23-09-2010, 08:27 PM
Important!Acest capitol este scris de mady. Eu doar postez ce a scris ea, dat fiind faptul ca nu-i mai functioneaza calculatorul. Enjoi!!
Eram incantata. Planul meu era fara cusur, iar daca Mark il va respecta, voi avea grija sa il rasplatesc... asa cum numai eu stiu.
-Pana acum trebuia sa se intoarca! Oare de ce nu a venit? S-a intamplat ceva? Nu, Adelin, nu! Totul merge ca pe roate, exact asa cum ai anticipat. Iar daca...
-Iar daca Mark da gres, va regreta. Va regreta ziua in care m-a cunoscut! Iar Karina... Of, Karina... O voi lovi acolo unde o doare mai tare, o voi distruge bucatica cu bucatica, o voi umili... Dar, i-a stai! Deja fac asta!
Am ras! Un ras sinistru, rautacios a rasunat in intreaga vila, dandu-i un aer putin ciudat, ca sa-l numesc asa. Era ora sase si treizeci de minute, iar Mark nu dadea nici-un semn de viata. Eram putin ingrijorata, dar numai gandindu-ma la suferinta si umilinta pe care Karina le va indura, inlatura orice gand al unei posibile nereusite, facand loc unei imense sadisfactii.
-Ia, stai! Poate s-a intors dar eu eram inca in camera mea, iar acum, il astept aici ca o pupaza.
Si condusa de acest gan m-am indreptat spre camera soferului. Ajunsa, intr-un final, acolo, am batut grabita la usa, dar vazand ca nu imi raspunde, intru fara nici cea mai mica ezitare, dar camera, surpriza... era goala.
-Pe unde dracu umbla incompetentu' asta?! Pff! Mai bine il astept aici, nu cumva sa vina si dupa-aia sa plece iar.
In timpul asteptarii mele in camera lui, am inceput sa inspectez putin locul.
-Hmm... Deci asa arata camera unui sarantoc. Jalnic, absolut dezgustator!
Da! Era o camera oribil de simpla. Nu avea decat un pat amarat, o masuta din sticla, o noptiera, un fotoliu si un mini-televizor.
-Oribil! Nu pot sa cred ca toate camerele servitoarelor arata ca asta, dar ce mai conteaza? Ar trebui sa le multumeasca celor ca noi, ca ii hranim pe ei si famiile lor mizere. Cata simplitate... Dezgustator, dar in fine. Oricum, am lucruri mult mai interesante de facut decat sa imi jignesc angajatii, cum ar fi... Sa cotrobai prin camera aratosului meu sofer.
-Asa, sa vedem de unde sa incepem!
Si, zicand acestea, am inceput sa caut prin toata incaperea. Cine stie, poate voi gasi ceva interesant. Dar, dupa putin timp, am realizat ca in camera aceea nu exista decat praf.Dezamagita de "investigatia mea", m-am decis sa plec, dar, brusc, mi-am amintit ca in micuta notiera de langa pat nu mi-am bagat nasul curios. Si, hotarata sa o deschid nu am mai stat pe ganduri.Noptiera era micuta si cuprindea decat doua sertare. In cele din urma, am deschis unul din ele, si am ramas uimita, cand am gasit o poza cu el si cu o domnisoara destul de draguta, pe care o tinea protector in brate. Initial am crezut ca era iubita lui, dar dupa ce am citit scrisul de pe spatele pozei am inteles ca, defapt, era sora lui. Am asezat poza la locul ei si, nemaigasind nimic interesant, am deschis cel de-al doilea sertar.
-Pff! Aici sunt numai acte si tot felul de pro... Dar asta ce e?!
Printre mormane de harti am gasit din intamplare un plic pe care scria...
-Yuri??!!!!! am strigat. Nu se poate! Nu, Adelin! Precis este o greseala. Nu se putea... Yuri... Nu, pur si simplu nu e!
Cu siguranta era doar o coincidenta de nume. Da, asta trebuia sa fie! Eram atat de agitata, incat nu am observat ca in plic era si o scrisoare, dar de indata ce am descoperit-o am si deschis-o.
- Sa vedem cine este acest Yuri!
Eram emotionata, agitata... Eram atat de surprinsa incat imi tremura tot corpul, insa nu am cedat si am deschis scrisoarea.
" Draga Mark,
Iti scriu tocmai din Anglia pentru a te atentiona in legatura cu Adelin. Te rog sa ai mare grija de ea pentru ca nu vreau sa i se intample ceva. Stiu ca este cam dificila, dar incearca sa te obisnuiesti cu atitudinea ei de fetita rasfatata si capricioasa si incearca sa nu dai de banuit nimic. Nu vreau sa stie absolut nimic de mine, asa ca nu te da de gol! Sper sa nu dai gres.
In plic vei gasii suficienti bani pentru cheltuielile tale. Ai grija ca totul sa iasa exact asa cum am planuit!
P.S. In curand vei avea din nou vesti de la mine."
Nu imi venea sa cred, pur si simplu mi se parea cu neputinta.
-Ca dracu mai e si asta?! Cum se poate ca Yuri, baiatul pe care l-am iubit mai mult decat viata mea, sa-mi faca una ca asta?! Nu poate fi adevarat! spuneam in timp ce obrajii mei albi ca neaua erau invadati de lacrimi. Nu se poate sa imi faca asta! Si cine mai e si Mark asta?
Brusc, m-am oprit din plans, incepand sa imi sterg lacrimile. Chiar, ce fel de persoana se ascundea sub masca atragatorului meu sofer si de ce l-a pus Yuri sa aiba grija de mine? Si despre ce plan tot vorbea?
-Trebuie... Trebuie sa afla ce se petrece aici. Si daca pentru asta trebuie sa mint, sa insel sau sa calc in picioare pe oricine imi sta in cale... O voi face! Oricum, la asta ma pricep cel mai bine, nu?
Eram incantata. Planul meu era fara cusur, iar daca Mark il va respecta, voi avea grija sa il rasplatesc... asa cum numai eu stiu.
-Pana acum trebuia sa se intoarca! Oare de ce nu a venit? S-a intamplat ceva? Nu, Adelin, nu! Totul merge ca pe roate, exact asa cum ai anticipat. Iar daca...
-Iar daca Mark da gres, va regreta. Va regreta ziua in care m-a cunoscut! Iar Karina... Of, Karina... O voi lovi acolo unde o doare mai tare, o voi distruge bucatica cu bucatica, o voi umili... Dar, i-a stai! Deja fac asta!
Am ras! Un ras sinistru, rautacios a rasunat in intreaga vila, dandu-i un aer putin ciudat, ca sa-l numesc asa. Era ora sase si treizeci de minute, iar Mark nu dadea nici-un semn de viata. Eram putin ingrijorata, dar numai gandindu-ma la suferinta si umilinta pe care Karina le va indura, inlatura orice gand al unei posibile nereusite, facand loc unei imense sadisfactii.
-Ia, stai! Poate s-a intors dar eu eram inca in camera mea, iar acum, il astept aici ca o pupaza.
Si condusa de acest gan m-am indreptat spre camera soferului. Ajunsa, intr-un final, acolo, am batut grabita la usa, dar vazand ca nu imi raspunde, intru fara nici cea mai mica ezitare, dar camera, surpriza... era goala.
-Pe unde dracu umbla incompetentu' asta?! Pff! Mai bine il astept aici, nu cumva sa vina si dupa-aia sa plece iar.
In timpul asteptarii mele in camera lui, am inceput sa inspectez putin locul.
-Hmm... Deci asa arata camera unui sarantoc. Jalnic, absolut dezgustator!
Da! Era o camera oribil de simpla. Nu avea decat un pat amarat, o masuta din sticla, o noptiera, un fotoliu si un mini-televizor.
-Oribil! Nu pot sa cred ca toate camerele servitoarelor arata ca asta, dar ce mai conteaza? Ar trebui sa le multumeasca celor ca noi, ca ii hranim pe ei si famiile lor mizere. Cata simplitate... Dezgustator, dar in fine. Oricum, am lucruri mult mai interesante de facut decat sa imi jignesc angajatii, cum ar fi... Sa cotrobai prin camera aratosului meu sofer.
-Asa, sa vedem de unde sa incepem!
Si, zicand acestea, am inceput sa caut prin toata incaperea. Cine stie, poate voi gasi ceva interesant. Dar, dupa putin timp, am realizat ca in camera aceea nu exista decat praf.Dezamagita de "investigatia mea", m-am decis sa plec, dar, brusc, mi-am amintit ca in micuta notiera de langa pat nu mi-am bagat nasul curios. Si, hotarata sa o deschid nu am mai stat pe ganduri.Noptiera era micuta si cuprindea decat doua sertare. In cele din urma, am deschis unul din ele, si am ramas uimita, cand am gasit o poza cu el si cu o domnisoara destul de draguta, pe care o tinea protector in brate. Initial am crezut ca era iubita lui, dar dupa ce am citit scrisul de pe spatele pozei am inteles ca, defapt, era sora lui. Am asezat poza la locul ei si, nemaigasind nimic interesant, am deschis cel de-al doilea sertar.
-Pff! Aici sunt numai acte si tot felul de pro... Dar asta ce e?!
Printre mormane de harti am gasit din intamplare un plic pe care scria...
-Yuri??!!!!! am strigat. Nu se poate! Nu, Adelin! Precis este o greseala. Nu se putea... Yuri... Nu, pur si simplu nu e!
Cu siguranta era doar o coincidenta de nume. Da, asta trebuia sa fie! Eram atat de agitata, incat nu am observat ca in plic era si o scrisoare, dar de indata ce am descoperit-o am si deschis-o.
- Sa vedem cine este acest Yuri!
Eram emotionata, agitata... Eram atat de surprinsa incat imi tremura tot corpul, insa nu am cedat si am deschis scrisoarea.
" Draga Mark,
Iti scriu tocmai din Anglia pentru a te atentiona in legatura cu Adelin. Te rog sa ai mare grija de ea pentru ca nu vreau sa i se intample ceva. Stiu ca este cam dificila, dar incearca sa te obisnuiesti cu atitudinea ei de fetita rasfatata si capricioasa si incearca sa nu dai de banuit nimic. Nu vreau sa stie absolut nimic de mine, asa ca nu te da de gol! Sper sa nu dai gres.
In plic vei gasii suficienti bani pentru cheltuielile tale. Ai grija ca totul sa iasa exact asa cum am planuit!
Yuri!
P.S. In curand vei avea din nou vesti de la mine."
Nu imi venea sa cred, pur si simplu mi se parea cu neputinta.
-Ca dracu mai e si asta?! Cum se poate ca Yuri, baiatul pe care l-am iubit mai mult decat viata mea, sa-mi faca una ca asta?! Nu poate fi adevarat! spuneam in timp ce obrajii mei albi ca neaua erau invadati de lacrimi. Nu se poate sa imi faca asta! Si cine mai e si Mark asta?
Brusc, m-am oprit din plans, incepand sa imi sterg lacrimile. Chiar, ce fel de persoana se ascundea sub masca atragatorului meu sofer si de ce l-a pus Yuri sa aiba grija de mine? Si despre ce plan tot vorbea?
-Trebuie... Trebuie sa afla ce se petrece aici. Si daca pentru asta trebuie sa mint, sa insel sau sa calc in picioare pe oricine imi sta in cale... O voi face! Oricum, la asta ma pricep cel mai bine, nu?
:::Hot temptations:::Sweet sensations:::
:::Rhythmic motion:::Raw emotion:::
:::Your reaction:::To my action:::
:::Hour after hour:::Of sweet pleasure:::
:::Rhythmic motion:::Raw emotion:::
:::Your reaction:::To my action:::
:::Hour after hour:::Of sweet pleasure:::