15-11-2009, 01:14 PM
In avionul in care se afla bruneta, lucrurile erau prea calme. Adolescenta isi sprijinea capul in mana dreapta, privind norii pufosi. Langa ea si-a facut aparitia acelasi barbat care a intampinat-o pe pista din Hong Kong. Si-a dus mainile la spate, facand o plecaciune in fata tinerei.
- In doua ore vom ajunge in San Felix, domnisoara.
- Diaz, stii cumva daca tata a avut vreo relatie in San Felix?
- Nu este treaba mea sa ma bag in viata personala a celor care imi dau o bucata de paine, domnisoara. Cred ca ar fi o intrebare mai potrivita pentru bunicul dumneavoastra. Domnul Juan este in San Felix de saptamana trecuta. Acum va rog sa ma iertati.
Barbatul s-a indepartat de fata, intorcandu-se langa pilot. << Deci bunicul e in San Felix. Banuielile mele capat contur. Se pare ca voi avea o calatorie interesanta. Ximena, cat as vrea sa fii langa mine.>>
In Hong Kong, Julian se invartea pe scaunul din biroul sau. Pe masa avea diferite dosare, dar baiatul era mult prea plictisit pentru a le verifica. << Unde esti Luna? Secretele astea nu imi plac de loc. Nu imi inspira incredere. Ceva e putred la mijloc. Timpul trece, iar eu inca nu am reusit sa pun mana pe afacerile Dellakeza. Cu fiecare secunda care trece, creste riscul ca tu sa afli despre firma din Insulele Chile. Sau poate ca ai aflat deja. Acum tot ce pot face este sa astept sa te intorci si sa ne intalnim fata in fata.>>
Orele au zburat pe furis, iar pe pista din San Felix, ateriza aeroplanul firmei Dellakeza. Pilotii au oprit motorul si au deschis usa avionului. Bruneta a tras aer in piept si s-a ridicat de pe scaunul ei, apropiindu-se de usa. Insotitoarele au facut o plecaciune in fata ei, iar adolescenta a coborat usor scarile. Ajunsa la sol, a ridicat capul si a observat cerul senin. Atentia i-a fost captata de o masina neagra, care o asteptata. Langa automobil se afla un barbat de vreo 50 de ani cu parul negru, care era imbracat intr-un costum albastru. Barbatul isi tinea mainile in fata, plecand capul in fata tinerei. Fata a inspirat adanc si s-a apropiat de masina. Barbatul i-a deschis portiera, asteptand ca tanara sa se urce in automobil. A inchis portiera si s-a apropiat de una dintre insotitoarele de zbor, luand bagajul fetei si punandu-l in portbagaj. S-a urcat la volan si a parasit pista, indreptandu-se spre oras, spunandu-i fetei ca o va lasa la firma. Pe drum, adolescenta privea orasul si isi dadea seama ca era foarte diferit de Hong Kong. Casele aveau doar un singur etaj, iar blocurile nu aveau decat trei etaje. A observat ca nu sunt multe masini, iar locuitorii circulau cu biciclete si scutere. In scurt timp a putut vedea o cladire asemanatoare cu cea din orasul ei. Soferul a oprit masina si i-a deschis portiera tinerei, spunandu-i ca au ajuns la firma Dellakeza. Bruneta a coborat din automobil si a analizat cladirea,a poi a patruns in interior. A intrebat receptionista, la ce etaj se afla biroul conducerii, apoi s-a apropiat de ascensor. A urcat pana la ultimul etaj si s-a indreptat spre biroul din capul holului. Inainte de a intra, a fost oprita de secretara, care i-a spus ca nu are voie in interior. Fata a zambit usor si a intrat in interiorul incaperii, observand ca pe scaun statea un barbat de vreo 40 de ani, cu parul roscat.
- Cine esti tu? Ce cauti aici? Antoneta ti-am spus de atatea ori sa nu mai lasi pe nimeni aici fara per...
- Taci! Da-te de pe locul tatalui meu, pentru ca nu ai nici un drept sa il ocupi. Acel loc imi revine mie, asa ca da-te, acum!
- Domnisoara, va rog sa ma iertati, nu am stiut.
Roscatul a eliberat scaunul si a facut o plecaciune in fata adolescentei. Bruneta l-a patruns cu privirea si s-a asezat pe scaun, punandu-si mainile pe birou. A observat cateva dosare si le-a luat in mana, incepand sa le studieze.
- Convoaca o intalnire. Vreau sa vorbesc cu actionarii acestei firme, astazi, acum! Misca!
Barbatul a aprobat din cap si a iesit din birou. Ramasa singura, tanara a inceput sa studieze incaperea. In mijlocul camerei se afla biroul, iar in partea dreapta fereastra. << Oamenii astia sunt atat de inapoiati. Ce e cu biroul asta? Nu are seif, biblioteca, ah, dar nu imi voi bate capul cu asa ceva.>>
In incapere si-a facut aparitia roscatul, care a anuntat-o pe fata ca actionarii sunt in sala de sedinte. Tanara a tras aer in piept si s-a ridicat de pe scaun, parasind biroul, alaturi de roscat. Acesta a ghidat-o la etajul inferior, unde se afla sala de sedinta. A deschis o usa masiva din lemn si a invitat-o pe adolescenta sa intre in interior. Aceasta a pasit in incapere, unde se afla o masa rotunda, in jurul careia se aflau cinci barbati. Fata si-a recunoscut bunicul, care era cel mai batran dintre cei prezenti. Tanara a zambit usor si s-a asezat pe scaunul liber, privindu-i pe cei cinci.
- Ni s-a spus ca aceasta sedinta e importanta, dar ce cauta o copila aici? intreba unul dintre barbati.
- Ei bine aceasta copila, este noua conducatoare a firmei. Si nu numai a acestei firme. Eu sunt Luna Dellakeza, si sunt fiica fostului vostru sef, Cesar Dellakeza.
- Cred ca va inselati domnisoara, tatal dumneavoastra i-a cedat dreptul fiului sau, iar tatal domnului Cesar conduce in prezent firma.
- Vreau sa vad actul notarial, prin care tata a cedat firma.
Cei cinci au privit-o uimiti pe adolescenta. Tatal ei nu lasase nici un act, care sa demonstreze ceea ce spuneau. Bunicul fetei s-a ridicat de pe scaun si a lovit cu palma masa, spunandu-i brunetei sa plece. Aceasta a zambit usor si s-a ridicat de pe scaunul ei, lovind cu putere masa si privindu-i pe barbati.
- Ei bine nu voi pleca nicaieri. De asta esti aici, nu e asa? De asta nu am stiu nimic in toti acesti ani. Ai facut in asa fel incat sa nu aflu de existenta acestei firme, de aventura fiului tau si de nepotul tau. Ai venit aici pentru ca stiai ca mai devreme sau mai tarziu voi afla despre aceste lucruri si doreai sa-ti pregatesti terenul pentru a ma ataca. Stii bine ca tata mi-a lasat mie totul. De la firma pana la ultimul ban pe care l-a avut si nu ti-a convenit. Mereu m-ai urat. Niciodata nu ai acceptat faptul ca m-am nascut fata si nu baiat. Asculta-ma bine! Si tu si toti cei prezenti aici. Eu sunt singura stapana a firmelor Dellakeza, mie trebuie sa imi cereti socoteala. E clar? Sau trebuie sa va demonstrez ca la copii de gradinita?
- Domnisoara Luna, nu uitati ca fratele dumneavoastra...
- Acel copil nu e problema mea. El e conceptul unei aventuri. Daca tata chiar ar fi tinut la el, atunci l-ar fi inclus in testament, pentru ca a avut totul timpul sa faca asta de cand s-a intors din San Felix. Il voi lua cu mine in Hong Kong si ii voi face testul ADN. Voi cere exhumarea cadavrului tatei, iar daca e adevarat ca acest baiat este fratele meu voi avea grija de el, dar daca e o farsa, cel care mi-a intins-o va plati scump si asta e valabil pentru tine, bunicule. Daca prin copilul asta planuiesti sa ma amagesti, te inseli. Nu m-ai sunt aceasi fetita naiva si ar fi bine sa nu ma subestimezi, nici tu si nimeni din aceasta incapere. Daca aveti probleme le veti discuta cu mine pe parcursul sederii mele aici. Acum daca ma scuzati trebuie sa ma intalnesc cu "fratiorul" meu.
Bruneta a parasit incaperea, indreptandu-se spre ascensor. A coborat pana la parter, iesind din cladire. S-a urcat in masina, spunandu-i soferului sa o duca la fratele ei. De la penultimul etaj, un barbat privea automobilul care se indrepta spre oras. Razele soarelui se rasfrangeau pe parul sau gri, in timp ce ochii negri priveau zarea.
- Domnule Juan, v-am ruga ca pe viitor sa nu ne mai mintiti. Ne-am simtit foarte prost in fata domnisoarei Luna. Acum ne scuzati, dar ne intoarcem la birourile noastre.
Barbatul a strans puternic din pumn si a privit cu cei patru barbati paraseau incaperea.
- In doua ore vom ajunge in San Felix, domnisoara.
- Diaz, stii cumva daca tata a avut vreo relatie in San Felix?
- Nu este treaba mea sa ma bag in viata personala a celor care imi dau o bucata de paine, domnisoara. Cred ca ar fi o intrebare mai potrivita pentru bunicul dumneavoastra. Domnul Juan este in San Felix de saptamana trecuta. Acum va rog sa ma iertati.
Barbatul s-a indepartat de fata, intorcandu-se langa pilot. << Deci bunicul e in San Felix. Banuielile mele capat contur. Se pare ca voi avea o calatorie interesanta. Ximena, cat as vrea sa fii langa mine.>>
In Hong Kong, Julian se invartea pe scaunul din biroul sau. Pe masa avea diferite dosare, dar baiatul era mult prea plictisit pentru a le verifica. << Unde esti Luna? Secretele astea nu imi plac de loc. Nu imi inspira incredere. Ceva e putred la mijloc. Timpul trece, iar eu inca nu am reusit sa pun mana pe afacerile Dellakeza. Cu fiecare secunda care trece, creste riscul ca tu sa afli despre firma din Insulele Chile. Sau poate ca ai aflat deja. Acum tot ce pot face este sa astept sa te intorci si sa ne intalnim fata in fata.>>
Orele au zburat pe furis, iar pe pista din San Felix, ateriza aeroplanul firmei Dellakeza. Pilotii au oprit motorul si au deschis usa avionului. Bruneta a tras aer in piept si s-a ridicat de pe scaunul ei, apropiindu-se de usa. Insotitoarele au facut o plecaciune in fata ei, iar adolescenta a coborat usor scarile. Ajunsa la sol, a ridicat capul si a observat cerul senin. Atentia i-a fost captata de o masina neagra, care o asteptata. Langa automobil se afla un barbat de vreo 50 de ani cu parul negru, care era imbracat intr-un costum albastru. Barbatul isi tinea mainile in fata, plecand capul in fata tinerei. Fata a inspirat adanc si s-a apropiat de masina. Barbatul i-a deschis portiera, asteptand ca tanara sa se urce in automobil. A inchis portiera si s-a apropiat de una dintre insotitoarele de zbor, luand bagajul fetei si punandu-l in portbagaj. S-a urcat la volan si a parasit pista, indreptandu-se spre oras, spunandu-i fetei ca o va lasa la firma. Pe drum, adolescenta privea orasul si isi dadea seama ca era foarte diferit de Hong Kong. Casele aveau doar un singur etaj, iar blocurile nu aveau decat trei etaje. A observat ca nu sunt multe masini, iar locuitorii circulau cu biciclete si scutere. In scurt timp a putut vedea o cladire asemanatoare cu cea din orasul ei. Soferul a oprit masina si i-a deschis portiera tinerei, spunandu-i ca au ajuns la firma Dellakeza. Bruneta a coborat din automobil si a analizat cladirea,a poi a patruns in interior. A intrebat receptionista, la ce etaj se afla biroul conducerii, apoi s-a apropiat de ascensor. A urcat pana la ultimul etaj si s-a indreptat spre biroul din capul holului. Inainte de a intra, a fost oprita de secretara, care i-a spus ca nu are voie in interior. Fata a zambit usor si a intrat in interiorul incaperii, observand ca pe scaun statea un barbat de vreo 40 de ani, cu parul roscat.
- Cine esti tu? Ce cauti aici? Antoneta ti-am spus de atatea ori sa nu mai lasi pe nimeni aici fara per...
- Taci! Da-te de pe locul tatalui meu, pentru ca nu ai nici un drept sa il ocupi. Acel loc imi revine mie, asa ca da-te, acum!
- Domnisoara, va rog sa ma iertati, nu am stiut.
Roscatul a eliberat scaunul si a facut o plecaciune in fata adolescentei. Bruneta l-a patruns cu privirea si s-a asezat pe scaun, punandu-si mainile pe birou. A observat cateva dosare si le-a luat in mana, incepand sa le studieze.
- Convoaca o intalnire. Vreau sa vorbesc cu actionarii acestei firme, astazi, acum! Misca!
Barbatul a aprobat din cap si a iesit din birou. Ramasa singura, tanara a inceput sa studieze incaperea. In mijlocul camerei se afla biroul, iar in partea dreapta fereastra. << Oamenii astia sunt atat de inapoiati. Ce e cu biroul asta? Nu are seif, biblioteca, ah, dar nu imi voi bate capul cu asa ceva.>>
In incapere si-a facut aparitia roscatul, care a anuntat-o pe fata ca actionarii sunt in sala de sedinte. Tanara a tras aer in piept si s-a ridicat de pe scaun, parasind biroul, alaturi de roscat. Acesta a ghidat-o la etajul inferior, unde se afla sala de sedinta. A deschis o usa masiva din lemn si a invitat-o pe adolescenta sa intre in interior. Aceasta a pasit in incapere, unde se afla o masa rotunda, in jurul careia se aflau cinci barbati. Fata si-a recunoscut bunicul, care era cel mai batran dintre cei prezenti. Tanara a zambit usor si s-a asezat pe scaunul liber, privindu-i pe cei cinci.
- Ni s-a spus ca aceasta sedinta e importanta, dar ce cauta o copila aici? intreba unul dintre barbati.
- Ei bine aceasta copila, este noua conducatoare a firmei. Si nu numai a acestei firme. Eu sunt Luna Dellakeza, si sunt fiica fostului vostru sef, Cesar Dellakeza.
- Cred ca va inselati domnisoara, tatal dumneavoastra i-a cedat dreptul fiului sau, iar tatal domnului Cesar conduce in prezent firma.
- Vreau sa vad actul notarial, prin care tata a cedat firma.
Cei cinci au privit-o uimiti pe adolescenta. Tatal ei nu lasase nici un act, care sa demonstreze ceea ce spuneau. Bunicul fetei s-a ridicat de pe scaun si a lovit cu palma masa, spunandu-i brunetei sa plece. Aceasta a zambit usor si s-a ridicat de pe scaunul ei, lovind cu putere masa si privindu-i pe barbati.
- Ei bine nu voi pleca nicaieri. De asta esti aici, nu e asa? De asta nu am stiu nimic in toti acesti ani. Ai facut in asa fel incat sa nu aflu de existenta acestei firme, de aventura fiului tau si de nepotul tau. Ai venit aici pentru ca stiai ca mai devreme sau mai tarziu voi afla despre aceste lucruri si doreai sa-ti pregatesti terenul pentru a ma ataca. Stii bine ca tata mi-a lasat mie totul. De la firma pana la ultimul ban pe care l-a avut si nu ti-a convenit. Mereu m-ai urat. Niciodata nu ai acceptat faptul ca m-am nascut fata si nu baiat. Asculta-ma bine! Si tu si toti cei prezenti aici. Eu sunt singura stapana a firmelor Dellakeza, mie trebuie sa imi cereti socoteala. E clar? Sau trebuie sa va demonstrez ca la copii de gradinita?
- Domnisoara Luna, nu uitati ca fratele dumneavoastra...
- Acel copil nu e problema mea. El e conceptul unei aventuri. Daca tata chiar ar fi tinut la el, atunci l-ar fi inclus in testament, pentru ca a avut totul timpul sa faca asta de cand s-a intors din San Felix. Il voi lua cu mine in Hong Kong si ii voi face testul ADN. Voi cere exhumarea cadavrului tatei, iar daca e adevarat ca acest baiat este fratele meu voi avea grija de el, dar daca e o farsa, cel care mi-a intins-o va plati scump si asta e valabil pentru tine, bunicule. Daca prin copilul asta planuiesti sa ma amagesti, te inseli. Nu m-ai sunt aceasi fetita naiva si ar fi bine sa nu ma subestimezi, nici tu si nimeni din aceasta incapere. Daca aveti probleme le veti discuta cu mine pe parcursul sederii mele aici. Acum daca ma scuzati trebuie sa ma intalnesc cu "fratiorul" meu.
Bruneta a parasit incaperea, indreptandu-se spre ascensor. A coborat pana la parter, iesind din cladire. S-a urcat in masina, spunandu-i soferului sa o duca la fratele ei. De la penultimul etaj, un barbat privea automobilul care se indrepta spre oras. Razele soarelui se rasfrangeau pe parul sau gri, in timp ce ochii negri priveau zarea.
- Domnule Juan, v-am ruga ca pe viitor sa nu ne mai mintiti. Ne-am simtit foarte prost in fata domnisoarei Luna. Acum ne scuzati, dar ne intoarcem la birourile noastre.
Barbatul a strans puternic din pumn si a privit cu cei patru barbati paraseau incaperea.