29-10-2009, 08:19 PM
Minutele treceau, iar cei doi tineri continuau sa sa stea unul in bratele altuia, strangandu-se in brate. Bruneta si-a ridicat capul si a intalnit buzele baiatului. Limba tanarului s-a strecurat usor printre buzele fetei, plimbandu-se in voie prin cavitatea tinerei. Si-a strecurat o mana dupa ceafa ei, adancindu-se mai mult in sarut. Dupa cateva minute, cei doi si-au despartit buzele, privindu-se in ochi. Bruneta i-a mangaiat usor obrazul, afisand un zambet inocent. Brusc, adolescenta si-a indreptat privirea spre peretele din stanga ei, observand ca era destul de tarziu. L-a sarutat scurt pe tanar si i-a spus ca trebuie sa plece. Baiatul a lasat-o sa plece, insa nu inainte de a o mai saruta odata. Dupa ce s-a asigurat ca fata a parasit biroul, s-a asezat pe scaunul lui, lasandu-si capul pe spate. << Oare am facut bine ca i-am spus? Dar de ce am facut asta? Pana acum nu am mai avut incredere in nimeni. Oare incep sa ma indragostesc de Luna? Un lucru e cert: nu vreau ca alt barbat sa o atinga. Ea e numai si numai a mea. Mama, te rog ajuta-ma sa imi limpezesc gandurile.>>
Ajunsa in biroul ei, Luna a observat ca in incapere se aflau sase barbati, care discutau cu prietenii fetei. Aceasta s-a asezat pe scaunul ei, iar roscata i-a prezentat pe cei sase. Bruneta a zambit usor si a luat in mana CV-urile barbatilor. In timp ce le rasfoia, in mintea ei se derula povestea de viata a lui Julian. Nu mai era sigura de razbunarea ei. Mereu intervenea ceva care o abatea de la planurile ei. A tras aer adanc in piept si le-a spus barbatilor sa plece, facandu-i pe Ximena si Noah sa raman surprinsi. Bodyguarzi au facut o plecaciune in fata celor trei si au parasit incaperea, lasandu-i pe tineri singuri.
- Va rog sa nu ma intrebati de ce am facut lucrul asta, pentru ca nu as sti ce raspuns sa va dau. Doar nu imi pune intrebari.
- Nu te intreb nimic, Luna. Si fac asta pentru ca trebuie sa ai un motiv destul de intemeiat pentru care incerci sa iti distrugi viata. Am o programare la coafor. Ne vedem maine.
Roscata a parasit incaperea, lasandu-i pe cei doi singuri. Bruneta si-a acoperit chipul cu palma dreapta, suspinand adanc, in timp ce il privea pe roscat. Acesta dezaproba din cap, in timp ce studia un dosar.
- Luna in ultimul timp esti indecisa. Ai spus ca vrei sa te razbuni pe Ipori si Barios si sa angajezi doi barbati care sa te apare, iar acum ai dat inapoi. Te-ai intalnit cu Ipori si ti-a facut ceva? Nu crezi ca o ranesti pe Ximena, prin felul in care te comporti? Ea a fost mereu alaturi de tine. Cat timp ai fost pe patul de spital, nu s-a dezlipit de tine nici macar o secunda. Nu vrea ca tu sa suferi sau sa fii ranita. Ar trebui sa ii spui despre adevaratele tale intentii, inainte sa o pierzi. L-ai pierdut pe tatal tau din cauza lui Ipori, nu o pierde si pe prietena ta de o viata.
Fata asculta fiecare cuvant al baiatului, iar in mintea ei se confruntau doua optiuni. Sa ii spuna amicei ei despre Julian, sau sa taca. Si-a deschis laptopul si a observat ca avea un email necitit. A deschis mesajul si a afisat o fata surprinsa, care l-a facut pe Noah sa se ingrijoreze.
- Asculta aici: " Domnule Cesar, nu stiu care sunt motivele dumneavoastra pentru care nu ati mai venit in San Felix, insa vam fi recunoscatori, daca ati putea sa ne vizitati cat de repede e posibil. In ultimii ani, capitalul a crescut foarte mult si nu stim cum sa il administram. Va rog sa imi scuzati indrazneala, insa nu ar trebui sa va neglijati afacerile de aici. Va rog sa va faceti timp si sa veniti pe insula. Fiul dumneavoastra este foarte nerabdator sa va vada. Cu stima : Oldi Spiros."
- Dar asta inseamna ca...
- Tata are un fiu! Un fiu care locuieste izolat de lume, in Insulele Chile. Dar, cum e posibil asa ceva? Eu sunt singurul copil al familiei Dellakeza. Nu imi amintesc ca mama sa imi fi spus de un frate. Tata a avut un fiu pe care l-a ascuns de mama. Trebuie sa ma duc acolo.
Tanara a luat telefonul in mana si a format un numar. In timp ce astepta sa ca apelantul sa raspund, adolescenta recitea mesajul si incerca sa isi ascunda tremuratul.
- Diaz! Sunt eu, Luna Dellakeza. Am nevoie de tine. Vreau sa ma duci cat mai repede in insulele Chile, in San Felix. E vorba de ceva urgent, care nu poate astepta.
- Domnisoara, dumneavoastra sunteti cea care detineti acest avion. Putem pleca chiar astazi in San Felix. Vremea e destul de buna si nu cred ca vom avea probleme. Cu mult noroc, am ajunse in Pacificul de Nord poimane dimineata.
- Perfect, voi veni in doua ore la aeroport. Vreau ca tu si echipajul tau sa fiti gata. Ma bazezi pe voi si va rog sa nu ma dezamagiti.
Tanara a inchis telefonul, apoi si-a intors privirea spre calculator, dorind sa trimita un raspuns. Degetele ei au inceput sa tasteze butoanele laptopului, in timp ce roscatul o privea ingrijorat. Dupa ce a terminat, a inchis calculatorul si s-a ridicat de pe scaun, luandu-si cheile de pe birou. I-a spus tanarului sa o anunte pe Ximena despre calatoria ei si sa se ocupe de firma cat e plecata. A iesit in fuga din birou, indreptandu-se spre lift si coborand pana in parcare, de unde si-a luat masina. Se indrepta spre apartament cu o viteza mult mai mare decat cea normala. Dorea sa plece cat mai repede, pentru a descoperi misterul din San Felix. Nu isi dadea seama, de ce tatal ei avea un fiu, fara stirea ei.
Flashback
- Tati pot sa merg si eu cu tine? Ma plictisesc la scoala si in plus m-am saturat de toti baietii care imi cer intalniri.
- Iubita mea, unde ma duc eu e departe. San Felix nu e potrivit pentru o fetita ca tine. Si trebuie sa te recuperezi dupa operatie, bine? Cand ma voi intoarce, iti voi aduce ceva frumos bine?
End Flashback
<< Acum imi amintesc. Ai plecat in San Felix exact dupa ce am inmormantat-o pe mama si te-ai intors dupa doua saptamani. In timpul asta ai batjocorit memoria mamei si te-ai culcat cu alta si ai lasat-o insarcinata. Patru ani mai tarziu, ti-ai intalnit asociatii, care probabil umblau dupa afacerile din Pacificul de Sud, apoi ai murit si nu l-ai trecut pe fiul tau in testament. Daca e adevarat ceea ce gandesc, inseamna ca fratele meu trebuie sa aiba noua sau zece ani. Daca e adevarat ca acel copil e cu adevarat fratele meu, voi avea grija sa aiba o viata in care nu o sa ii lipseasca nimic. Dar daca asta e o capcana, iar cel care mi-a intins-o cauta banii tai, nu o sa scape atat de usor.>>
Intrerupta, de ganduri, fata si-a dat seama ca a ajuns acasa. A parcat masina, apoi s-a dat jos si s-a apropiat de ascensor. A urcat pana la ultimul etaj si a intrat in apartament ca un fulger, indreptandu-se spre camera ei. S-a repezit la dressing, de unde si-a scos o geanta de mana si cateva haine. Le-a bagat in valiza, fara sa le impatureasca, stiind ca nu are timp. S-a dezbracat de hainele pe care le purta, imbracandu-se intr-un trening negru de la Puma si s-a incaltat cu o pereche de adidasi negri de la Puma. Si-a pus telefonul in buzunarul de la hanorac si si-a inchis geanta. A luat-o in mana si a iesit din camera, oprindu-se in living, unde si-a strigat servitoare. In cateva clipe, aceasta s-a apropiat de stapana ei, privind geanta din mana adolescentei. Aceasta i-a spus ca trebuie sa plece de urgenta si se intoarce intr-o saptamana. I-a spus sa aiba grija de casa, apoi a iesit din apartament. A coborat in parcare si si-a aruncat bagajul pe bancheta din spate, apoi s-a urcat la volan si a pornit masina, indreptandu-se spre aeroport. << Imi pare rau ca nu pot sa iti spun nimic Julian, dar nu pot risca sa vii dupa mine si sa incerci sa ma incetinesti. Stiu ca vrei bijuteria din San Felix, dar nu te voi lasa sa pui mana pe ea.>>
Ajunsa in biroul ei, Luna a observat ca in incapere se aflau sase barbati, care discutau cu prietenii fetei. Aceasta s-a asezat pe scaunul ei, iar roscata i-a prezentat pe cei sase. Bruneta a zambit usor si a luat in mana CV-urile barbatilor. In timp ce le rasfoia, in mintea ei se derula povestea de viata a lui Julian. Nu mai era sigura de razbunarea ei. Mereu intervenea ceva care o abatea de la planurile ei. A tras aer adanc in piept si le-a spus barbatilor sa plece, facandu-i pe Ximena si Noah sa raman surprinsi. Bodyguarzi au facut o plecaciune in fata celor trei si au parasit incaperea, lasandu-i pe tineri singuri.
- Va rog sa nu ma intrebati de ce am facut lucrul asta, pentru ca nu as sti ce raspuns sa va dau. Doar nu imi pune intrebari.
- Nu te intreb nimic, Luna. Si fac asta pentru ca trebuie sa ai un motiv destul de intemeiat pentru care incerci sa iti distrugi viata. Am o programare la coafor. Ne vedem maine.
Roscata a parasit incaperea, lasandu-i pe cei doi singuri. Bruneta si-a acoperit chipul cu palma dreapta, suspinand adanc, in timp ce il privea pe roscat. Acesta dezaproba din cap, in timp ce studia un dosar.
- Luna in ultimul timp esti indecisa. Ai spus ca vrei sa te razbuni pe Ipori si Barios si sa angajezi doi barbati care sa te apare, iar acum ai dat inapoi. Te-ai intalnit cu Ipori si ti-a facut ceva? Nu crezi ca o ranesti pe Ximena, prin felul in care te comporti? Ea a fost mereu alaturi de tine. Cat timp ai fost pe patul de spital, nu s-a dezlipit de tine nici macar o secunda. Nu vrea ca tu sa suferi sau sa fii ranita. Ar trebui sa ii spui despre adevaratele tale intentii, inainte sa o pierzi. L-ai pierdut pe tatal tau din cauza lui Ipori, nu o pierde si pe prietena ta de o viata.
Fata asculta fiecare cuvant al baiatului, iar in mintea ei se confruntau doua optiuni. Sa ii spuna amicei ei despre Julian, sau sa taca. Si-a deschis laptopul si a observat ca avea un email necitit. A deschis mesajul si a afisat o fata surprinsa, care l-a facut pe Noah sa se ingrijoreze.
- Asculta aici: " Domnule Cesar, nu stiu care sunt motivele dumneavoastra pentru care nu ati mai venit in San Felix, insa vam fi recunoscatori, daca ati putea sa ne vizitati cat de repede e posibil. In ultimii ani, capitalul a crescut foarte mult si nu stim cum sa il administram. Va rog sa imi scuzati indrazneala, insa nu ar trebui sa va neglijati afacerile de aici. Va rog sa va faceti timp si sa veniti pe insula. Fiul dumneavoastra este foarte nerabdator sa va vada. Cu stima : Oldi Spiros."
- Dar asta inseamna ca...
- Tata are un fiu! Un fiu care locuieste izolat de lume, in Insulele Chile. Dar, cum e posibil asa ceva? Eu sunt singurul copil al familiei Dellakeza. Nu imi amintesc ca mama sa imi fi spus de un frate. Tata a avut un fiu pe care l-a ascuns de mama. Trebuie sa ma duc acolo.
Tanara a luat telefonul in mana si a format un numar. In timp ce astepta sa ca apelantul sa raspund, adolescenta recitea mesajul si incerca sa isi ascunda tremuratul.
- Diaz! Sunt eu, Luna Dellakeza. Am nevoie de tine. Vreau sa ma duci cat mai repede in insulele Chile, in San Felix. E vorba de ceva urgent, care nu poate astepta.
- Domnisoara, dumneavoastra sunteti cea care detineti acest avion. Putem pleca chiar astazi in San Felix. Vremea e destul de buna si nu cred ca vom avea probleme. Cu mult noroc, am ajunse in Pacificul de Nord poimane dimineata.
- Perfect, voi veni in doua ore la aeroport. Vreau ca tu si echipajul tau sa fiti gata. Ma bazezi pe voi si va rog sa nu ma dezamagiti.
Tanara a inchis telefonul, apoi si-a intors privirea spre calculator, dorind sa trimita un raspuns. Degetele ei au inceput sa tasteze butoanele laptopului, in timp ce roscatul o privea ingrijorat. Dupa ce a terminat, a inchis calculatorul si s-a ridicat de pe scaun, luandu-si cheile de pe birou. I-a spus tanarului sa o anunte pe Ximena despre calatoria ei si sa se ocupe de firma cat e plecata. A iesit in fuga din birou, indreptandu-se spre lift si coborand pana in parcare, de unde si-a luat masina. Se indrepta spre apartament cu o viteza mult mai mare decat cea normala. Dorea sa plece cat mai repede, pentru a descoperi misterul din San Felix. Nu isi dadea seama, de ce tatal ei avea un fiu, fara stirea ei.
Flashback
- Tati pot sa merg si eu cu tine? Ma plictisesc la scoala si in plus m-am saturat de toti baietii care imi cer intalniri.
- Iubita mea, unde ma duc eu e departe. San Felix nu e potrivit pentru o fetita ca tine. Si trebuie sa te recuperezi dupa operatie, bine? Cand ma voi intoarce, iti voi aduce ceva frumos bine?
End Flashback
<< Acum imi amintesc. Ai plecat in San Felix exact dupa ce am inmormantat-o pe mama si te-ai intors dupa doua saptamani. In timpul asta ai batjocorit memoria mamei si te-ai culcat cu alta si ai lasat-o insarcinata. Patru ani mai tarziu, ti-ai intalnit asociatii, care probabil umblau dupa afacerile din Pacificul de Sud, apoi ai murit si nu l-ai trecut pe fiul tau in testament. Daca e adevarat ceea ce gandesc, inseamna ca fratele meu trebuie sa aiba noua sau zece ani. Daca e adevarat ca acel copil e cu adevarat fratele meu, voi avea grija sa aiba o viata in care nu o sa ii lipseasca nimic. Dar daca asta e o capcana, iar cel care mi-a intins-o cauta banii tai, nu o sa scape atat de usor.>>
Intrerupta, de ganduri, fata si-a dat seama ca a ajuns acasa. A parcat masina, apoi s-a dat jos si s-a apropiat de ascensor. A urcat pana la ultimul etaj si a intrat in apartament ca un fulger, indreptandu-se spre camera ei. S-a repezit la dressing, de unde si-a scos o geanta de mana si cateva haine. Le-a bagat in valiza, fara sa le impatureasca, stiind ca nu are timp. S-a dezbracat de hainele pe care le purta, imbracandu-se intr-un trening negru de la Puma si s-a incaltat cu o pereche de adidasi negri de la Puma. Si-a pus telefonul in buzunarul de la hanorac si si-a inchis geanta. A luat-o in mana si a iesit din camera, oprindu-se in living, unde si-a strigat servitoare. In cateva clipe, aceasta s-a apropiat de stapana ei, privind geanta din mana adolescentei. Aceasta i-a spus ca trebuie sa plece de urgenta si se intoarce intr-o saptamana. I-a spus sa aiba grija de casa, apoi a iesit din apartament. A coborat in parcare si si-a aruncat bagajul pe bancheta din spate, apoi s-a urcat la volan si a pornit masina, indreptandu-se spre aeroport. << Imi pare rau ca nu pot sa iti spun nimic Julian, dar nu pot risca sa vii dupa mine si sa incerci sa ma incetinesti. Stiu ca vrei bijuteria din San Felix, dar nu te voi lasa sa pui mana pe ea.>>