuței elfe. Era puțin ciudat faptul că auzisem atât de departe vocea lor. Probabil că în urma celor întâmplate, puterile mele au sporit. Am ciocănit sfioasă la ușă, așteptând un răspuns.
o.c.c: xpt1 are ban pana pe 11, asa ca am postat eu, intre timp. sper sa este in regula, am primit si acordul lui. next: cineva care se afla in camera.
![[Imagine: dh4h3a.png]](http://i47.tinypic.com/dh4h3a.png)
~.~
„Nu poti cunoaste cu adevarat decat ceea ce renunti a stapani.”