Cocktail de vise

[Nya.]

Vă multumim de comentarii. (: @Rose - Noi nu consideram o greşeală faptul că punem space înainte de "?" sau "!". Vom încerca să respectam ce ne-ai spus.
Anunţ de pe acum că nu vom posta chiar foarte repede capitolele, deoarece noi când scriem vrem să iasă ceva frumos şi astfel stam cu anii la o propozitie, dar pai un capitol întreg.

2

Accept orice, dar nu pe ea

Ochii mi se roteau plictisiți prin camera absolut banală. Pereții – ce erau vopsiți în roșu și verde – nu mi se mai pareau la fel de atractivi ca altă dată. Eram plictisită. Eu, singura persoană care niciodată nu statea, eram al naibii de plictisită. Și oare de ce ? Pentru că fratele meu – acel adorabil și nu prea, pe nume Seth – plecase după ce primise un telefon, fară să se sinchisească să îmi spună cine avea atâta nevoie de el. Nu îmi placea să stau singură, din aceasta cauză nici nu prea eram pe acasă. Dar astazi, deși aveam atâtea chestii de facut, stateam în casă, plângându-mă de singuratate. Clar, eram o faptură mult prea ciudată pentru ca mintea mea – sau a oricui altcuiva – să mă înțeleagă. Mi-am trecut mâinile prin parul șaten – cu șuvițe naturale, blonde – fix ca o fatucă plictisită din filmele alea superficiale la care se uitau… ei bine, majoritatea fetelor. De mică, fusesem lângă Seth. Poate eram așa atașată de el – dar fară să i-o arat – datorită faptului că parinții mei nu fuseseră lângă mine. La cincisprezece ani, mi s-a parut normal să mă mut de acolo. Nu era casa mea – nu o simțeam așa. Seth a fost mai mult decât înțelegator și a acceptat să se mute cu mine în apartamentul – mult prea mare chiar și pentru doi – ce îl cumparasem cu banii lasați de bunica. La început crezusem că va fi super tare – petreceri nebune în fiecare noapte. Dar fratele meu mă lasa baltă de fiecare dată. Mereu cineva era mai important. Nu că m-ar fi deranjat neaparat, așa aveam libertatea mea. Puteam să stau cu o groază de baieți fară să aud replicile tipice ale lui Seth, ca "O să îl mai vezi vreodată pe vreunul din ei ? " şi "Macar îți place ?". Majoritatea îmi placeau, dar mă plictiseau repede. Erau ca niște pești tropicali ; îi țineai lângă tine o vreme, bucurându-te de faptul că cei mai frumoși sunt ai tai, apoi te plictiseai și îi uitai.

Nu eram curvă. Nu facusem nimic, în afară de niște saruturi mai mult sau mai puțin nevinovate. Fusesem cu această gloată de baieți doar ca să mă desprind de sentimentele mele pentru EL. Și nu îmi ieșise prea bine… Oh, Eric. Fară să vreau, lacrimi mi-au aparut în colțurile ochilor. Era singura persoană pentru care aș fi putut plânge – mai degrabă, pentru care mi-aș fi îngaduit să plâng. De fiecare dată când mă gândeam la el, sentimentele mele o lua razna. Pe de-o partea era iubirea atât de puternică, pe care i-o purtam. Pe de altă parte era furia provocată de mâna lui în jurul oricarei fete. Poate avea același remediu ca mine, poate și el umbla cu oricine – mă rog, aproximativ – numai ca să mă uite. Dar ce șanse ar fi fost ca el să simtă ceva mai mult decât un sentiment de fraternitate, pentru mine ? Îl avusesem cândva, când eram prea naivă să-mi dau seama cât de adorabil, perfect și minunat era pentru mine. Fusesem împreună cu puțin timp înainte de a mă muta de la parinții mei. Dar eram prea mică și mă desparțisem rapid de el. Ce prostuță ești, Hailey. Dacă n-ai arata așa bine, nu știu cum ai putea să te descurci.

M-am ridicat din pat, uitând să mă uit în oglinda de vis – a – vis. Știam ce aș fi vazut. Ochii mei, albastru închis, ce erau încadrați de niște gene lungi și dese, m-ar fi analizat din cap până în picioare. Buclele mele pareau aranjate la coafor, în lumina soarelui având reflexii de caramel. Buzele mele roșii s-ar fi arcuit într-un zâmbet mulțumit când ar fi vazut că sunt, fară doar și poate, perfectă. Picioarele-mi lungi s-ar fi vazut cel mai bine, datorită tricoului lunguț ce îmi acoperea trupul doar până la coapse. Când eram mică, mama mea încercase să mă bage în industria modeling-ului, dar eu am fost fermă de la început. Corpul meu, alegerea mea. Parea a fi cazul să mă îmbrac cu ceva mai decent. Mi-am pus o rochie roșu - deschis, scurtuță, cu niște panglici negre – Ralph Laurent, ce mi-o facuse cadou Seth de Craciunul trecut. Am apasat butonul de la fix, imediat cum am ajuns în sufragerie, pentru a verifica mesajele. Un singur mesaj mi s-a parut mai demn de luat în seamă.

Hei, Ley. Aranjează camera de oaspeți, te rog. Și ia un calmant, ca să nu faci vreo scenă. Ajungem în vreo jumatate de oră.

Mesajul fusese lasat cam acum zece minute. Lasând la o parte faptul că sunase pe fix și nu pe mobil, mă cam alarmase. O scenă ? Eu ? Eu nu mă crizez. Eu sunt o fire liniștită… Ok, bine, nu chiar. Nu am mai vrut să-l sun înapoi, eram sigură că va ajunge în curând. Chiar eram curioasă cine ar putea să stea la noi. Îl mai gazduisem, de câteva ori, pe un prieten de-al lui Seth, Jared, dar știu că acum era plecat în vacanță. Poate se întorsese mai devreme. M-am dus într-o cameră, pe care nu o foloseam, dar era perfectă pentru oricine ar fi venit pe la noi. Era toată în nuanțe de portocaliu deschis și în stare foarte bună. Nu prea aveam ce să îi fac. Am deschis geamul, să se aerisească puțin și am pus vreo două carți pe birou, doar așa, de aspect, să parem a fi oameni culți – dacă Ghid de gatit pentru nepricepuți suna a ceva cult. M-am dus la bucatarie și am pus la microunde niște popcorn, ce se presupunea a fi masa de seară. Macar evoluasem de la ciocolata din ziua precedentă. M-am cocoțat pe blatul din bucatarie, analizându-mi unghiile. M-am strâmbat critic, nu avusesem timp să îmi fac o manichiură ca la carte, de ceva timp, așa că o unghie era ușor ciobită, iar alta era pe punctul de a se rupe. Am luat trei castroane mari din dulap, pe care le-am umplut cu popcorn-ul fierbinte. Cum era de așteptat, punga din hârtie m-a fript și am scapat-o pe jos ( apoi am ridicat-o, dar îndemânarea mea tot a fost pusă în practică ). Isteață mai ești, Hailey. Am auzit ușa deschizându-se și voci, șoptind. Am alergat repede spre hol și am ramas în loc. În fața mea erau Seth, Eric și… Natalie. Am strâmbat din nas. Nu ea ! NU EA ! Era carată de fratele meu și parea ranită, ca după o porție de plâns bun. Cam intuiam eu ce s-a întâmplat.

- Să înțeleg că prințesa s-a trezit din visul în care e iubită rau de tot ? am spus cu un ton sarcastic și rece.
- Înainte să fii rea, ea va sta la noi o vreme. Nu îmi pasă ce probleme aveți voi, dar vom avea grijă de Talie, mi-a spus Seth hotarât.
- Oh, hai, Sethie. Știu că ești suparat pe mine pentru că ți-am distrus tricoul preferat, ți-am vopsit parul în albastru, îți pocesc numele mai mereu și încă o groază de prostii de astea, dar toate s-au remediat. Așa că nu înțeleg de ce te râzbuni, aducând-o pe asta din casa mea.
- Ley, hai să vorbim puțin, îmi zise Eric și mă luă spre bucatarie.

Când i-am simțit mâna pe pielea mea, nu am mai putut riposta. Era atât de placut. Dar nu mă putea convinge s-o accept pe Natalie aici.

- Cum te-ai prins și tu, nenorocitul acela care nu ar mai exista acum, dacă ar fi după mine, a înșelat-o pe sora mea, chiar când ea voia să se mute cu el. Mama a avertizat-o, dar ea, evident, nu a ascultat-o. Are orgoliul prea mare ca să se ducă înapoi acasă, așa că te rog, fă-o pentru mine. Las-o să stea aici. Te rog.

Apoi se aplecă spre mine, mângâindu-mi fața. Îi puteam simți parfumul scump și atât de tipic lui. M-a privit prelung în ochi, oftând, apoi sarutându-mi fruntea. Mi-am strâns brațele în jurul lui, cât de tare am putut.

- O să o iau ca pe un da. Râse. Poți să îi faci tu un ceai, te rog ?

Mi-am dat ochii peste cap, aprobând. Oh, deci acum eram și infirmieră ? Am pus apă într-o cană, punând-o la încalzit. Deși adoram să îl am pe Eric aproape și să fac tot ce voia el – în jurul lui eram cea mai prostuță persoană care putea exista, chiar mai rau decât de obicei – nu îmi prea placea că o ajutam pe fata aia. Din totdeauna o urâsem, de ce s-ar fi schimbat asta acum ? Am pus un pliculeț de mentă în cană și am mers spre camera în care era ea. Seth și Eric stateau pe canapeaua micuță din colț, pazind-o ca pe prințesa din turn. I-am pus cana de ceai pe masă, analizând-o puțin. Era clar darâmată, mi-era puțin milă de ea. Dar era cazul să se trezească, viața nu e o bombonică. Fratele meu se ridică și mă luă în brațe. M-am strâns la pieptul lui.

- Știu că am fost rau cu tine și îmi pare rau. Nu știu ce aș fi putut face dacă ai fi pățit și tu ca Talie, îmi spuse și mă sarută pe frunte.
- Sethie, știi prea bine că de ea îți pasă mult mai mult. Plus, eu nu aș putea păți așa ceva niciodată. D-asta umblu cu atâția, i-am raspuns fluturând inocent din gene.

Își dadu ochii peste cap – ah, cât semana cu mine când facea asta - și mă înghionti puțin. I-am dat o palmă peste spate, uitându-mă urât la el. El mă trase de bucle, iar eu l-am tras de nas. Erau atât de tipice bataile astea ale noastre.

- Sunteți așa amuzanți, spuse Natalie chicotind.
- Da, ni s-a mai spus, i-am raspuns superior. Acum, dacă asistența îmi permite, eu voi ieși să mă întâlnesc cu Andrew, am adaugat pe un ton serios – ce nu era deloc genul meu.
- Încă e cu Andrew ? întrebă Eric, uitându-se ciudat.
- Am fost la fel de șocat, zise Seth, râzând spre mine.

Am parasit camera, ducându-mă repede în hol. Mi se paruse mie sau Eric paruse puțin suparat când auzise de Andrew ? M-am încalțat cu niște sandale negre și am ieșit afară. Știam unde l-aș gasi pe așa-zisul-meu-iubit-da’-nu-prea. Pierdea vremea ca deobicei în fața blocului sau, cu diverși – care nu-mi placeau deloc. Când m-a vazut a venit fuguța spre mine și m-a strâns în brațe, zici că eram vreun trofeu firav, iar ceilalți trebuiau să vadă că sunt a lui. A vrut să mă sarute, dar în schimb i-am întors obrazul. I-am auzit pe ăia, de se intitulau a fi prietenii lui, râzând. Am fluturat inocent din gene, iar el m-a luat de mână și se așeză pe bancă. Eu m-am întins, punându-mi capul pe picioarele lui. Andrew era frumușel – parul șaten - roșcat și ochii albaștrii îl faceau să fie perfect – cu pielea destul de albă. Era înalt și slab, dar nu genul deșirat, ci cumva… sanatos. Fizicul mergea, dar în rest era plictisitor. Era în stare să mă țină de mână o zi întreagă, fară să zică nimic. Dar avea un curaj câteodată care mă dadea pe spate. Problema era că el chiar mă iubea. Și cred că și mie îmi placea destul de mult. Dar nu mă putea face să-l uit pe Eric. Cu Andrew era atracție mai mult ca orice. Cu Eric era… totul. Sau fusese. Nici nu știam cum să mă exprim când venea vorba de el. I-am simțit mâna șatenului, mângâindu-mi parul. Am închis ochii și am oftat când am simțit că se apleacă spre mine și își freacă buzele de ale mele. Era placut, nu o puteam nega. L-am lasat să mă sarute cum trebuie. Voia să facă asta mai mult datorită privirilor celor din jur ațintite asupra lui. Cam toți pareau a spune haide, sarut-o pe Regină. Deși era patetic, îl puteam înțelege. Pusese mâna pe mine, se putea lauda. Să o ai la braț pe frumoasa Hailey Dawn Carter, cea care facea mulți baieți să viseze mai puțin inocent la ea, nu era chiar de colo. Știam asta și îl lasam să pară mai important decât era. Macar atâta să fac și eu pentru el. Știam că, în majoritatea timpului, eram o nenorocită cu el, dar nu-mi parea prea rau. M-am ridicat din brațele sale, stând normal pe bancă.

- Cum de ești așa tacută azi, iubito ? mă întrebă Andrew, zâmbind cald.
- Natalie stă la mine, am mormait. Au adus-o Seth și Eric.
- Eric ? l-am simțit încordându-se.

Of, doamne. Problema era că șatenul meu nu era chiar așa fraier. Știa cât puteam ține la fratele rivalei mele. Știa că îl iubeam, dar totuși nu comenta. Se prefacea că nu vedea privirele lungi ce i le aruncam lui Eric, atât de evidente pentru restul. Și uram să îl ranesc atât de tare. Dar ce aș fi putut face ? Nimeni, absolut nimeni, nu-l putea scoate pe brunet din viața mea. Pentru că… ce simțeam pentru el era atât de unic și de special încât nu puteam renunța la el. Am auzit telefonul sunând cu noua melodie de la trupa mea ( și a altora ), Backstreet Romance. Oh, Doamne, vocea mea suna atât de bine. Iar acordurile de chitară ale lui Seth sunau perfect, deși lipsa bass-ului era cam evidentă. Am vazut că mă sună Eric, dar la fel vazuse și Andrew. Îmi luă telefonul din mână și raspunse.

- Sunt iubitul lui Hay, așa cum bine știi. Tu nu ai ținut-o lângă tine. Acum nu o mai suna atâta. Nu are nevoie de tine.

Mă uitam oripilată la el. Ba da, aveam nevoie de el mult mult mult. Închise telefonul brusc, dându-mi-l înapoi. M-a privit serios, apoi a oftat, sarutându-mi fruntea delicat. Într-o secundă m-am ridicat de pe bancă și l-am fixat cu o privire de gheață.

- Andrew, ți-am permis eu să-mi atingi mobilul ?
- Uiți că eu sunt iubitul tau și nu el ? mi-a raspuns, puțin temator.
- Ei, uite că nu mai ești.

I-am putut auzi prietenii râzând și întrebându-l de ce mă lasă să fac pe șefa. El a tacut. Așa și trebuia. Am plecat spre casă, clocotind de nervi. Prostuță, prostuță, dar nu faci așa ceva cu mine. Uram să ia cineva decizi în locul meu. Știu că reacționasem cam urât, dar fazele astea nu le suportam. Eram îngrozitor de nervoasă, dar și confuză. Oare de ce voia Eric să vorbească cu mine ? Poate voia să iasă cu mine sau să-mi zică că mă iubește. Oh, da, visează mult și bine, Hailey. Am ajuns, mai repede decât credeam, acasă. Când am intrat, era o liniște deplină în casă. M-am uitat pe ușa de la camera în care statea Natalie. Am zâmbit ușor când am vazut-o ghemuită la pieptul fratelui sau. Când îi vedeai așa apropiați, îți dadeai seama imediat că erau frați. Era o legatură puternică între ei. M-am îndreptat ușor spre camera mea. Mi-am pus o camașă de noapte pe mine, după care m-am dus la Seth. Mă bucuram că era acolo și că nu dormea – nu încă. Zâmbi când mă vazu. M-am dus lângă el în pat, tragând patura peste noi.

- M-am desparțit de Andrew, i-am spus nepasatoare.
- Chiar îl iubești, nu-i așa ? m-a întrebat și mi-am dat seama că se referea la Eric.
- Contează, Sethie ? El de abia dacă își aduce aminte de faptul că am fost o dată cu el. Mă vede doar ca rivala lui Natalie și sora ta mai mică.

Acesta oftă și mă strânse în brațe. Îmi placeau momentele în care stateam cu fratele meu. Înțelegeam de ce atâtea fete erau îndragostite de el, nu puteai să nu ții la el. Deși ne certam îngrozitor de mult, când eram amândoi calmi, ne înțelegeam minunat.

- Te iubesc, Sethie…
- Și eu, piticanie adorabilă.

Ultimul lucru pe care mi l-am adus aminte a fost că șatenul mi-a sarutat fruntea. Apoi am adormit.
Când m-am trezit, a trebuit să stau puțin înainte să mă dezmeticesc. Ce se întâmplase ieri ? Informațiile au venit pe rând – Natalie. Andrew. Oh, cacat. M-am uitat în jurul meu și am vazut că Seth nu era acolo. Plus, era liniște în casă. Sper că nu mă lasaseră singură. Cred că fusesem destul de clară când am spus că mor de plictiseală. M-am ridicat din pat, întinzându-mă. M-am analizat în oglinda de lângă pat – parul îmi era ravășit, aveam cearcane, dar, cumva, tot eram frumoasă. Am auzit zgomot din bucatarie, așa că am alergat într-acolo. M-am așteptat să-l gasesc pe Seth, dar când colo, Eric era acolo, prajind niște ouă. Ne-am holbat puțin unul la altul. De abia atunci realizam cât de scurtă era camașa de noapte. El a tușit scurt, apoi a spus :

- Seth și Nat au ieșit la o plimbare, ea chiar avea nevoie. Mi-a spus Seth de tine și Andrew. Îmi pare rau.

Da, serios ? După cum zâmbești, n-aș zice.