O noua viata

[Denny]

Bun ... m-am decis sa fac un fic [altu la colectie :-" ].
Sper sa va placa si ... :-" ... sa ma criticati :-"

Capitolul I

Era o noapte cam tensionata pentru o tanara de 16 de ani, statea intr-un pat care era pe cale de a se strica complet. Era toata transipirata, si striga intr-una niste cuvinte. Ceilalti copii care stateau in aceeasi camera cu ea erau obinuiti cu aceste cosmaruri, stiau ca este vorba despre ea cand striga cineva. Dimineata venea si ea cu greu, copiii erau deja toti in picioare si mergeau la cantina unde se servea "micul dejun" , desi era destul de greu sa il numesti asa. O tanara statea pe pat si medita cand, s-a apropiat de ea o femeie invarsta. Avea o figura de care toti se speriau si nu parea tocmai genul de femeie pe care sa o ai ca sotie.

-Esti chemata la directiune, piticanie! Ii zise batrana pe un ton autoritar.

Fata nu zise nimic si trecu doar pe langa ea, indreptandu-se spre directiunea orfelinatului. Batu la usa si a spus un �Buna ziua� incercand sa fie politicoasa. In camera erau trei persoane care o priveau pe fata cu niste ochii mari. Directoarea orfelinatului nu era nici ea o femeie prea agregabila dar era mai buna decat secretara ei. Una dintre persoane se ridica de pe scaun. Era o femeie inalta cu parul de o culoare ce se putea asemana cu cea a sampaniei. Ochii ei albastri o priveau calduros pe fata. Cealata persoana era un barbat inalt cu parul saten si cu ochii verzi,ce nu exprimau deloc caldura dar nici raceala.

- Aceasta este ea? intreba mirata femeia.
-Da, ea este. Mama ei a murit cand avea 8 ani, iar identitatea tatalui ei nu s-a stiut niciodata. adauga directoarea cu mici detalii.

Fata ii privea si asculta cu atentie dar parea sa nu intelega foarte bine. Femia mai invarsta se aproprie de ea.

-De azi ei vor fi noi tai parinti: Domnul Down si doamna Down, ii declara femeia.

Fata ii privea socata pe oamenii ce stateau in fata ei. Se gandea intr-una la ceea ce auzise si ii se parea ca nu a inteles. In timp ce fata era pierduta printre ganduri, doamna Down a luat-o in brate imbratisand-o puternic. Fata ii raspunse si ea la imbratisare, dar tot nu parea prea fericita. Le spuse ca merge sa isi ia lucrurile si o sa poata placa. Iesi in fuga din birou, lasandu-i pe cei trei adulti sa ezolve ultimele tramite pentru plecarea fetei din acel loc. Isi stranse lucrurile care le avea si pleca inapoi spre directiune. Fata s-a indreptat alaturi de cuplu spre iesire, unde ii astepta o masina decapotabila, in care au urcat pornind la drum.
In timp ce automobilul se misca pe strazile aglomerate ale New-York-lui, tanara statea si se gandea la ce viata o asteptat alaturi de acest cuplu. Se gandea la o multime de lucruri cand, dintr-o data, o voce ii spuse ca au ajuns la destinatie. Nu-i venea sa creda ca au ajuns asa de repede. Cobora din masina si isi ridica ochii spre cladirea care era inaitea ei. Era o casa imensa, de o culoare galbuie spre alb, cu o gradina demna de invidiat. In spatele ei era o fantana artezia unde era amenajat un spatiu pentru petreceri. Cele trei persoane au intrat in casa, unde fata a putut observa o mobila superba, locul fiind decorat cu bun gust si rafinament. Copila se uita in jurul ei uimita si nu intelegea cum a ajuns intr-o casa ca asta. Pe scarile casei isi facu aparitia un baiat blond cu ochii albastri. Se vedea de la o posta ca semana cu mama lui.

-Daniel, ea este noua ta surioara. ii spuse mama lui cu o voce calma.
-Bine �ii raspunse baiatul in timp ce se indeparta. Credeam ca o sa aduceti o fata mai frumoasa.
-Ma numesc Amber, doamna Down cred ca stiti acest lucru. ii spuse fata. Ati putea sa imi spuneti unde este camera mea?
-A da, sigur am si uitat. Este sus langa cea a lui Daniel. Ii raspunse femeia.

Ajunsa in camera, Amber a ramas uimita, simtindu-se de-a dreptul incantata! Camera avea o nuanta de crem si totul se asorta. Patul era in mijloc, sifonierul era pe unul dintre pereti, iar langa pat avea un birou cu toate cele necesare. Langa sifonier avea o oglinda mare si frumos decorata de care fata se aproprie. Reflexia ei in oglinda era ca unei zeite, doar ca ea nu era. Parul ei lung pana la coapse si negru combinat cu ochii ei negri si cu pielea ei alba. Merse in baie si se baga sub dus, relaxandu-se. Dupa ce termina se duse in camera si deschise sifonierul, privind multitudinea de haine dinauntru. Avea din ce sa aleaga,asta era sigur. Pe cand se uita printre bluze incercand sa-si aleaga una usa se deschise...

-Tu? Ce faci aici? spuse fata uimita.