13-02-2011, 07:25 PM
Mulţumim tuturor pentru comentarii. Acum a venit rândul meu să aduc nextu. Menţionez că sunt începătoare, dar sper să vă placă. Scuzaţi eventualele greseli.
Enjoy
Cap 1. Libertate
Era deja dimineaţă. Timpul trecuse atât de repede încât m-am speriat când alarma ceasului a început să sune, poate era şi vina mea că am stat atat de mult seara trecută, dar voiam să traiesc din plin penultima seară de vacanţă. Adică îmi fusese atât de bine departe de agitaţia oraşului, de locurile atât de cunoscute dar, cel mai îmi placea faptul că nu a trebuit să o mai văd pe sora mea asta era cu adevărat o încântare, aveam totuşi o nemulţumire nu îmi placea că nu am putut să îl iau cu mine şi pe Fluffy micuţul meu ghemotoc de blană pe care îl iubeam nespus.
Flashback:
Era o zi ploioasă de toamna, tocmai avusesem una dintre obişnuitele mele certuri cu sora mea din cauza căreia luasem o notă proastă. Mergeam nervoasă pe o stradă lăturalnică, înjurând-o şi gândindu-mă cum să îmi remediez nota, când deodată un zgomt mi-a atras atenţia. Mă uitam în toate direcţiile vrând să vad de unde venea, atunci am vazut într-o cutie de carton un căţel alb ce nu parea să aibă mai mult de două sau trei săptămani era alb, dar avea blăniţa murdară, ochii mici şi negri păreau atât de nevinovaţi şi rugători.
- Ce e cu tine micuţule, ce fel de monstru ţi-a făcut asta?! Am zis cu voce tare îndreptându-mă spre el, dar văzându-mă se sperie şi se ascunse înapoi in aceea cutie. Era aşa drăguţ încât am hotărât să îl păstrez.
End Of Flashback
Acum că stau să mă gândesc ar trebuii să îi mulţumesc lui Abigail dacă nu mi-ar fi facut asta nu aş fi gasit niciodată acest caţeluş. Şi totuşi nu simţeam nevoia să o fac, ea era persoana pe care o uram cel mai mult pe lume nu ştiu de unde pornise toata aceea ură s-au dacă avusesem întradevar un motiv destul de bun, tot ce ştiam era că îmi făcuse prea mult rau ca să o pot ierta. De aceea ne petreceam vacanţa cât mai departe una de cealaltă. Uram să fim în acelaşi loc chiar uram asta.
- Phobe, esti gata? Am auzit vocea prietenei mele Sisy care mă striga. Ah firar uitasem complet trebuia să mergem să facem câteva cumpăraturi înainte de a pleca, chiar dacă asta facusem toată vacanţa trebuia să arătăm ,,fabulos" după cum zicea prietena mea.
- Imediat. Am strigat în timp ce am luat ce mi-a picat la mană pe mine adică o rochită albă, parul roşcat l-am lasat liber, m-am încălţat cu o pereche sandale fără toc şi gata.
- Credeam că ţi-am spus să fii gata la nouă fix îmi spuse blonda prefăcându-se că e supărată.
- Şi acum e nouă şi cinci minute îmi asum riscul să ştii i-am raspuns privind-o amuzată.
O iubeam pe fata asta, întodeauna ştia ce să spună pentru a mă face să mă simt bine, îmi era o prietenă atât de bună şi cel mai important o ura pe Abigail, cred că asta fusese unul dintre motivele pentru care devenit prietene. Eram anul întâi la liceu şi se pare că scumpa mea soră o umilise în faţa întregii clase doar pentru ca îi închise uşa în nas, de atunci o ura la fel de mult ca mine. Am privit-o zâmbind cred că iar pierduse ore întregi in faţa oglinzii, îi placea să fie mereu la modă. Parul blond până la umeri îl avea prins în două codiţe, purta un tricou roşu şi puţin decoltat, o fustă neagră şi o pereche de balerini negrii era aşa de drăguţă.
Mai întâi am mers la restaurant unde am luat micul dejun, apoi ne-am îndreptat spre magazine. Adoram să fac cumparături mai ales dacă asta însemna să arât mai bine ca Abigail iar asta îmi dadea o satisfactie si mai mare şi uite asa mi-am pierdut ultima zi de vacanţa cautând ţinuta perfectă, dar macar eram sigură că în prima zi de şcoală aveam să arât perfect.
Mâine avea să fie cea mai bună zi din viaţa mea şi nimeni nici macar sora mea nu avea cum să o strice. Astea au fost ultimele gânduri înainte de a mă urca în avionul privat şi de a pleca înapoi spre casă.
Enjoy
Cap 1. Libertate
Era deja dimineaţă. Timpul trecuse atât de repede încât m-am speriat când alarma ceasului a început să sune, poate era şi vina mea că am stat atat de mult seara trecută, dar voiam să traiesc din plin penultima seară de vacanţă. Adică îmi fusese atât de bine departe de agitaţia oraşului, de locurile atât de cunoscute dar, cel mai îmi placea faptul că nu a trebuit să o mai văd pe sora mea asta era cu adevărat o încântare, aveam totuşi o nemulţumire nu îmi placea că nu am putut să îl iau cu mine şi pe Fluffy micuţul meu ghemotoc de blană pe care îl iubeam nespus.
Flashback:
Era o zi ploioasă de toamna, tocmai avusesem una dintre obişnuitele mele certuri cu sora mea din cauza căreia luasem o notă proastă. Mergeam nervoasă pe o stradă lăturalnică, înjurând-o şi gândindu-mă cum să îmi remediez nota, când deodată un zgomt mi-a atras atenţia. Mă uitam în toate direcţiile vrând să vad de unde venea, atunci am vazut într-o cutie de carton un căţel alb ce nu parea să aibă mai mult de două sau trei săptămani era alb, dar avea blăniţa murdară, ochii mici şi negri păreau atât de nevinovaţi şi rugători.
- Ce e cu tine micuţule, ce fel de monstru ţi-a făcut asta?! Am zis cu voce tare îndreptându-mă spre el, dar văzându-mă se sperie şi se ascunse înapoi in aceea cutie. Era aşa drăguţ încât am hotărât să îl păstrez.
End Of Flashback
Acum că stau să mă gândesc ar trebuii să îi mulţumesc lui Abigail dacă nu mi-ar fi facut asta nu aş fi gasit niciodată acest caţeluş. Şi totuşi nu simţeam nevoia să o fac, ea era persoana pe care o uram cel mai mult pe lume nu ştiu de unde pornise toata aceea ură s-au dacă avusesem întradevar un motiv destul de bun, tot ce ştiam era că îmi făcuse prea mult rau ca să o pot ierta. De aceea ne petreceam vacanţa cât mai departe una de cealaltă. Uram să fim în acelaşi loc chiar uram asta.
- Phobe, esti gata? Am auzit vocea prietenei mele Sisy care mă striga. Ah firar uitasem complet trebuia să mergem să facem câteva cumpăraturi înainte de a pleca, chiar dacă asta facusem toată vacanţa trebuia să arătăm ,,fabulos" după cum zicea prietena mea.
- Imediat. Am strigat în timp ce am luat ce mi-a picat la mană pe mine adică o rochită albă, parul roşcat l-am lasat liber, m-am încălţat cu o pereche sandale fără toc şi gata.
- Credeam că ţi-am spus să fii gata la nouă fix îmi spuse blonda prefăcându-se că e supărată.
- Şi acum e nouă şi cinci minute îmi asum riscul să ştii i-am raspuns privind-o amuzată.
O iubeam pe fata asta, întodeauna ştia ce să spună pentru a mă face să mă simt bine, îmi era o prietenă atât de bună şi cel mai important o ura pe Abigail, cred că asta fusese unul dintre motivele pentru care devenit prietene. Eram anul întâi la liceu şi se pare că scumpa mea soră o umilise în faţa întregii clase doar pentru ca îi închise uşa în nas, de atunci o ura la fel de mult ca mine. Am privit-o zâmbind cred că iar pierduse ore întregi in faţa oglinzii, îi placea să fie mereu la modă. Parul blond până la umeri îl avea prins în două codiţe, purta un tricou roşu şi puţin decoltat, o fustă neagră şi o pereche de balerini negrii era aşa de drăguţă.
Mai întâi am mers la restaurant unde am luat micul dejun, apoi ne-am îndreptat spre magazine. Adoram să fac cumparături mai ales dacă asta însemna să arât mai bine ca Abigail iar asta îmi dadea o satisfactie si mai mare şi uite asa mi-am pierdut ultima zi de vacanţa cautând ţinuta perfectă, dar macar eram sigură că în prima zi de şcoală aveam să arât perfect.
Mâine avea să fie cea mai bună zi din viaţa mea şi nimeni nici macar sora mea nu avea cum să o strice. Astea au fost ultimele gânduri înainte de a mă urca în avionul privat şi de a pleca înapoi spre casă.