Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Ganduri Arzatoare [yaoi]

#5
Ok, deci, ca sa lamuresc pe toata lumea, ideea cu cititul gandurilor a fost a mea, iar eu urasc tot ce tine de Twilight =)) A fost o coincidenta faptul ideea seamana ca cu a lui... habar nam. Mayer parca i se zice _-_ (inca nu-mi vine sa cred ca am avut aceeasi idee ca ea=)))
Oricum, faza e ca ideea mea nu e in niciun caz din Twilight, si cei care ma/ne cunoasteti stiti foarte bine ca nu copiez/copiem alte idei, nici din filme, nici anime si nici manga :D

Kissez :*

Si acum, urmatorul capitol si pozele sunt la sfarsit xD


Capitolul II

Ma aflam in apartamentul meu calduros, purtand o conversatie cu unul dintre angajatii mei, Lukas, un barbat de treizeci de ani, cu parul scurt, de culoarea spicului de grau, si cu ochii de un albastru deschis precum a cerului, ca majoritatea nemtilor, de altfel. Era imbracat intr-un costum negru, uzat si prafuit. Desi avea un anumit statut in "afacerea" mea, se putea observa ca nu punea prea mult pret pe aspectul sau. Ca si mine, el avea angajati, si cred ca era oarecum mandru, desi nu tinea de firea lui...
Sunau a fi interesante lucrurile ce imi erau spuse, desi, sa zicem ca eu cunosteam majoritatea oamenilor care fac parte din asa-zisa "companie" a noastra, de care, oricum nu sunt mai multi de maxim trei sute de persoane care o cunosc, avand in vedere ca oarecum e una secreta, iar cand zic "trei sute" nu ma refer din toata tara, ci din lume.
-Stii ca are puterea de a citi gandurile, dar in raport nu este mentionata si abilitatea de a le controla. E... un baiat special, dupa parerea mea, mi-a spus Lukas, incercand sa capete accentul italienesc, care cu siguranta nu-l putea prinde asa cum trebuie. Statea asezat pe fotoliul din piele neagra, sorbind din cand in cand din vinul pe care i l-am oferit, si fumand in acelasi timp o tigare, pe care o scutura destul de des deasupra scrumierei care era asezata pe masuta dinaintea fotoliului.
-Aproape ca-l ridici in slavi pe baiatul asta. Nu e chiar stilul tau... Dar sa stii ca tocmai mi-a crescut curiozitatea, am rostit, asezandu-ma pe celalalt fotoliu care este paralel cu al sau, incrucisandu-mi apoi bratele. Vreau sa il aduci odata sa il vad. Stii bine ca nu retin chipurile oamenilor din poze, desi le cunosc foarte bine calitatile, continui pe urma, umezindu-mi buzele cu lichidul rosu din paharul de cristal.
-Da. Am sa il aduc aici, inainte de a merge in misiunea pe care o va primi astazi, dupa ce te vei intoarce si tu de la intalnirea cu Adrian . Nu vrei sa o aduc si pe partenera lui?
-Nu ma intereseaza fata. Pe ea oricum am vazut-o, asadar ramane doar baiatul acela... Marko.
Barbatul a aprobat din cap, continuand apoi conversatia cu un alt subiect.

*

Ma aflam in apropierea Catedralei Sf. Petru, fiind nevoit sa ma intalnesc acolo cu un alt angajat al meu, la fel ca Lukas, cu care va trebui sa stau de vorba o perioada cam lunga de timp. Catedrala fiind la o distanta egala intre noi, am decis ca punctul de intalnire sa fie acolo, pentru ca apoi sa mergem intr-un pub sau poate un bar. In aproximativ cinci minute, ajung in locul stabilit si observ acolo pe cineva, care, nu stiu sigur daca e tipul potrivit, pentru ca ultima oara nu avea parul asa lung. M-am apropiat de el, dar cand am vrut sa vad cine anume este, atunci s-a intors brusc, izbindu-se de mine. Cu siguranta, nu el era persoana pe care se presupunea ca trebuia sa o intalnesc. Un baiat,mai mic decat mine la statura si putin mai slab, cu parul brunet, rebel, ce-i ajungea pana deasupra umerilor, statea agatat de mine cu o mana, timp in care cealalta a ridicat ochelarii de soare ce-i avea ce ochi. Si ce ochi... Am ramas oarecum stupefiat, deoarece nu se parea ca purta lentile de contact, iar culoarea aceea de violet chiar era de-a dreptul neobisnuita. Imi revin repede, observand ca nu numai ochii erau de neconceput, ci si frumusetea persoanei pe care ii poseda. Chipul cu niste trasaturi fine fara niciun fel de defect, dadea impresia ca nu e om, ci inger... iar buzele pline si rozali, parca cereau cu disperare numai sarutari patimase. Adevarul este ca nu ma interesau fetele, ci baietii, iar acele detalii la el, ma lasau fara cuvinte."De-a dreptul superb..." Am gandit eu, inca privindu-l cu o oarecare mirare.
-Imi cer scuze, spuse el, acele cuvinte rostite incet si neclar cu jumatate de gura.
Parca a vrut sa se indeparteze, insa de cum mi-a dat drumul camasii, a ramas acolo, inmarmurit, privindu-ma ca si cum ar fi vazut o fantoma, sau ceva de genul asta. Atunci observ doua suvite lungi din parul sau, care i se preling pana pe piept, dandu-i astfel o aparenta, oarecum feminina. Dar totusi, ca barbat pot spune ca era foarte atragator.
Era inca "pierdut in spatiu" asa ca am decis sa-mi aprind o tigare pana cand avea sa revina pe pamant. Nu puteam sa inteleg ce a patit. Ii fac un semn cu mana inaintea ochilor sai, indemnandu-l sa clipeasca des, revenind la realitate.
-Ai aterizat? Am intrebat in gluma, cu zambetul pe buze, incercand sa-l privesc in ochi.
-Ce idiotenie. Ai putina grija pe unde mergi, a spus el, incruntandu-se si ajutandu-ma sa imi dau seama inca din start ce fel de atitudine avea, Privirea lui confirmandu-mi acea idee.
-Baiete... duhnesti a aroganta, am rostit, eliberand fumul din plamani, tocmai pe chipul lui frumos, indemnandu-l sa tuseasca.
-Poftim?! a intrebat aproape strigand. Cine te crezi sa-mi vorbesti asa? a continuat apoi, incrucisandu-si bratele.
-Cum credeam. O voce frumoasa, dar folosita gresit. Nu ti se potriveste stilul asta.
-Habar n-ai ce vorbesti si nici cu cine. Nu ma cunosti! Ai face bine sa iti tii gura! Replica el, afisand o expresie increzuta.
-Din cate imi amintesc, asta e o tara libera si am dreptul sa spun ce-mi doreste inima, nu? replic pe urma, fara a-mi lua zambetul de pe buze.
A vrut sa-mi raspunda, insa mi-am auzit numele strigat, si m-am intors brusc. Era barbatul cu care trebuia sa ma intalnesc. Am mai tras un fum din tigare, apoi l-am salutat pe baiat, printr-o simpla miscare de mana, auzindu-l pe urma rostind in germana "Arschloch"*. Deoarece e a doua limba a mea, am inteles, si incepusem sa chicotesc in timp ce ma indreptam spre tipul celalalt.
-Dante, cine e baiatul ala? m-a intrebat el, privind peste umarul meu.
-Aroganta in persoana, am rostit apoi, continuand sa ma amuz.
Adrian era un barbat de aceeasi varsta cu Lukas, fara vreun fir de par in cap, supt la fata, si cu o mustata maronie ce-i ajungea pana la colturile gurii . Purta o camasa alba, in dungi negre diagonale si o pereche de blugi inchisi la culoare. Ne-am dus impreuna la un pub din apropiere pentru a discuta, si cu ocazia asta sa bem ceva... "Altceva decat vin", a spus el, stiind ca sunt un adept al acelei bauturi. "Flamin" este un local pe gustul amandurora, asa ca ne-am gasit locurile la una din mese, si am comandat ceea ce am dorit.
-Ma intreb cum se face ca nu iti petreci timpul cu prietenul tau, in loc sa te intalnesti cu mine, a zis el, zambind, dupa care si-a aprins o tigare.
-Hmm... Care din ei? intreb eu, cautandu-mi bricheta prin buzunar, nereusind din pacate sa o mai gasesc.
-Acum o saptamana, cand am vorbit, ziceai ca e unul de optsprezece ani, roscat si cu ochii albastrii...
-Ah, el e doar un... "prieten de sex". Intelegi ce vreau sa spun. Mai vine din cand in cand pe la mine. Dar nu am venit aici ca sa vorbim despre asta, asadar sa trecem la treburi mai seriose, spun eu, luandu-i bricheta, reusind in sfarsit sa-mi aprind tigarea.
A inceput sa imi explice care e treaba cu angajatii sai, gesticuland din maini si uneori vorbind atat de repede incat nu mai articula cuvintele asa cum ar fi trebuit. In mintea mea era un taraboi, asa ca ma gandeam la cu totul altceva... cum ar fi, baiatul acela. Cred ca avea vreo douazeci de ani... mai mic decat mine, oricum. Si probabil era neamt, desi nu prea semana cu unul. Ochii lui neobisnuiti, dar ai naibii de frumosi mi-au ramas imprimati in minte. Nu puteam crede ca exista o asemenea culoare a pupilelor, decat in desene. Dar se parea ca am intalnit pe cineva cu adevarat special, chiar daca aroganta ii ajungea pana peste cap, iar mandria ii iesea pe urechi.
-Dante, tu ma asculti sau imi bat gura degeaba? intreaba el, readucandu-ma cu picioarele pe pamant.
-Da, imi pare rau. am cazut pe ganduri, raspund eu, aruncand scrumul tigarii ce era aproape terminata. Ciudat, parca numai atunci am inceput-o. Te rog continua... si putin mai rar daca se poate, spun pe urma, luand o inghititura din bautura, care nici aceea nu stiam cand mi-a fost adusa.
Au trecut aproximativ doua ore, iar conversatia noastra se terminase. Ne-am salutat, iesind din local, si luand-o fiecare pe carari diferite. Nu dupa mult timp, ajung in apartamentul meu, si parca nu am facut mai mult de cinci minute pe drum... asta probabil e din cauza ca, din nou ma gandisem la baiatul ala. L-am vazut mai mult de trei minute, atunci? Nu cred. Dar a reusit sa-mi ramana in minte de parca l-ar fi indesat cineva acolo. Oricum, era ca un peste in ocean, asadar probabil nu aveam sa-l mai vad prea curand.
Stiam ca va trebui sa apara Lukas in curand, asa ca, m-am schimbat intr-o camasa pe care am lasat-o desfacuta la toti nasturii si niste pantaloni albi, , completand cu pantofii de aceeasi culoare. Dupa parerea mea, desi este o nonculoare, albul e absolut superb, si de aceea, efectiv il ador. Tot din acelasi motiv, majoritatea hainelor mele erau albe, si purtam o grija deosebita de tot ce e alb, nevrand sa patez ceva atat de pur.
Am auzit sunetul batailor in usa, iar persoana cealalta nu a mai asteptat sa raspund, ci a apasat sigur pe clanta, pasind in apartamentul meu. Era Lukas impreuna cu acel Marko, insa cand am observat ca era de fapt baiatul la care mi-a stat mintea tot timpul de cand l-am vazut, am ramas oarecum stupefiat, iar el la fel.
-Tu?! Am rostit amandoi deodata ca fiind trazniti de fulgere, si privindu-ne de parca ne-am dat cap in cap, nu alta...

________________
Arschloch= Nemernic

Piiiiiiiiics:

Asa, deci primul e Marko(frumusetea cu lanturile =P~), iar cel din a doua poza e Dante
---MY YAOI BLOG-- *click*
[Imagine: _Gay_Rights__by_Minty_Hippo.png][Imagine: Not_a_choice___stamp_by_ethereal_cr.gif]
Why is it that, as a culture we are more comfortable with seeing two men holding guns than holding hands? [Ernest Gaines]




Răspunsuri în acest subiect
Ganduri Arzatoare [yaoi] - de Sol - 31-12-2009, 02:17 AM
RE: Ganduri Arzatoare [Yaoi][ Kaname♥Gackt & Isoo° ] - de Yaoi Queen - 06-01-2010, 09:44 PM

Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  Ganduri. Unix 0 2.242 10-06-2012, 09:49 AM
Ultimul răspuns: Unix
  Ganduri.. Gabi Miau 0 1.625 02-04-2012, 10:03 AM
Ultimul răspuns: Gabi Miau
  Ciudate si imprastiate ganduri Evvie. 3 2.888 21-02-2012, 07:39 PM
Ultimul răspuns: Alisha
  Sentimente si ganduri yaoi maniac 0 2.203 22-06-2011, 02:36 PM
Ultimul răspuns: yaoi maniac
  Ganduri... Pixxie.' 4 3.479 04-04-2011, 10:08 AM
Ultimul răspuns: AngelWithBrokenWings
  Ganduri Nico Robin 4 3.859 16-06-2010, 04:57 PM
Ultimul răspuns: Aly
  Ganduri la miezul noptii aleee 5 3.398 24-05-2010, 02:10 PM
Ultimul răspuns: Jasmine


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)