17-05-2009, 05:59 PM
draga merishor, in primul rand cap. 4 e facut de nya (yo doar l-am postat) in al doilea rand, cap. 5 e jumatate facut de mine, jumatate de ea, asa ca nu zici ca e facut doar de ea...in al treilea rand sper sa nu-ti par rautacioasa fiindca am zis asta...
in fine, cap. asta e facut tot jumatate de mine iar cealalta jumatate de ea...
Cap. 6: De ce inca mai continuam cu jocul asta prostesc?
Dupa ora de romana, elevii au iesit in pauza fericiti. Ana statea la banca sa, uitandu-se in gol…se gandea la cineva anume. Deodata, o persoana s-a apropiat de ea. Si-a ridicat privirea curioasa. Se astepta sa fie brunetul ei, Silviu, insa s-a inselat amarnic. Era Radu Costache, noul elev si cosmarul vietii ei. Nu il suporta pe acel baiat. Era gras, urat, avea parul carlionatat si foarte mare, ochii lui caprui inspirau mereu sarcasm, exact cum era si el de altfel : un imbecil fara scrupule si foarte ironic cand venea vorba de lucruri serioase.
- Ce vrei ? il intreba Ana rece.
- Nimic, ii raspunse Radu Costache.
- Daca nu ai ce face, stai pe capul alcuiva, nu al meu. Valea ! ii zise Ana.
- Uite ca nu vreau ! spuse Radu C. si enervandu-se, i-a arauncat penarul cat colo.
- Tipic unui descreierat ca tine, ii spuse Ana calma. Ce ai patit ? Ti-ai pierdut toti neuronii pe drum sau poate, cine stie, la maternitate cand te-ai nascut ?
Baiatul nu a mai spus nimic, doar a plecat din fata Anei, care era cat pe ce sa-l stranga de gat daca nu se cara mai repede. Fata s-a dus sa-si recapete penarul, din care toate lucrurile erau pe jos. S-a aplecat sa si le stranga, fara sa spuna nimic, doar injurandu-l pe Costache in gand. Langa ea, a mai aparut cineva, ajuntand-o sa-si stranga lucrurile. Era Silviu. Ana si-a intalnit privirea cu a lui. Se uitau amandoi in ochii celuilalt.
- Aaa, multumesc, ii zise Ana. Ce sa faci, unii sunt prosti rau.
- Cine zici ca ti l-a aruncat ? a intrebat Silviu.
- Costache, ala.
Dupa ce lucrurile erau puse la loc in penar, cu ajutorul lui Silviu, fata si-a luat penarul si s-a dus la banca ei. Acolo, o astepta Silvia.
- Ce faci, BFF ? a intrebat-o Ana.
- Tocmai am venit de la baie. Dar tu ce-ai facut ?
- Costache mi-a aruncat penarul, m-a ajutat Silviu sa imi strang lucrile si hai sa mergem sa-ti zic ceva !
- Ok.
Fetele s-au dus pe coridor, unde nu era nimeni, pentru prima data,
- Cred ca…imi place de Silviu…ce vorbesc ?! Il iubesc !ii zise Ana.
- Cee ? Dar e minunat !
Silvia sari de bucurie, uitand pentru prima data de problemele ei. Era foarte fericita pentru prietena ei.
Orele au trecut cu viteza luminii pentru cele doua prietene. Au iesit din scoala si treceau pe langa terasa unde fusesera Silvia si Alex cu o zi inainte. In acelasi locuri, erau el cu Andreea. Silvia a revenit la starea ei trista, cazand in alta depresie. Deodata, l-a vazut pe Alex Chelu plimbandu-se pe acolo. S-a dus la el, si spre surprinderea Anei, l-a invitat sa mearga la un suc, la aceeasi terasa. Ana a plecat singura spre casa, in timp ce Silvia si Alex s-au dus la terasa. S-au asezat langa cei doi, care i-au observat,desigur, si si-au comandat un suc. Vazand ca Alex nu-si mai dezlipea ochii de pe ea, Silvia l-a sarutat pe Alex Chelu. Blondul a ramas uimit si nervos in acelasi timp. Nu suporta sa o vada pe roscata saruntandu-se cu ala, asa ca s-a sarutat si el cu Andreea. Era un duel al geloziei…
In timp ce unii erau gelosi, Ana mergea singura spre casa. Pe cand isi continua drumul, doua maini calde au prins-o de talie si o voce cunoscuta a zis :
- Ce faci ? o intreba Silviu, el fiind acel cineva care o prinsese. Te-am speriat?
- Da, putin, recunoscu Ana.
Cei doi si-au continuat calea impreuna, caselor fiind foarte apropiate. Isi mai aruncau priviri pe furis. Silviu, isi lua inima-n dinti in sfarsit si o intreba pe fata :
- Vrei sa mergem prin parc mai pe seara ?
- Da. Desigur, ii zise fata cu un zambet larg.
- Super ! Vin sa te iau pe la 7 ?
- Pe la 7 e perfect. Te astept ! Pa ! ii zise fata intrand in casa.
Cand a intrat in casa, fata a inceput sa sara de fericre. Se ducea cu Silviu in parc!
Silviu a intrat si el in casa lui. In mintea lui dansa conga. Se ducea cu Ana in parc !
La terasa, Alex Chelu si Andreea plecasera deja. Silvia se pregatea sa iasa, cand, iubirea vietii ei, o striga:
-Hey! Mergem impreuna acasa?
-Pai…dd..aa…da! zise roscata rosind puternic.
«De ce trebuie sa-i arat ca-l iubesc? Eu nu-l plac pe Alex Chelu doar ma joc cu sentimentele lui.» gandea Silvia. «Merita sa sufere! Asa cum sufar si eu ca ea iubeste pe altcineva. Dar ce tot spun?! Ea nu ar fi acceptat sa vina cu mine daca il placea pe asa zisul meu prieten.» Mersera pe bulevardul care ducea spre strada lor.
-Tu nu o iubesti pe Andreea, nu? intreba inainte sa se gandeasca Silvia.
-Ce?! intreba uimit Alex.
-Scuze, uita ce-am intrebat. Sunt putin cam trista si nu aveam ce face.
-Ok! Dar, de ce esti trista?
Silvia se opri si se intoarse cu fata spre Alex. Acesta se uita uimit la ea, caci avea si motiv: roscata avea in ochi lacrimi amare. Printre suspine, zise:
-Din cauza ta! Te iubesc cum n-am iubit pe nimeni!
Fara sa mai spuna ceva, fata fugi repede si ajunse acasa. Tranti usa si urca scarile spre camera sa. Se tranti pe pat si incepu sa planga. Nu departe de casa fetei, defapt chiar langa aceasta, Ana era foarte fericita. Se duse la baie, pentru as face un dus. Picaturile de apa cadeau pe corpul ei fin, si dupa cateva secunde erau inlocuite de altele. Dupa ce termina dusul, se infasura intr-un prosop si se uita la ceas. Era 6 si jumatate, asta insemna ca mai avea ceva timp pana la intalnirea cu Silviu. Se duse in dressing si isi lua o rochita scurta, verde si o pereche de balerini, de aceeasi culoare. Se duse pana la oglinda, se farad putin, apoi isi lua o pereche de cercei cu inimioare, din argint si un colier cu medalion la fel.
in fine, cap. asta e facut tot jumatate de mine iar cealalta jumatate de ea...
Cap. 6: De ce inca mai continuam cu jocul asta prostesc?
Dupa ora de romana, elevii au iesit in pauza fericiti. Ana statea la banca sa, uitandu-se in gol…se gandea la cineva anume. Deodata, o persoana s-a apropiat de ea. Si-a ridicat privirea curioasa. Se astepta sa fie brunetul ei, Silviu, insa s-a inselat amarnic. Era Radu Costache, noul elev si cosmarul vietii ei. Nu il suporta pe acel baiat. Era gras, urat, avea parul carlionatat si foarte mare, ochii lui caprui inspirau mereu sarcasm, exact cum era si el de altfel : un imbecil fara scrupule si foarte ironic cand venea vorba de lucruri serioase.
- Ce vrei ? il intreba Ana rece.
- Nimic, ii raspunse Radu Costache.
- Daca nu ai ce face, stai pe capul alcuiva, nu al meu. Valea ! ii zise Ana.
- Uite ca nu vreau ! spuse Radu C. si enervandu-se, i-a arauncat penarul cat colo.
- Tipic unui descreierat ca tine, ii spuse Ana calma. Ce ai patit ? Ti-ai pierdut toti neuronii pe drum sau poate, cine stie, la maternitate cand te-ai nascut ?
Baiatul nu a mai spus nimic, doar a plecat din fata Anei, care era cat pe ce sa-l stranga de gat daca nu se cara mai repede. Fata s-a dus sa-si recapete penarul, din care toate lucrurile erau pe jos. S-a aplecat sa si le stranga, fara sa spuna nimic, doar injurandu-l pe Costache in gand. Langa ea, a mai aparut cineva, ajuntand-o sa-si stranga lucrurile. Era Silviu. Ana si-a intalnit privirea cu a lui. Se uitau amandoi in ochii celuilalt.
- Aaa, multumesc, ii zise Ana. Ce sa faci, unii sunt prosti rau.
- Cine zici ca ti l-a aruncat ? a intrebat Silviu.
- Costache, ala.
Dupa ce lucrurile erau puse la loc in penar, cu ajutorul lui Silviu, fata si-a luat penarul si s-a dus la banca ei. Acolo, o astepta Silvia.
- Ce faci, BFF ? a intrebat-o Ana.
- Tocmai am venit de la baie. Dar tu ce-ai facut ?
- Costache mi-a aruncat penarul, m-a ajutat Silviu sa imi strang lucrile si hai sa mergem sa-ti zic ceva !
- Ok.
Fetele s-au dus pe coridor, unde nu era nimeni, pentru prima data,
- Cred ca…imi place de Silviu…ce vorbesc ?! Il iubesc !ii zise Ana.
- Cee ? Dar e minunat !
Silvia sari de bucurie, uitand pentru prima data de problemele ei. Era foarte fericita pentru prietena ei.
Orele au trecut cu viteza luminii pentru cele doua prietene. Au iesit din scoala si treceau pe langa terasa unde fusesera Silvia si Alex cu o zi inainte. In acelasi locuri, erau el cu Andreea. Silvia a revenit la starea ei trista, cazand in alta depresie. Deodata, l-a vazut pe Alex Chelu plimbandu-se pe acolo. S-a dus la el, si spre surprinderea Anei, l-a invitat sa mearga la un suc, la aceeasi terasa. Ana a plecat singura spre casa, in timp ce Silvia si Alex s-au dus la terasa. S-au asezat langa cei doi, care i-au observat,desigur, si si-au comandat un suc. Vazand ca Alex nu-si mai dezlipea ochii de pe ea, Silvia l-a sarutat pe Alex Chelu. Blondul a ramas uimit si nervos in acelasi timp. Nu suporta sa o vada pe roscata saruntandu-se cu ala, asa ca s-a sarutat si el cu Andreea. Era un duel al geloziei…
In timp ce unii erau gelosi, Ana mergea singura spre casa. Pe cand isi continua drumul, doua maini calde au prins-o de talie si o voce cunoscuta a zis :
- Ce faci ? o intreba Silviu, el fiind acel cineva care o prinsese. Te-am speriat?
- Da, putin, recunoscu Ana.
Cei doi si-au continuat calea impreuna, caselor fiind foarte apropiate. Isi mai aruncau priviri pe furis. Silviu, isi lua inima-n dinti in sfarsit si o intreba pe fata :
- Vrei sa mergem prin parc mai pe seara ?
- Da. Desigur, ii zise fata cu un zambet larg.
- Super ! Vin sa te iau pe la 7 ?
- Pe la 7 e perfect. Te astept ! Pa ! ii zise fata intrand in casa.
Cand a intrat in casa, fata a inceput sa sara de fericre. Se ducea cu Silviu in parc!
Silviu a intrat si el in casa lui. In mintea lui dansa conga. Se ducea cu Ana in parc !
La terasa, Alex Chelu si Andreea plecasera deja. Silvia se pregatea sa iasa, cand, iubirea vietii ei, o striga:
-Hey! Mergem impreuna acasa?
-Pai…dd..aa…da! zise roscata rosind puternic.
«De ce trebuie sa-i arat ca-l iubesc? Eu nu-l plac pe Alex Chelu doar ma joc cu sentimentele lui.» gandea Silvia. «Merita sa sufere! Asa cum sufar si eu ca ea iubeste pe altcineva. Dar ce tot spun?! Ea nu ar fi acceptat sa vina cu mine daca il placea pe asa zisul meu prieten.» Mersera pe bulevardul care ducea spre strada lor.
-Tu nu o iubesti pe Andreea, nu? intreba inainte sa se gandeasca Silvia.
-Ce?! intreba uimit Alex.
-Scuze, uita ce-am intrebat. Sunt putin cam trista si nu aveam ce face.
-Ok! Dar, de ce esti trista?
Silvia se opri si se intoarse cu fata spre Alex. Acesta se uita uimit la ea, caci avea si motiv: roscata avea in ochi lacrimi amare. Printre suspine, zise:
-Din cauza ta! Te iubesc cum n-am iubit pe nimeni!
Fara sa mai spuna ceva, fata fugi repede si ajunse acasa. Tranti usa si urca scarile spre camera sa. Se tranti pe pat si incepu sa planga. Nu departe de casa fetei, defapt chiar langa aceasta, Ana era foarte fericita. Se duse la baie, pentru as face un dus. Picaturile de apa cadeau pe corpul ei fin, si dupa cateva secunde erau inlocuite de altele. Dupa ce termina dusul, se infasura intr-un prosop si se uita la ceas. Era 6 si jumatate, asta insemna ca mai avea ceva timp pana la intalnirea cu Silviu. Se duse in dressing si isi lua o rochita scurta, verde si o pereche de balerini, de aceeasi culoare. Se duse pana la oglinda, se farad putin, apoi isi lua o pereche de cercei cu inimioare, din argint si un colier cu medalion la fel.