28-11-2010, 04:28 PM
Bun am adus continuarea si sper sa va placa. Va multumesc ca imi citici ficul si daca nu e asa de reusit pentru ca e primul meu fic. ‡Whisky~Fără~Gheaț㇠numai Sanda e ii lumea reala iar Itachi, Deidara si Sasori si restul in lumea Naruto.
+16 Cap. 2: Petrecerea de bun venit si o veste neasteptata
Alexandra: Sasuke cade pe betonul rece iar eu ma ridic si sar la Itachi in brate.......... Nu mai stiu ce sa intamplat. Imi aduc aminte ca mi s-o facut rau si peurma nu mai stiu. Ma trezesc intr-o camera intunecata. Acest intuneric ca din abis imi aduce aminte de intunericul din sufletul meu. In acest abis al intunericul se vedea doi ochi rosii. Cred ca e shariganul lui Itachi. Aaaaaaaa. Ce durere ca abea imi mai simt mainile si picioarele. Imi duc mana la cap. Vad ca nu am febra si rasuflu usurta. Incerc sa ma ridic dar simt o mana ce ma opreste.
-Odihneste-te! aud vocea calda si dulce a lui Itachi.
-Bine. spun eu cu o voce de fetita nevinovata. Dar ce am patit?
-Ai ramas fara ceacra.... a da, si nu mai vorbi cu vocea acea ca nu tine. spune Itachi cu un zambet pe fata. Poate ca va intrebati ca cum pot sa vad daca zambeste sau nu pe intunericul ala. Secret, defapt, dupa ce m-a oprit sa ma ridic, a apris veioza de pe noptiera.
- Nu se poate.......spun eu mirata. De ce eram mirata? Pentru ca eram in fosta mea camera, defapt in fostul nostru sediu. Sediul se afla intre satul ascus intre frunse si satul ascuns in nisip(scuze dar nu stiu numele satelor). Era intr-o pestera unde au ridicat niste pereti, au cumparat mobila si a devenit sediu nostru.
-Merg sa iti aduc ceva de mancare. spune Itachi ridicandu-se de pe scaunul de langa pat. Cum a iesit din camera m-am ridicat. Merg la dulap si il deschid. Era plin de haine prafuite si mici. ,,Inca au mai pastrat hainele astea? Clar maine mergem la magazine sa imi iau haine ca astea sigur nu-mi sunt bune."ma gandesc eu razand. Ma pun pe pat si deschid noptiera din dreapta patului. Iau de acolo un album plin cu poze. Il deschid si amintirile iau nastere din poze. Eram asa concentrata la poze incat nu am observat ca in camera si-a facut aparitia Itachi cu o tava in mana pe care avea o portie de ramen si un pahar de suc de portocale. Se aseaza langa mine si imi spune sa manac pana nu se raceste ramenul. Dau din cap afirmativ si imi iau bolul in mana ca sa mananc. Termin de mancat, imi beau sucul si ii multumesc lui Itachi pentru mancare. Ma saruta pe frunte si imi spune noapte buna.
-Stai. Ce noapte buna? Cat e ora? Si vreau sa ii vad si pe Deidara si Sasori.spun eu suparata.
-Pai e ora 23:13, iar pe Deidara si Sasori o sa ii vezi maine. Bine? Noapte buna!
-Bine. Noapte buna!
Itachi iese din camera iar eu ma asez ii pat si ma acopar cu o patura. Sting veioza si inchid ochii, mergand in tara viselor. Noapte a trec foarte repede. Luna si ficele ei stelele, un pic cate un pic, ii facea loc marei mingi de aur ca sa aduca la viata toate vietuitoarele. Incet imi deschid ochii mei albastri. Ma ridic din pat si incep sa ma intind. Zambesc si alerg spre usa deschizand-o ajungant pe un coridor destul de lung. Alerg pana la o usa pe care scrie ,,Deidara". Bat si intru dar supriza. Inauntru nu era nimeni. La fel fac si la camerele lui Itachi si Sasori dar tot nimic. Oftesc adanc, suparata si ma indrept cu pasi marunti spre bucatarie. Deschid usa si admir lumina. Nu mai apuc sa fac nimic pentru ca toti erau acolo si stigau ,,BINE AI VENIT ACASA". Am ramas socata cand i-am vazut. Spre mine vine Deidara si Sasori. Daua lacrimi calde mi se scurg pe obrazi mei fini. Ii inbratisez puternic pe fiecare in parte. Nu imi venea sa cred ca dupa zece ani imi vad fratii. S-au scimbat foarte mult.
-Sa nu imi spui ca plangi! spune Deidara cu un zanbet mare pe fata. Dau negativ din cap si imi sterg repede lacrimile. I-am salutat si pe restu si ne-am asejat la masa mare. Fiecare facea cate ceva. Deidara si Sasori imi povesteau ce au mai facut in lipsa mea si ca le-a fost tare dor de mine, Tobi se dadea la Konan dar fata nu-l baga ii seama si se tot uita la Itachi. Pein se uita cu ura la Itachi, nu s-a schimbat de loc.Imi aduc aminte ca dupa ce Itachi a creat organizatia Akatsuki, Pein tot l-a provocat la lupta si cine castiga era selul organizatiei. Itachi l-a batut de fiecare data dar tot nu se lasa. Oare de cate ori sau mai batut de atunci? Am uitat sa spun ca Itachi statea in pragul de la usa cu un pahar de suc in mana. Cand ma vazut ca ma uit la el mi-a zambit si a disparut intr-un nor de fum.
Konan: ,, CCCCCCCCCEEEEEEEEE? De sase ani incerc sa il cuceresc pe Itachi si nu am reusit iar acun isi face aparitia o parasuta si reuseste? Sunt mult mai frumoasa decat ea. Lasa ca o invat eu minte!" Ma ridic de pe scaun si ma indrept spre ea. Vreau sa ii dau o palma. Cand palma mea era aproape de obrazul ei, cineva imi prinde mana. Ma uit mirat si observ ca e ea. Dar cum a facut asta? Nu poate fi mai puternica decat mine. NU?
Alexandra: -De ce vrei sa ma lovesti? o intreb eu foarte serioasa.
-Lasa-ma! spune cu o voce nevinovata. Cum iti permiti sa vi asa brusc si sa faci pe sefa? Singurul sef e Itachi si nu iti pemit sa faci ce vrei tu!
,, Da repede se schimba fata asta de la nevinovata la nervoasa.Oare ce are cu mine?"
-Ce ai cu mine? Ce ti-am facut? Daca tot vrei sa ma lovesti zimi si mie un motiv.
-Motiv? Nu ii deajuns ca vi aici si imi furi iubirea, mai vrei si explic........... sa oprit brusc si s-a pus mana la gura. ,,Deci asta era? E geloasa. Il place pe Itachi. Am vazut cum il privea." Konan alearga de acolo. Eu ma uit la Deidara si ii zic:
-Te rog frumos nu ma duci pana la un magazit sa imi iau niste haine?spun eu cu o moaca de catelus rugator.
-Bine. Hai! spune Deidara luandu-ma de mana.
Iesim din sediu si Deidara face niste semne cu mana facand sa apara vesnica lui pasare alba. Se urca pe ea si peurma ma ajuta si pe mine. Eram la o inaltime destul de mare. Ma uit in jos. Peisajul este mirific, magic. Ma uit in spate si vad marele desert. In douazeci de minute am ajuns intr-un sat. Coboram si ne cautam un magazin. Am gasit un magazin in tot satul dar nu ma plang pentru ca erau haine chiar foarte frumoase acolo. Intram inauntru, salutam vanzatoare si ma aduc sa caut haine pentru mine. Timpul trece forte repede facand ce imi place. Deidara nu stia ce sa mai faca ca sa ma convinga pe mine sa termin odata.
-Hai Sanda! Deja suntem aici de doua ore.
-Inca un pic te rog!
-Asa ai zis si acum o jumatate de ora. spune Deidara suparat pe mine.
-Bine bine. Stai sa vad daca imi este buna rochia asta! Bine?
-Da sa te grabesti ca te las aici.
Am terminat de probat haine si am mers cu hainele la vanzatoare.
-Va rog frumos sa va grabiti!spune Deidara vanzatoarei.
-Orcat de tare m-as grabi tot mi-ar lua o jumatate de ora ca sunt prea multe haine.
-CCCCCCCAAAAAAAATTTTTTTTT?intreaba Deidara foarte mirat.
-Hai Deidara ca nu ii chiar asa de mult. spun eu razand pe seama blondului.
Vanzatoare a terminat de calculat cat costa hainele si le-a bagat in pungi. Deidara a platit si m-a ajutat sa car cele doisprezece pungi la pasare. I-a bagat pungile in gura pasarii si am pornit spre sediu. Am ajuns repede, Deidara m-a ajutat sa car pungile pana in camera mea, eu i-am multumit ca m-a dus la magazin. Deidara ma saluta spunandu-mi ca are ceva treaba. Inchid usa si incep sa scot hainele din dulap. L-am bagat intrun sac si l-am dus la iesirea din sediu. M-am intors in camera. Am inceput sa fac curat in dezastrul acela de nescris. Am spalat dulapul, am sters plaful si am spalat pe jos. Cand am terminat m-am apucat sa imi aranjez hainele.Imi place foarte multa ca in casa sau ma rog, camera in care stau sa fie mereu ordine. Am terminat foarte repede. Ma uit la ceas si vad ca e ora21:21. Fiindca nu imi este somn, m-am gandit ca o plimbare mi-ar prinde bine. Zis, defapt gandit, si facut. Imi iau niste blugi si un tricou mov. Ies din camera indreptandu-ma spre iesirea din sediu. Cand ajung afara, trag o gura mare de aier. Imi ridic privirea uitandu-ma la zeita nopti si ajutoarele ei. Ma uit in jur, incercand sa imi aduc aminte pe unde sa o iau. Imi aduc aminte ca daca o iau pe cararea din dreapta o sa ajung la un lac. Ma indrept cu pasi marunti spre locul propus. Ajung foarte repede, peurma ma asez langa un stejar foarte mare. Ma uit la lacul stralucitor in care se reflecta lumina luni facandul magic, rupt din bazme.
-Pot sa stau langa tine?
-Aaaaa! Itachi? M-ai speriat.spun eu putin mirata de prezenta lui aici.
-Scuze. Nu am vrut sa te speriu. Am venit sa iti spun ca.......
-Ce? intreb eu foarte curioasa.
-Ca... incepe Itachi zambit de curiozitatea mea. La dimineata va trebui sa te duc in Konoha.
-De ce? Eu nu vreu sa merg acolo!spun eu putin suparata.
-Stiu dar nu am de ales. Lumea ne crede criminali si nu o sa iti fie bine. Trebuie sa mergem sa vorbim cu Hokagele, sa iti cumparam o casa si ......
-Bine am inteles. Ce mai face unchiul Kakashi?
Da. Ati auzit bine. Kakashi e unchiul meu iar Kasandra e sora lui si mama mea. Mama mea care vrea sa ma omoare de cand ma stiu, de acea Itachi, Deidara si Sasori m-au ascuns in acea lume urata.
-E bine. Dar nu stii ca Tsunade a devenit Hokage. Va trebui sa te inscrii la scoala ninja.
-Bine o fac si pe asta.spun eu din nou suparata.
Imi indrept privirea spre cer. Privind cerul uitam de tot si toate, zburam intr-o lume magica unde totul e frumos si plin de dragoste. Undeva departe.........unde luna, stelele si soarele vegheza peste tot inpartind cate o farama de fericire si dragoste pe acel taram magnific. Imi indrept ivirea spre Itachi. Ochi lui ii privea pe ai mei incercand sa citeasca dincolo de ei, tot ce am pe suflet. Inchid ochi cateva secunde, iar cand ii deschid, nu e nimeni. A fost oare un vis? Sigur asta trebuie sa fie. Dar nu e. Dovada fiind un trandafir mov, la fel cu cei din locul nostru secret. De el numai eu, Itachi, Deidara si Sasori stim. Zambesc. Ma ridic si ma indrept spre sediu. Ajung foarte repede, intru si ma indrept spre bucatarie. Imi iau un pahar de apa si merg la mine in camera. Ma schimb intr-o camasa de noapte si ma asez in patul meu moale. Adorm foarte repede gandindu-ma la ziua de maine si la Itachi............
Am si eu o intrebare. Dand se pune +16 si +18? Bine cam atat si sper sa va placa in continuare. Continuarea o voi pune cand am timp sa continui pentru ca am teze:(( P@
+16 Cap. 2: Petrecerea de bun venit si o veste neasteptata
Alexandra: Sasuke cade pe betonul rece iar eu ma ridic si sar la Itachi in brate.......... Nu mai stiu ce sa intamplat. Imi aduc aminte ca mi s-o facut rau si peurma nu mai stiu. Ma trezesc intr-o camera intunecata. Acest intuneric ca din abis imi aduce aminte de intunericul din sufletul meu. In acest abis al intunericul se vedea doi ochi rosii. Cred ca e shariganul lui Itachi. Aaaaaaaa. Ce durere ca abea imi mai simt mainile si picioarele. Imi duc mana la cap. Vad ca nu am febra si rasuflu usurta. Incerc sa ma ridic dar simt o mana ce ma opreste.
-Odihneste-te! aud vocea calda si dulce a lui Itachi.
-Bine. spun eu cu o voce de fetita nevinovata. Dar ce am patit?
-Ai ramas fara ceacra.... a da, si nu mai vorbi cu vocea acea ca nu tine. spune Itachi cu un zambet pe fata. Poate ca va intrebati ca cum pot sa vad daca zambeste sau nu pe intunericul ala. Secret, defapt, dupa ce m-a oprit sa ma ridic, a apris veioza de pe noptiera.
- Nu se poate.......spun eu mirata. De ce eram mirata? Pentru ca eram in fosta mea camera, defapt in fostul nostru sediu. Sediul se afla intre satul ascus intre frunse si satul ascuns in nisip(scuze dar nu stiu numele satelor). Era intr-o pestera unde au ridicat niste pereti, au cumparat mobila si a devenit sediu nostru.
-Merg sa iti aduc ceva de mancare. spune Itachi ridicandu-se de pe scaunul de langa pat. Cum a iesit din camera m-am ridicat. Merg la dulap si il deschid. Era plin de haine prafuite si mici. ,,Inca au mai pastrat hainele astea? Clar maine mergem la magazine sa imi iau haine ca astea sigur nu-mi sunt bune."ma gandesc eu razand. Ma pun pe pat si deschid noptiera din dreapta patului. Iau de acolo un album plin cu poze. Il deschid si amintirile iau nastere din poze. Eram asa concentrata la poze incat nu am observat ca in camera si-a facut aparitia Itachi cu o tava in mana pe care avea o portie de ramen si un pahar de suc de portocale. Se aseaza langa mine si imi spune sa manac pana nu se raceste ramenul. Dau din cap afirmativ si imi iau bolul in mana ca sa mananc. Termin de mancat, imi beau sucul si ii multumesc lui Itachi pentru mancare. Ma saruta pe frunte si imi spune noapte buna.
-Stai. Ce noapte buna? Cat e ora? Si vreau sa ii vad si pe Deidara si Sasori.spun eu suparata.
-Pai e ora 23:13, iar pe Deidara si Sasori o sa ii vezi maine. Bine? Noapte buna!
-Bine. Noapte buna!
Itachi iese din camera iar eu ma asez ii pat si ma acopar cu o patura. Sting veioza si inchid ochii, mergand in tara viselor. Noapte a trec foarte repede. Luna si ficele ei stelele, un pic cate un pic, ii facea loc marei mingi de aur ca sa aduca la viata toate vietuitoarele. Incet imi deschid ochii mei albastri. Ma ridic din pat si incep sa ma intind. Zambesc si alerg spre usa deschizand-o ajungant pe un coridor destul de lung. Alerg pana la o usa pe care scrie ,,Deidara". Bat si intru dar supriza. Inauntru nu era nimeni. La fel fac si la camerele lui Itachi si Sasori dar tot nimic. Oftesc adanc, suparata si ma indrept cu pasi marunti spre bucatarie. Deschid usa si admir lumina. Nu mai apuc sa fac nimic pentru ca toti erau acolo si stigau ,,BINE AI VENIT ACASA". Am ramas socata cand i-am vazut. Spre mine vine Deidara si Sasori. Daua lacrimi calde mi se scurg pe obrazi mei fini. Ii inbratisez puternic pe fiecare in parte. Nu imi venea sa cred ca dupa zece ani imi vad fratii. S-au scimbat foarte mult.
-Sa nu imi spui ca plangi! spune Deidara cu un zanbet mare pe fata. Dau negativ din cap si imi sterg repede lacrimile. I-am salutat si pe restu si ne-am asejat la masa mare. Fiecare facea cate ceva. Deidara si Sasori imi povesteau ce au mai facut in lipsa mea si ca le-a fost tare dor de mine, Tobi se dadea la Konan dar fata nu-l baga ii seama si se tot uita la Itachi. Pein se uita cu ura la Itachi, nu s-a schimbat de loc.Imi aduc aminte ca dupa ce Itachi a creat organizatia Akatsuki, Pein tot l-a provocat la lupta si cine castiga era selul organizatiei. Itachi l-a batut de fiecare data dar tot nu se lasa. Oare de cate ori sau mai batut de atunci? Am uitat sa spun ca Itachi statea in pragul de la usa cu un pahar de suc in mana. Cand ma vazut ca ma uit la el mi-a zambit si a disparut intr-un nor de fum.
Konan: ,, CCCCCCCCCEEEEEEEEE? De sase ani incerc sa il cuceresc pe Itachi si nu am reusit iar acun isi face aparitia o parasuta si reuseste? Sunt mult mai frumoasa decat ea. Lasa ca o invat eu minte!" Ma ridic de pe scaun si ma indrept spre ea. Vreau sa ii dau o palma. Cand palma mea era aproape de obrazul ei, cineva imi prinde mana. Ma uit mirat si observ ca e ea. Dar cum a facut asta? Nu poate fi mai puternica decat mine. NU?
Alexandra: -De ce vrei sa ma lovesti? o intreb eu foarte serioasa.
-Lasa-ma! spune cu o voce nevinovata. Cum iti permiti sa vi asa brusc si sa faci pe sefa? Singurul sef e Itachi si nu iti pemit sa faci ce vrei tu!
,, Da repede se schimba fata asta de la nevinovata la nervoasa.Oare ce are cu mine?"
-Ce ai cu mine? Ce ti-am facut? Daca tot vrei sa ma lovesti zimi si mie un motiv.
-Motiv? Nu ii deajuns ca vi aici si imi furi iubirea, mai vrei si explic........... sa oprit brusc si s-a pus mana la gura. ,,Deci asta era? E geloasa. Il place pe Itachi. Am vazut cum il privea." Konan alearga de acolo. Eu ma uit la Deidara si ii zic:
-Te rog frumos nu ma duci pana la un magazit sa imi iau niste haine?spun eu cu o moaca de catelus rugator.
-Bine. Hai! spune Deidara luandu-ma de mana.
Iesim din sediu si Deidara face niste semne cu mana facand sa apara vesnica lui pasare alba. Se urca pe ea si peurma ma ajuta si pe mine. Eram la o inaltime destul de mare. Ma uit in jos. Peisajul este mirific, magic. Ma uit in spate si vad marele desert. In douazeci de minute am ajuns intr-un sat. Coboram si ne cautam un magazin. Am gasit un magazin in tot satul dar nu ma plang pentru ca erau haine chiar foarte frumoase acolo. Intram inauntru, salutam vanzatoare si ma aduc sa caut haine pentru mine. Timpul trece forte repede facand ce imi place. Deidara nu stia ce sa mai faca ca sa ma convinga pe mine sa termin odata.
-Hai Sanda! Deja suntem aici de doua ore.
-Inca un pic te rog!
-Asa ai zis si acum o jumatate de ora. spune Deidara suparat pe mine.
-Bine bine. Stai sa vad daca imi este buna rochia asta! Bine?
-Da sa te grabesti ca te las aici.
Am terminat de probat haine si am mers cu hainele la vanzatoare.
-Va rog frumos sa va grabiti!spune Deidara vanzatoarei.
-Orcat de tare m-as grabi tot mi-ar lua o jumatate de ora ca sunt prea multe haine.
-CCCCCCCAAAAAAAATTTTTTTTT?intreaba Deidara foarte mirat.
-Hai Deidara ca nu ii chiar asa de mult. spun eu razand pe seama blondului.
Vanzatoare a terminat de calculat cat costa hainele si le-a bagat in pungi. Deidara a platit si m-a ajutat sa car cele doisprezece pungi la pasare. I-a bagat pungile in gura pasarii si am pornit spre sediu. Am ajuns repede, Deidara m-a ajutat sa car pungile pana in camera mea, eu i-am multumit ca m-a dus la magazin. Deidara ma saluta spunandu-mi ca are ceva treaba. Inchid usa si incep sa scot hainele din dulap. L-am bagat intrun sac si l-am dus la iesirea din sediu. M-am intors in camera. Am inceput sa fac curat in dezastrul acela de nescris. Am spalat dulapul, am sters plaful si am spalat pe jos. Cand am terminat m-am apucat sa imi aranjez hainele.Imi place foarte multa ca in casa sau ma rog, camera in care stau sa fie mereu ordine. Am terminat foarte repede. Ma uit la ceas si vad ca e ora21:21. Fiindca nu imi este somn, m-am gandit ca o plimbare mi-ar prinde bine. Zis, defapt gandit, si facut. Imi iau niste blugi si un tricou mov. Ies din camera indreptandu-ma spre iesirea din sediu. Cand ajung afara, trag o gura mare de aier. Imi ridic privirea uitandu-ma la zeita nopti si ajutoarele ei. Ma uit in jur, incercand sa imi aduc aminte pe unde sa o iau. Imi aduc aminte ca daca o iau pe cararea din dreapta o sa ajung la un lac. Ma indrept cu pasi marunti spre locul propus. Ajung foarte repede, peurma ma asez langa un stejar foarte mare. Ma uit la lacul stralucitor in care se reflecta lumina luni facandul magic, rupt din bazme.
-Pot sa stau langa tine?
-Aaaaa! Itachi? M-ai speriat.spun eu putin mirata de prezenta lui aici.
-Scuze. Nu am vrut sa te speriu. Am venit sa iti spun ca.......
-Ce? intreb eu foarte curioasa.
-Ca... incepe Itachi zambit de curiozitatea mea. La dimineata va trebui sa te duc in Konoha.
-De ce? Eu nu vreu sa merg acolo!spun eu putin suparata.
-Stiu dar nu am de ales. Lumea ne crede criminali si nu o sa iti fie bine. Trebuie sa mergem sa vorbim cu Hokagele, sa iti cumparam o casa si ......
-Bine am inteles. Ce mai face unchiul Kakashi?
Da. Ati auzit bine. Kakashi e unchiul meu iar Kasandra e sora lui si mama mea. Mama mea care vrea sa ma omoare de cand ma stiu, de acea Itachi, Deidara si Sasori m-au ascuns in acea lume urata.
-E bine. Dar nu stii ca Tsunade a devenit Hokage. Va trebui sa te inscrii la scoala ninja.
-Bine o fac si pe asta.spun eu din nou suparata.
Imi indrept privirea spre cer. Privind cerul uitam de tot si toate, zburam intr-o lume magica unde totul e frumos si plin de dragoste. Undeva departe.........unde luna, stelele si soarele vegheza peste tot inpartind cate o farama de fericire si dragoste pe acel taram magnific. Imi indrept ivirea spre Itachi. Ochi lui ii privea pe ai mei incercand sa citeasca dincolo de ei, tot ce am pe suflet. Inchid ochi cateva secunde, iar cand ii deschid, nu e nimeni. A fost oare un vis? Sigur asta trebuie sa fie. Dar nu e. Dovada fiind un trandafir mov, la fel cu cei din locul nostru secret. De el numai eu, Itachi, Deidara si Sasori stim. Zambesc. Ma ridic si ma indrept spre sediu. Ajung foarte repede, intru si ma indrept spre bucatarie. Imi iau un pahar de apa si merg la mine in camera. Ma schimb intr-o camasa de noapte si ma asez in patul meu moale. Adorm foarte repede gandindu-ma la ziua de maine si la Itachi............
Am si eu o intrebare. Dand se pune +16 si +18? Bine cam atat si sper sa va placa in continuare. Continuarea o voi pune cand am timp sa continui pentru ca am teze:(( P@
My fic:
Dragoste ta sau fericire celorlalti?
Tablete de ciocolata amara( in colaborare cu lilicycutza^_^ si LemoCandy)
comuri plizz:pls:
Vorbesc cu el,
dar te am în gând pe tine.
ÃŽl ating pe el,
dar te simt pe tine.
Îl sărut pe el
Gândindu-mă că te sărut pe tine.
M-am cuplat cu el
ca să te uit pe tine.
Cu toate astea...
Nu-l iubesc pe el,
Te iubesc pe tine!!!
Dragoste ta sau fericire celorlalti?
Tablete de ciocolata amara( in colaborare cu lilicycutza^_^ si LemoCandy)
comuri plizz:pls:
Vorbesc cu el,
dar te am în gând pe tine.
ÃŽl ating pe el,
dar te simt pe tine.
Îl sărut pe el
Gândindu-mă că te sărut pe tine.
M-am cuplat cu el
ca să te uit pe tine.
Cu toate astea...
Nu-l iubesc pe el,
Te iubesc pe tine!!!