06-02-2010, 04:39 PM
Musa Eu povestesc din punctul de vedere a lui Marko, iar Kaname din cel al lui Dante, motivul pentru care unele capitole nu au fuziune intre ele, este acesta: Marko nu poate stii ce face Dante cat timp nu sunt impreuna si invers, iar asta "M-am indreptat grabit spre hotel, dornic sa ma pun in pat, pentru a ma odihni in urma unei zile pline. Prea multe lucruri s-au intamplat azi... Insa habar n-aveam ceea ce ma astepta in camera de hotel." se va continua in capitolul meu, intelegi? Adica practic noi reluam tot ceea ce ei au facut cat timp nu au fost impreuna, si ai sa vezi ca in capitolul pe care il voi posta acum, multe din capitolul anterior al lui Kaname vor fi redate pe scurt: (adica practic "ne intoarcem in timp" pentru a arata ce a facut si ce crede cealalta persoana). Sper ca te-a ajutat explicatia cu cate ceva :]
hm, stiu ca am intarziat o groaza, dar sper ca prin acest captiol sa ma revansez :D Multumim celor care ne citesc fic-ul si celor care comenteaza. Lectura placuta! :]
Dornic sa ma adancesc in lumea viselor si sa cad prada intunericului, am deschis in graba usa de la camera, care imi fusese pusa la dispozitie de agentie. Am bajbait prin intuneric in cautarea inrerupatorului, dar atentia mi-a fost distrasa de lampa care fusese aprinsa cu doar cateva clipe in urma. Ce naiba!?
- Nu ne-am mai vazut de mult Marko, mi s-a adresat o voce pitigaiata, care ma zgaria pe creier ori de cate ori o auzeam.
Cum de nu ii putusem simti prezenta? Ar fi trebuit sa-i aud gandurile de la o posta, doar intensitatea lor le intrece si pe cele ale unei femele in calduri. Nu e bine... Imi ies din mana. Totul e din vina lui Dante si a gandurilor sale ascunse! Daca nu ar fi fost el, poate as fi putut evita intalnirea asta neplacuta. Ce ironie... Tipul pe care nu il suport, sa fie cauza distragerii mele.
- Ce s-a intamplat dulceta, nu ti-a fost dor de mine? Haide... da-mi un sarut de bun venit.
Aceasta si-a pregatit buzele, tuguiindu-le (si fac pariu ca si-ar fi inchis si ochii), dar s-a bosumflat de indata ce mi-a auzit replica.
- Jane, Jane... Patetica ca de obicei. Nu te-ai schimbat deloc. Aceeasi depravata ai ramas. Scuza-mi apelativele, dar sti ca eu nu tin la politeturi de-astea... "cel putin cu tine", am adaugat eu ultima parte in sinea mea, afisand in acelasi timp un zambet pe cat de inocent, pe atat de fals.
Vazand expresia englezoaicei, aproape ca am izbucnit in hohote de ras, dar m-am abtinut din rasputeri sa nu o fac. Nu voiam sa o fac sa se simta chiar mai prost de atat. Oricat de rautacios as fi, trebuie sa recunosc ca tipa e extrem de folositoare, si, ca e chiar placut sa sti ca ai pe cineva la cheremul tau oricand vrei. Propria ta jucarie!
- Sti, ai putea sa ma apreciezi mai mult de atat.
Am ridicat din sprancene, in semn ca nu inteleg la ce se refera, iar aceasta a continuat pe un ton din ce in ce mai hotarat.
- Eu singura am facut rost de programul vicepresedintelui. Nici nu-ti poti imagina prin cate am trecut numai pentru el... pentru tine! A sfarsit Jane, afisand o expresie de caine plouat. O doamne! Incep sa imi pierd rabdarea. Poate ca ar trebui sa termin cu ea, sa-i tai limba aia ascutita. As fi bucuros sa o fac chiar eu, iar apoi sa o las in viata, ca sa sufere pana la moarte. Destul de meschin, nu? Hai sa fim seriosi. Cine nu ar gandi asa, avand o astfel de linganie langa el?
- Si ce vrei sa fac? Sa-ti ridic statuie? Bravo, ai un os! Altceva mai vrei?
In tot acest timp, am inchis usa camerei si m-am apropiat cu pasi marunti de fotoliul in care era asezata. I-am pus o mana pe umeri, cu cealalta mangaindu-i parul lung si blond. Era destul de frumoasa, dar lipsa de caracter o tragea mult in jos. Puteam face orice din ea, fara macar sa-i controlez gandurile. Daca i-as fi spus sa se arunce in gol, ar fi facut-o fara ezitare, sperand ca astfel avea sa se ridice in ochii mei. Pacat ca gestruile astea fara noima nu inseamna nimic pentru mine.
Jane a gemut in momentul in care m-am aplecat spre ea, ca sa o sarut pe gat.
- Stiam ca asta vrei... Eu sunt singura care te poate satisface intrutotul, mi-a spus ea pe un ton dulceag.
Prostii. Ce femeie isi deschide piciorele atat de voluntar in fata unuia care se poarta cu ea ca un gunoi? Nu am respect sau apreciere pentru astfel de oameni, care nu au nici un pic de demnitate.
Jane s-a ridicat de pe fotoliu, indreptandu-se spre patul din incapere. Cu fiecare pas, scapa de cate-o piesa vestimentara. Parea a fi un show ieftin de striptease, desi recunosc ca ma incita tot jocul ei. In scurt timp a ajuns la pat, purtand doar lenjeria intima. Probabil ca le lasase special pentru mine, pentru ca eu sa ma desfat cu ele... S-a urcat cu miscari gratioase pe pat, mergand apoi in patru labe ca o felina. Dupa ce s-a facut comoda, s-a intors cu fata spre mine, avand o privire care parca spunea "Ia-ma. Sunt numai a ta". Cum spuneam: doar o alta depravata ahtiata dupa sex! Aveam impresia ca totul se intampla in reluare, pentru ca Jane prelungea fiecare act la nesfarsit; enervant de mult. Scos din rabdari, m-am napustit asupra ei, sfasiandu-i practic chilotii. Am sarit peste orice fel de preludiu, patrunzand-o cu toata forta. Chiar nu-mi pasa daca ii pricinuiam durere. Englezoaica gemea satisfacuta, pe masura ce maream ritmul, iar cand ma retrageam, ma tragea din nou asupra ei, scotand in acelasi timp un marait ciudat. Tipa asta e nebuna, o sado-masochista. Habar n-aveam ca ii place atat de mult durerea. Uneori chiar ma intreb daca omenirea se poate afunda si mai mult de atat in prostia de care a fost cuprinsa.
Pe la mijlocul actului m-am trezit vorbind, negandindu-ma la consecintele vorbelor mele.
- Tocmai mi-ai dovedit ca pot gasi la orice colt de strada femei ca tine. Trebuie sa recunosc ca ai devenit mai buna. Cine ti-a dat lectii, ai exersat de cand nu ne-am mai vazut? Am intrebat, privind-o in ochii ei de un caprui deschis.
Jane s-a incruntat, uitandu-se urat la mine, apoi m-a impins de pe ea cu o forta pe care nu credeam niciodata ca ar fi putut-o avea. Probabil era nervoasa... S-a urnit rapid din pat, cautandu-si hainele prin harmalaia din camera. M-am ridicat in capul oaselor, urmarind-o cu privirea, apoi am intrebat-o pe un ton nevinovat ce se intamplase.
- Esti schimbator ca noaptea, cine te mai poate intelege? Sa sti ca si rabdarea mea are limitele ei.
A deschis usa de la camera, pregatindu-se sa plece, dar nu inainte de a-mi arunca cateva vorbe precum "nemernic" sau "misogin". Am ridicat din umeri, nevrand sa-mi pun mintea cu ea. Oricum eu as fi castigat, cu sau fara puterea mea. Sunt curios cat o va tine supararea de data asta. In fine, nu conteaza atata timp cat am cateva zile de liniste.
Dar acum nu mai are cine sa ma ajute maine. Dumnezeule... de ce nu m-am gandit la asta inainte sa imi bat joc de partenera mea? La dracu! Cine imi poate oferi oare un pretext destul de bun pentru a ma afla in acelasi restaurant cu victima? Mi-ar trebui... stiu!
Am format rapid numarul sefului meu idiot, netinand cont ca era ora trei noaptea. Problema aceasta nu suferea amanare. Dupa cateva secunde, o voce somnoroasa mi-a raspuns, iar eu i-am spus de indata ca vreau sa ma ajute cu ceva. Acesta a trebuit desigur sa isi imagineze fel si fel de prostii, insa eu i-am taiat-o scurt. Chiar nu aveam nevoie de alta dovada de prostie din partea lui. Dupa ce i-am spus despre ce era vorba, Dante a inceput din nou sa comenteze, facandu-ma putin cate putin sa-mi pierd rabdarea. Pe deasupra mi-a mai si inchis telefonul in nas! Omul asta e incredibil! Mare noroc mai are ca este seful meu si ca nu ii pot citi sau controla gandurile, altfel ar fi fost de mult la cheremul meu. As fi facut din el sclavul meu personal, daca tot ma doreste asa de mult. O intrebuintare perfecta pentru unul ca el! Am mai incercat sa-l sun odata, dar idiotul isi inchisese telefonul! Nu pot crede asa ceva, cat tupeu! Cine dracu se crede? Oi fi eu subalternul, dar sunt mult mai important decat ar putea fi el peste nenumarati ani. "Ai grija Dante, sau te vei arde urat de tot..."
Eliberandu-mi mintea de prostiile italianului, am reusit intr-un final sa adorm, odihnindu-ma pentru misiunea de a doua zi. Ma astepta o alta zi lunga.
Dimineata a venit repede, aducand cu ea noi inceputuri, noi rezolutii si noi planuri. Pentru mine nu s-a intamplat asa, eu alegandu-ma doar cu o durere groaznica de cap. E doar vina inaptilor alora doi, care nu au minte nici cat o amarata de gaina. Dar ce vorbesc? E o jignire la adresa acestui animal sa fie comparata cu asemenea fiinte. M-am ridicat cu greu din pat, impleticindu-ma pana la baie, unde am cautat ceva pentru durerea de cap. Ce naiba? Zici ca am dat pe gat o duzina de shot-uri de tequilla. Bleah! Numai gandindu-ma la gustul alcoolului imi vine sa vomit. Dupa ce am inghitit o aspirina, m-am bagat la dus, reusind astfel sa ma trezesc de tot, apa inviorandu-ma de fiecare data. La scurt timp ma aflam in fata dulapului, cautandu-mi ceva lejer de imbracat. M-am oprit asupra unei camasi cu maneca lunga si a unei perechi de blugi inchisi la culoare, carora le-am adaugat niste pantofi negri. Dupa ce am completat cu parfumul meu preferat, m-am oprit un pic in fata oglinzii. Aratam la fel de bine ca deobicei, indiferent ce stil abordam. Renuntand la alte mosmondiri, am iesit pe usa camerei, incuiind-o in urma mea. Aveam de gand sa-i fac o mica vizita sefului meu idiot. Drumul pana la resedinta lui Dante nu a durat mult, in scurt timp ajungand acolo. Norocul meu a fost ca tocmai atunci pleca menajera, careia i-am ordonat cu ajutorul puterii mele, sa-mi dea cheile de la apartamentul brunetului. O joaca de copil, nimic mai simplu de atat. Am parcurs holul pana la usa locuintei lui si am deschis-o, incercand sa nu fac prea mult zgomot. Pasind in camera in care discutasem ieri, am constat ca apartamentul era gol. Probabil era la dus. M-am asezat pe fotoliul, pe care statusem data trecuta si am asteptat: doua, cinci, zece minute trecusera, iar Dante nu mai aparea. Ce dracu, s-a inecat in cada? Tocmai cand eram pe punctul de a ma duce in cautarea sa, brunetul a iesit din baie, purtand doar un prosop in jurul taliei. Acesta indeplinea doar functia de acoperire, caci de ascuns, nu-i ascundea deloc partile intime. Puteam chiar sa-i ghicesc forma si marimea barbatiei! Probabil ca multe femei si-ar dori sa fie o noapte a lui. Cine stie cate i-au trecut pana acum prin pat?
M-am ridicat de pe fotoliu si m-am indreptat glont spre el, hotarat sa-i tin o morala de zile mari. Deabia atunci i-am observat trupul lucrat, musculos... As putea spune chiar frumos. "La naiba! Concentreza-te Marko, nu te lasa distras de un amarat de corp!" Ce dracu se intampla cu mine in ultima vreme? I-am aruncat cateva vorbe potrivite, mustruluindu-l pentru ca isi inchisese telefonul, iar tocmai cand discutia noastra se aprinsese, idiotul de Dante s-a gandit sa se dea la mine! Mai asta imi lipsea, un sef homosexual, care sa-si recunoasca cu atata usurinta orientarea. Ei bine si eu sunt bisexual si nu mi-e rusine s-o recunosc, dar de asta tot nu tip in gura mare lucrul acesta. Patetic Doamne! Dar la ce ma mai pot astepta de la Dante? In curand nu ma va mai surprine prostia lui infinita. Ce nu-mi pot imagina, este cum s-a gandit jumatatea lui de neuron singuratic ca eu as putea sa-i accept avansurile. Poate ar trebui sa-i explic si lui odata (mai pe intelesul prostilor, desigur), ca nu eu sunt cel care are rolul femeii si ca nu sunt deschis la noi sugestii. La un moment dat, m-am trezit din nou holbandu-ma la corpul lui aproape perfect si probabil ca a observat, pentru ca a zambit, prinzandu-ma apoi de barbie. Ma pregateam sa-i mai zic vreo doua de sanatate, dar am tacut, auzind lauda care imi era adusa. Eh, nu pot sa nu-i dau dreptate. Brunetul m-a anuntat ca se duce sa se imbrace, iar la scurt timp a reaparut, gata de plecare. Purta un costum alb imaculat. Macar de data asta, n-a mai trebuit sa astept mult dupa el. E un progres. Dupa ce si-a facut ultimele retusuri, am iesit pe usa, indreptandu-ne spre masina sa. Eram nerabdator sa-mi incep misiunea, iar Dante parea sa fie la fel.
Ajunsi la restaurant, i-am cerut ospatarului sa ne conduca la masa noastra, pe care o rezervase Jane, cand facuse rost de programul vicepresedintelui. Masa acestuia era doar la cativa metri de a noastra, ceea ce era numai bine. Chiar in raza mea vizuala. In drum spre locul indicat de ospatar, Dante m-a luat de mana, spunandu-mi ca daca am parea o pereche, nu am crea suspiciuni. Mi-am dat ochii peste cap, tragandu-mi in acelasi timp mana dintr-a sa. Nu aveam de gand sa-i fac placerea asta. La scurt timp dupa ce ne-am asezat la masa, un ospatar imbracat la patru ace, a venit sa ne ia comanda. Pentru inceput am comandat un aperitiv. Oricum nu aveam sa stam mult aici. M-am uitat in jurul meu, vrand sa gasesc un posibil candidat pentru crima. Chiar aveam de unde alege. Apoi mai trebuia sa gasesc o modalitate pentru acesta de a-l omora pe vicepresedinte. Probabil ca isi va aduce toata trupa de bodyguards cu el; oamenii astia nu sunt in stare sa-si poarte singuri de grija nici macar o clipa. Un amator ar fi oprit imediat de maimutele alea fara creier. Trebuie sa gasesc o solutie, si inca repede! Tinta ar trebui sa soseasca din clipa in clipa. Nici nu am bagat de seama cand ne-a fost adusa comanda, da' mai cand Dante a cerut o sticla de vin rosu. Am observat asta doar cand mi-a intins un pahar, spunand ca trebuie sa toastam.
- Pentru reusita misiunii. Sunt sigur ca va fi un succes.
Tocmai atunci l-am zarit pe vicepresedinte pasind in incinta restaurantului, insotit de vreo patru garzi de corp. I-am pus un deget pe buze brunetului, avertizandu-l sa taca pentru cateva clipe. Acesta a dat din cap in semn afirmativ, apoi mi-a sarutat degetul.
- Nu intinde coarda! M-am rastit la el, tragandu-mi in graba mana. Trebuie sa-ti amintesc pentru ce suntem aici?
Deabia atunci cand l-am vazut pe Dante privindu-ma alarmat, mi-am dat seama ca ridicasem tonul si ca lumea se uita ciudat la noi. La naiba! De cand l-am cunoscut pe el nu mai sunt in apele mele. Inainte eram mult mai calculat si nu ieseam cu aprope nimic in evidenta. Omul asta ma scote practic din sarite! Nimeni nu-si poate imagina cat de mult imi doresc sa plec din preajma lui... cu cat mai repede, cu atat mai bine! Calmandu-ma, am tras cu ochiul la masa tintei. Acesta parea sa nici nu observe agitatia din jurul sau. Mi-am intins gandurile spre el, curios sa aflu la ce se gandea. Trebuia sa imi imaginez: doar politica. Era ingrijorat ca si-ar putea pierde postul la urmatoarele alegeri. Nici un coltisor din mintea sa nu era umplut cu sotie, copii, prieteni dragi. Alt nemernic. Mai bine... asa voi avea constinta impacata ca am scapat lumea de inca un gunoi.
- Deci ce spuneai Dante? Ca ar trebui sa ne comportam ca doi indragostiti? Am intrebat, punandu-mi mana pe masa.
Acesta a tresarit, prinzand aluzia. Si-a pus mana peste a mea, mangaiindu-ma cu buricele degetelor.
- Ce-ai zice de un sarut, iubire? M-a intrebat zambind cu subinteles. M-am aporpiat incet de el, lasandu-i impresia ca aveam sa-l sarut. L-am vazut pe Dante trecandu-si limba peste buza de jos si am chicotit. Cand mai aveam doar cativa centimetrii de parcurs, m-am oprit brusc, apoi m-am tras inapoi.
- Nu, am soptit eu afisand un zambet trufas. Tu poti sa faci ce vrei, pe mine lasa-ma sa ma concentrez la misiune. Ai inteles sau trebuie sa-ti desenez?
Neimpresionat de vorbele mele, italianul a zambit, spunandu-mi ca urmatoarea data nu aveam sa-i mai scap. De parca ar mai fi vreo data urmatoarea. In visele lui poate.
Lasandu-l pe Dante la o parte, mi-am concentrat intreaga atentie asupra tintei. Parea la fel de distras ca mainainte. Putea fi ocazia perfecta pentru o sinucidere. Trebuia doar sa gasesc o cale de a scapa de garzi. Doar nu puteam sa-i trimit pe toti deodata la baie...
hm, stiu ca am intarziat o groaza, dar sper ca prin acest captiol sa ma revansez :D Multumim celor care ne citesc fic-ul si celor care comenteaza. Lectura placuta! :]
Capitolul V
Dornic sa ma adancesc in lumea viselor si sa cad prada intunericului, am deschis in graba usa de la camera, care imi fusese pusa la dispozitie de agentie. Am bajbait prin intuneric in cautarea inrerupatorului, dar atentia mi-a fost distrasa de lampa care fusese aprinsa cu doar cateva clipe in urma. Ce naiba!?
- Nu ne-am mai vazut de mult Marko, mi s-a adresat o voce pitigaiata, care ma zgaria pe creier ori de cate ori o auzeam.
Cum de nu ii putusem simti prezenta? Ar fi trebuit sa-i aud gandurile de la o posta, doar intensitatea lor le intrece si pe cele ale unei femele in calduri. Nu e bine... Imi ies din mana. Totul e din vina lui Dante si a gandurilor sale ascunse! Daca nu ar fi fost el, poate as fi putut evita intalnirea asta neplacuta. Ce ironie... Tipul pe care nu il suport, sa fie cauza distragerii mele.
- Ce s-a intamplat dulceta, nu ti-a fost dor de mine? Haide... da-mi un sarut de bun venit.
Aceasta si-a pregatit buzele, tuguiindu-le (si fac pariu ca si-ar fi inchis si ochii), dar s-a bosumflat de indata ce mi-a auzit replica.
- Jane, Jane... Patetica ca de obicei. Nu te-ai schimbat deloc. Aceeasi depravata ai ramas. Scuza-mi apelativele, dar sti ca eu nu tin la politeturi de-astea... "cel putin cu tine", am adaugat eu ultima parte in sinea mea, afisand in acelasi timp un zambet pe cat de inocent, pe atat de fals.
Vazand expresia englezoaicei, aproape ca am izbucnit in hohote de ras, dar m-am abtinut din rasputeri sa nu o fac. Nu voiam sa o fac sa se simta chiar mai prost de atat. Oricat de rautacios as fi, trebuie sa recunosc ca tipa e extrem de folositoare, si, ca e chiar placut sa sti ca ai pe cineva la cheremul tau oricand vrei. Propria ta jucarie!
- Sti, ai putea sa ma apreciezi mai mult de atat.
Am ridicat din sprancene, in semn ca nu inteleg la ce se refera, iar aceasta a continuat pe un ton din ce in ce mai hotarat.
- Eu singura am facut rost de programul vicepresedintelui. Nici nu-ti poti imagina prin cate am trecut numai pentru el... pentru tine! A sfarsit Jane, afisand o expresie de caine plouat. O doamne! Incep sa imi pierd rabdarea. Poate ca ar trebui sa termin cu ea, sa-i tai limba aia ascutita. As fi bucuros sa o fac chiar eu, iar apoi sa o las in viata, ca sa sufere pana la moarte. Destul de meschin, nu? Hai sa fim seriosi. Cine nu ar gandi asa, avand o astfel de linganie langa el?
- Si ce vrei sa fac? Sa-ti ridic statuie? Bravo, ai un os! Altceva mai vrei?
In tot acest timp, am inchis usa camerei si m-am apropiat cu pasi marunti de fotoliul in care era asezata. I-am pus o mana pe umeri, cu cealalta mangaindu-i parul lung si blond. Era destul de frumoasa, dar lipsa de caracter o tragea mult in jos. Puteam face orice din ea, fara macar sa-i controlez gandurile. Daca i-as fi spus sa se arunce in gol, ar fi facut-o fara ezitare, sperand ca astfel avea sa se ridice in ochii mei. Pacat ca gestruile astea fara noima nu inseamna nimic pentru mine.
Jane a gemut in momentul in care m-am aplecat spre ea, ca sa o sarut pe gat.
- Stiam ca asta vrei... Eu sunt singura care te poate satisface intrutotul, mi-a spus ea pe un ton dulceag.
Prostii. Ce femeie isi deschide piciorele atat de voluntar in fata unuia care se poarta cu ea ca un gunoi? Nu am respect sau apreciere pentru astfel de oameni, care nu au nici un pic de demnitate.
Jane s-a ridicat de pe fotoliu, indreptandu-se spre patul din incapere. Cu fiecare pas, scapa de cate-o piesa vestimentara. Parea a fi un show ieftin de striptease, desi recunosc ca ma incita tot jocul ei. In scurt timp a ajuns la pat, purtand doar lenjeria intima. Probabil ca le lasase special pentru mine, pentru ca eu sa ma desfat cu ele... S-a urcat cu miscari gratioase pe pat, mergand apoi in patru labe ca o felina. Dupa ce s-a facut comoda, s-a intors cu fata spre mine, avand o privire care parca spunea "Ia-ma. Sunt numai a ta". Cum spuneam: doar o alta depravata ahtiata dupa sex! Aveam impresia ca totul se intampla in reluare, pentru ca Jane prelungea fiecare act la nesfarsit; enervant de mult. Scos din rabdari, m-am napustit asupra ei, sfasiandu-i practic chilotii. Am sarit peste orice fel de preludiu, patrunzand-o cu toata forta. Chiar nu-mi pasa daca ii pricinuiam durere. Englezoaica gemea satisfacuta, pe masura ce maream ritmul, iar cand ma retrageam, ma tragea din nou asupra ei, scotand in acelasi timp un marait ciudat. Tipa asta e nebuna, o sado-masochista. Habar n-aveam ca ii place atat de mult durerea. Uneori chiar ma intreb daca omenirea se poate afunda si mai mult de atat in prostia de care a fost cuprinsa.
Pe la mijlocul actului m-am trezit vorbind, negandindu-ma la consecintele vorbelor mele.
- Tocmai mi-ai dovedit ca pot gasi la orice colt de strada femei ca tine. Trebuie sa recunosc ca ai devenit mai buna. Cine ti-a dat lectii, ai exersat de cand nu ne-am mai vazut? Am intrebat, privind-o in ochii ei de un caprui deschis.
Jane s-a incruntat, uitandu-se urat la mine, apoi m-a impins de pe ea cu o forta pe care nu credeam niciodata ca ar fi putut-o avea. Probabil era nervoasa... S-a urnit rapid din pat, cautandu-si hainele prin harmalaia din camera. M-am ridicat in capul oaselor, urmarind-o cu privirea, apoi am intrebat-o pe un ton nevinovat ce se intamplase.
- Esti schimbator ca noaptea, cine te mai poate intelege? Sa sti ca si rabdarea mea are limitele ei.
A deschis usa de la camera, pregatindu-se sa plece, dar nu inainte de a-mi arunca cateva vorbe precum "nemernic" sau "misogin". Am ridicat din umeri, nevrand sa-mi pun mintea cu ea. Oricum eu as fi castigat, cu sau fara puterea mea. Sunt curios cat o va tine supararea de data asta. In fine, nu conteaza atata timp cat am cateva zile de liniste.
Dar acum nu mai are cine sa ma ajute maine. Dumnezeule... de ce nu m-am gandit la asta inainte sa imi bat joc de partenera mea? La dracu! Cine imi poate oferi oare un pretext destul de bun pentru a ma afla in acelasi restaurant cu victima? Mi-ar trebui... stiu!
Am format rapid numarul sefului meu idiot, netinand cont ca era ora trei noaptea. Problema aceasta nu suferea amanare. Dupa cateva secunde, o voce somnoroasa mi-a raspuns, iar eu i-am spus de indata ca vreau sa ma ajute cu ceva. Acesta a trebuit desigur sa isi imagineze fel si fel de prostii, insa eu i-am taiat-o scurt. Chiar nu aveam nevoie de alta dovada de prostie din partea lui. Dupa ce i-am spus despre ce era vorba, Dante a inceput din nou sa comenteze, facandu-ma putin cate putin sa-mi pierd rabdarea. Pe deasupra mi-a mai si inchis telefonul in nas! Omul asta e incredibil! Mare noroc mai are ca este seful meu si ca nu ii pot citi sau controla gandurile, altfel ar fi fost de mult la cheremul meu. As fi facut din el sclavul meu personal, daca tot ma doreste asa de mult. O intrebuintare perfecta pentru unul ca el! Am mai incercat sa-l sun odata, dar idiotul isi inchisese telefonul! Nu pot crede asa ceva, cat tupeu! Cine dracu se crede? Oi fi eu subalternul, dar sunt mult mai important decat ar putea fi el peste nenumarati ani. "Ai grija Dante, sau te vei arde urat de tot..."
Eliberandu-mi mintea de prostiile italianului, am reusit intr-un final sa adorm, odihnindu-ma pentru misiunea de a doua zi. Ma astepta o alta zi lunga.
*
Dimineata a venit repede, aducand cu ea noi inceputuri, noi rezolutii si noi planuri. Pentru mine nu s-a intamplat asa, eu alegandu-ma doar cu o durere groaznica de cap. E doar vina inaptilor alora doi, care nu au minte nici cat o amarata de gaina. Dar ce vorbesc? E o jignire la adresa acestui animal sa fie comparata cu asemenea fiinte. M-am ridicat cu greu din pat, impleticindu-ma pana la baie, unde am cautat ceva pentru durerea de cap. Ce naiba? Zici ca am dat pe gat o duzina de shot-uri de tequilla. Bleah! Numai gandindu-ma la gustul alcoolului imi vine sa vomit. Dupa ce am inghitit o aspirina, m-am bagat la dus, reusind astfel sa ma trezesc de tot, apa inviorandu-ma de fiecare data. La scurt timp ma aflam in fata dulapului, cautandu-mi ceva lejer de imbracat. M-am oprit asupra unei camasi cu maneca lunga si a unei perechi de blugi inchisi la culoare, carora le-am adaugat niste pantofi negri. Dupa ce am completat cu parfumul meu preferat, m-am oprit un pic in fata oglinzii. Aratam la fel de bine ca deobicei, indiferent ce stil abordam. Renuntand la alte mosmondiri, am iesit pe usa camerei, incuiind-o in urma mea. Aveam de gand sa-i fac o mica vizita sefului meu idiot. Drumul pana la resedinta lui Dante nu a durat mult, in scurt timp ajungand acolo. Norocul meu a fost ca tocmai atunci pleca menajera, careia i-am ordonat cu ajutorul puterii mele, sa-mi dea cheile de la apartamentul brunetului. O joaca de copil, nimic mai simplu de atat. Am parcurs holul pana la usa locuintei lui si am deschis-o, incercand sa nu fac prea mult zgomot. Pasind in camera in care discutasem ieri, am constat ca apartamentul era gol. Probabil era la dus. M-am asezat pe fotoliul, pe care statusem data trecuta si am asteptat: doua, cinci, zece minute trecusera, iar Dante nu mai aparea. Ce dracu, s-a inecat in cada? Tocmai cand eram pe punctul de a ma duce in cautarea sa, brunetul a iesit din baie, purtand doar un prosop in jurul taliei. Acesta indeplinea doar functia de acoperire, caci de ascuns, nu-i ascundea deloc partile intime. Puteam chiar sa-i ghicesc forma si marimea barbatiei! Probabil ca multe femei si-ar dori sa fie o noapte a lui. Cine stie cate i-au trecut pana acum prin pat?
M-am ridicat de pe fotoliu si m-am indreptat glont spre el, hotarat sa-i tin o morala de zile mari. Deabia atunci i-am observat trupul lucrat, musculos... As putea spune chiar frumos. "La naiba! Concentreza-te Marko, nu te lasa distras de un amarat de corp!" Ce dracu se intampla cu mine in ultima vreme? I-am aruncat cateva vorbe potrivite, mustruluindu-l pentru ca isi inchisese telefonul, iar tocmai cand discutia noastra se aprinsese, idiotul de Dante s-a gandit sa se dea la mine! Mai asta imi lipsea, un sef homosexual, care sa-si recunoasca cu atata usurinta orientarea. Ei bine si eu sunt bisexual si nu mi-e rusine s-o recunosc, dar de asta tot nu tip in gura mare lucrul acesta. Patetic Doamne! Dar la ce ma mai pot astepta de la Dante? In curand nu ma va mai surprine prostia lui infinita. Ce nu-mi pot imagina, este cum s-a gandit jumatatea lui de neuron singuratic ca eu as putea sa-i accept avansurile. Poate ar trebui sa-i explic si lui odata (mai pe intelesul prostilor, desigur), ca nu eu sunt cel care are rolul femeii si ca nu sunt deschis la noi sugestii. La un moment dat, m-am trezit din nou holbandu-ma la corpul lui aproape perfect si probabil ca a observat, pentru ca a zambit, prinzandu-ma apoi de barbie. Ma pregateam sa-i mai zic vreo doua de sanatate, dar am tacut, auzind lauda care imi era adusa. Eh, nu pot sa nu-i dau dreptate. Brunetul m-a anuntat ca se duce sa se imbrace, iar la scurt timp a reaparut, gata de plecare. Purta un costum alb imaculat. Macar de data asta, n-a mai trebuit sa astept mult dupa el. E un progres. Dupa ce si-a facut ultimele retusuri, am iesit pe usa, indreptandu-ne spre masina sa. Eram nerabdator sa-mi incep misiunea, iar Dante parea sa fie la fel.
*
Ajunsi la restaurant, i-am cerut ospatarului sa ne conduca la masa noastra, pe care o rezervase Jane, cand facuse rost de programul vicepresedintelui. Masa acestuia era doar la cativa metri de a noastra, ceea ce era numai bine. Chiar in raza mea vizuala. In drum spre locul indicat de ospatar, Dante m-a luat de mana, spunandu-mi ca daca am parea o pereche, nu am crea suspiciuni. Mi-am dat ochii peste cap, tragandu-mi in acelasi timp mana dintr-a sa. Nu aveam de gand sa-i fac placerea asta. La scurt timp dupa ce ne-am asezat la masa, un ospatar imbracat la patru ace, a venit sa ne ia comanda. Pentru inceput am comandat un aperitiv. Oricum nu aveam sa stam mult aici. M-am uitat in jurul meu, vrand sa gasesc un posibil candidat pentru crima. Chiar aveam de unde alege. Apoi mai trebuia sa gasesc o modalitate pentru acesta de a-l omora pe vicepresedinte. Probabil ca isi va aduce toata trupa de bodyguards cu el; oamenii astia nu sunt in stare sa-si poarte singuri de grija nici macar o clipa. Un amator ar fi oprit imediat de maimutele alea fara creier. Trebuie sa gasesc o solutie, si inca repede! Tinta ar trebui sa soseasca din clipa in clipa. Nici nu am bagat de seama cand ne-a fost adusa comanda, da' mai cand Dante a cerut o sticla de vin rosu. Am observat asta doar cand mi-a intins un pahar, spunand ca trebuie sa toastam.
- Pentru reusita misiunii. Sunt sigur ca va fi un succes.
Tocmai atunci l-am zarit pe vicepresedinte pasind in incinta restaurantului, insotit de vreo patru garzi de corp. I-am pus un deget pe buze brunetului, avertizandu-l sa taca pentru cateva clipe. Acesta a dat din cap in semn afirmativ, apoi mi-a sarutat degetul.
- Nu intinde coarda! M-am rastit la el, tragandu-mi in graba mana. Trebuie sa-ti amintesc pentru ce suntem aici?
Deabia atunci cand l-am vazut pe Dante privindu-ma alarmat, mi-am dat seama ca ridicasem tonul si ca lumea se uita ciudat la noi. La naiba! De cand l-am cunoscut pe el nu mai sunt in apele mele. Inainte eram mult mai calculat si nu ieseam cu aprope nimic in evidenta. Omul asta ma scote practic din sarite! Nimeni nu-si poate imagina cat de mult imi doresc sa plec din preajma lui... cu cat mai repede, cu atat mai bine! Calmandu-ma, am tras cu ochiul la masa tintei. Acesta parea sa nici nu observe agitatia din jurul sau. Mi-am intins gandurile spre el, curios sa aflu la ce se gandea. Trebuia sa imi imaginez: doar politica. Era ingrijorat ca si-ar putea pierde postul la urmatoarele alegeri. Nici un coltisor din mintea sa nu era umplut cu sotie, copii, prieteni dragi. Alt nemernic. Mai bine... asa voi avea constinta impacata ca am scapat lumea de inca un gunoi.
- Deci ce spuneai Dante? Ca ar trebui sa ne comportam ca doi indragostiti? Am intrebat, punandu-mi mana pe masa.
Acesta a tresarit, prinzand aluzia. Si-a pus mana peste a mea, mangaiindu-ma cu buricele degetelor.
- Ce-ai zice de un sarut, iubire? M-a intrebat zambind cu subinteles. M-am aporpiat incet de el, lasandu-i impresia ca aveam sa-l sarut. L-am vazut pe Dante trecandu-si limba peste buza de jos si am chicotit. Cand mai aveam doar cativa centimetrii de parcurs, m-am oprit brusc, apoi m-am tras inapoi.
- Nu, am soptit eu afisand un zambet trufas. Tu poti sa faci ce vrei, pe mine lasa-ma sa ma concentrez la misiune. Ai inteles sau trebuie sa-ti desenez?
Neimpresionat de vorbele mele, italianul a zambit, spunandu-mi ca urmatoarea data nu aveam sa-i mai scap. De parca ar mai fi vreo data urmatoarea. In visele lui poate.
Lasandu-l pe Dante la o parte, mi-am concentrat intreaga atentie asupra tintei. Parea la fel de distras ca mainainte. Putea fi ocazia perfecta pentru o sinucidere. Trebuia doar sa gasesc o cale de a scapa de garzi. Doar nu puteam sa-i trimit pe toti deodata la baie...