Viaţa mea e frumoasã exact asa cum e ...

[Pustoaica_cu_ochii_verzi]

Desclaimer: Nu detin nici un personaj naruto, toate ii apartin lui
Masashi Kishimoto si nu fac profit pe seama lor.

Viata e frumoasã exact asa cum e …[font=Arial]


1. Trecutul meu




Mereu m-am intrebat de ce viata nu mi-a dat niciodatã ceea ce mi-am dorit . De ce nu puteam avea viata altor fete de cinsprezece ani … de ce eu trebuia sã imi trãiesc fiecare zi in durere , suferintã si lacrimi , in tristete si singurãtate . Pentru cine nu stie , singurãtatea este cea mai grea pedeapsã , sã trãiesti singur , nimãnui sã nu-i pese de tine , sã nu ai cu cine schimba o vorbã , nu doresc nimãnui sã cunoascã acest sentiment cãci este foarte aspru si fãrã mila . Uneori imi doresc sã fiu din nou micã , sã stau cu capul in poala mamei mele , Kaya , care imi povestea noaptea fel si fel de intamplãri cu printi , cu multe comori si cu un final fericit … Eram asa o fetitã naivã , care credea tot ce i se zicea , mereu mã gandeam cu o sã fie viata mea cand voi creste , credeam ca totul va fi roz , ca odata ce o sa fiu mare problemele mele vor disparea . Si totusi pe cat de optimista si increzatoare in viitor eram , viata s-a incapatanat sa imi demostreze ca nu este asa . Pentru inceput , tata era un betiv , care o batea pe mama si ne facea viata un iad – mie , surioarei mele Aiky si mamei noastre Kaya – asa ca mama a decis sa puna capat suferintei , prin as lua viata .

Flashback

15 Decembrie , era o zi friguroasa de iarna , eu impreuna cu surioara mea Aiky eram afara jucandu-ne cu zapada . Iarna era anotimpul preferat al surioarei mele de doar 4 anisori . Ne placea san e trantim in zapada , chiar daca era rece si aspra , cand eram impreuna niciodata nu simteam frigul . Mereu o luam si o tranteam in zapada iar ea incepea sa rada si imi spunea ca “ data viitoare nu ma mai iei tu prin surprindere Sakura “ . Sau de cele mai multe ori incepea sa faca ingerasi in zapada , cand o vedeai , cu parul blond ca spicul graului ravasit , cu ochiide un albastru-inchis care ma priveau cu atata veselie . Si in fine , dup ace ne jucam ea venea si ma imbratisa , in tot frigul puteam simti caldura din fiecare imbratisare pe care mi-o acorda , pentru ca era plina de iubire . Si ca de obicei , intrasem in casa si deodata am auzit un poc . Impreuna cu Aiky am luat-o la goana inspre locul din care a venit zgomotul . Cand am ajuns in bucatarie am ramas socata , acea imagine era graoznica … pe podea era o balta de sange si mama zacea in mijloc cu pistolul in mana dreapta . Cum a vazut asa Aiky a tipat cat au tinut-o plamanii si a fugit infricosata in camera ei . Desi pentru inceput nici macar nu am vrut sa mai fac un singur pas , simteam ca nu am forta sa intru acolo , dar nici sa plec , simteam nu imi pot controla picioarele … Totusi , nu stiu de unde am gasit puterea necesara si am intrat . Cu fiecare pas pe care il faceam simteam ca imi ingheata sangele in vene si cu pasi marunti si nesiguri , m-am indreptat spre masa , acolo unde am vazut un biletel . L-am ridicat de pe masa si am inceput sa citesc

Draga Sakura ,

Eu nu mai pot trai asa … aseara tatal tau m-am batut ca un animal , a dat in mine pana cand sangele a inceput sa curga din ranile lasate de el . Desi va iubesc pe tine si pe Aiky ca pe ochii din cap , nu mai pot trai asa . Te rog sa ai grija de sora ta mai mica . Vreau doar sa stiti ca va iubesc si sa ma iertati pentru ca am ajuns la o astfel de solutie drastica .

Cu dragoste ,
Mama ta

Urmatoare zi , cand tata a ajuns acasa si a vazut ce s-a intamplat in casa , nu a zis nimic . Nu aa exprimat nici un fel de sentiment .. nici nu e de mirare , era mort de beat , nici nu cred ca constientiza gravitatea problemei . Era intr-o stare avansata de ebrietate si nici treaz nu era prea normal … Nu stiu ce s-a intamplat pentru ca eu iesisem putin pana afara , am auzit doua focuri de arma si am luat-o la fuga catre casa … Aiky , impreuna cu tata erau , morti . Intotdeauna am stiut ca tata e nebun , dar niciodata nu m-am gandit ca ar fi in stare sa isi omore propria fiica .

End Flashback

De atunci in fiecare zi m-au urmarit regretele sau mai bine zis regretul .. regretul ca daca eram acolo , poate o salvam pe Aiky . Mereu m-am gandit ca mai bine eram eu acum in ceruri nu ea …
Si de atunci , am fost singura , fara familie la o varsta destul de frageda de doar 6 ani . Nimeni nu ma baga in seama toata lumea ma respingea , ma judeca si ma batjocorea .
Tostusi , cu timpul am invatat sa nu ma mai judec asa dur . Si totodata cu timpul mi-am dat seama ca poate a fost mai bine asa , viata a fost rea cu mine doar ca sa ma intareasca si in timp mi-am dat seama ca dupa fiecare ploaie , iese si soarele si apare un curcubeu minunat .
Si … acesta este trecutul , pentru ca prezentul sta cu totul altfel …




!!!!! Stiu ca este scurt , dar sper ca este scurt si bun decat sa fi fost lung si prost :P . Sper ca am destula descriere si restul . Acesta este doar un capitol de inceput , ve-ti vedea din capitolul urmator cum stau cu dialogul si tot . VREAU SA MENTIONEZ CA NU VA FI DRAMA SAU CEVA DAR NU ESTE SASUSAKU !!


Scuze ca nu am scris decat putin cu diacritice dar sunt obosita :*

p.s nu stiu cand postez nextul pentru ca dau teza pe 9 mai :X la romana . papa .