19-02-2011, 05:36 PM
Eram pe clasa a treia,parca.Si ne-am organizat cu prietenii sa mergem la colindat.Cand am iesit pe usa,tata intra pe poarta cu doua-trei plase,iar eu,ca orice copil,am sarit direct sa-i iau plasele tatei si sa cotrobaiesc prin ele.Cand am vazut cadourile acolo,mi-a cazut fata.La inceput eram suparata,dar,dupa aceea m-am obijnuit cu ideea.
Vreau să-l stiu fericit şi să ştie că atunci când o să fie pregătit, o să fiu mereu acolo pentru el. Îmi pare rău amice! Mi-aş fi dorit să fi văzut că ai luat-o pe poteca greşită. Te voi iubi mereu pentru ce ai făcut pentru mine. Multumec! Mi-aş fi dorit totuşi să fiu eu aceea micuţă prietenă a ta pe care să o iubeşti şi nu de care să te îndrăgosteşti.
Cu un suflet infantil, pierdut în întuneric, micuţa ta mereu cu capul în nori.