Animezup - forum manga si anime

Versiunea completă: Naufragiul iubirii...
Momentan vizualizezi versiunea simplificată a conținutului publicat. Vizualizează versiunea completă a acestuia.
Pagini: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
sasuke??? oao de e bun actor adica sa se prefaca (,) ca este genul de baiatul mamei apoi...waw n-am cuvinte sincer iubesc ficul tau
imi este mila de sakura in acelasi timp o invidiez, biata de ea va sta cu sasuke pe insula aia nici nu vreau sa stiu ce ii va mai face, de fapt vreau nu mai am rabdare
iti urez spro la scris si sa pui nextul cand vei putea dar please sa ma anunti
Capitolul 15


Imi parea rau. Chiar imi parea rau. Imi parea rau ca ma indragostisem de un fals, de un adevarat mincinos si un insensibil. Il uram, ma uram, ne uram. Zambesc trist. Privesc spre infinitul albastru si adanc ce parca vroia sa ma inghita. Soarele era atat de puternic, iar aerul atat de cald incat nici nu mai puteam respira.
Ma intreb… oare, ne cauta cineva? Oare vom fi gasiti? Vreau sa spun, daca ne vor gasi vii. Sau cel putin, pe mine daca ma vor gasi vie. Caci Sasuke se descurca singur. Dar eu… trebuia sa recunosc: nu eram facuta pentru “ excursii in natura” . Nici cu brunetul nu mai puteam sta dupa cele intamplate. Da, sunt foarte orgolioasa; in loc sa incerc sa gasesc o cale de a calma lucrurile intre noi, eu doream sa supravietuim pe cont propriu. Ce tot vorbesc? Nimic din relatia noastra de dinainte nu va avea sa revina. Nimic din vechiul Sasuke nu avea sa revina. Nimic din comportamentul lui nu va avea sa revina. Nimic.
Cand ma gandesc cat de bine se prefacea ca ma iubeste, cat de bine juca teatru si cat de usor imi spunea “ Te iubesc! “ . Iar eu, am fost prinsa in propria mea plasa. Insa, situatia nu avea sa ramana asa. Nu eram genul de persoana care sa lase totul pe mana destinului. Eu eram o persoana care isi crea singura destinul si si- l urma ca la carte.
Imi trec mainile prin parul incalcit, ce era suflat de vant. Ma ridic usor in picioare si incep sa- mi anlizez resturile de haine. Parca intentinat mi- a rupt singura haina pe care o aveam. Imi infasor cat de cat rochita in jurul trupului, legand- o deasupra sanilor.
- Off… oftez trista.
Trebuia sa- mi construiesc o noua “ tabara” , caci cu el nu mai puteam sta. Cobor de pe stanca pe care ma aflam si ma indrept spre plaja. Ajung la “ casuta de vacanta” a lui Sasuke, care dormea foarte adanc, la bustul gol. Ma uit prin jur, cautand ceva anume. Dupa o indelungata cautare, gasesc camasa brunetului, ma dezbrac de zdrentele mele pe care I le arunc in nas, iar in fuga ma imbrac cu camasa lui, care imi ajungea cam pana la jumatatea coapselor. Reusesc sa mai iau un cutit si incep sa gonesc indepartandu- ma de casuta lui.
Caut cu privirea locul in care avea sa fie noua mea locuinta, nu inainte de a ma uita in directia in care se afla brunetul. Nu indrazneam sa plec mai departe din acel loc. Incep sa caut bete, frunze si liane, din care aveam sa fac atat patul cat si acoperisul. Si asa mi- am petrecut eu ziua. Cea mai urata zi din viata mea. Mainile imi aratau groaznic, eram murdara din cap mana in picioare sa nu mai vorbim si de ranile pe care le aveam, unele chiar foarte adanci. In ciuda faptului ca eram extenuata, reusisem sa- mi construiesc un adapost. Ma trantesc in patul improvizat si ma uit spre brunet. Se pare ca isi pregatea cina. Cum sa mai fac eu rost de cina daca deja se inserase? In seara aceea nu am mancat nimic, dar pot spune ca am dormit mai bine ca niciodata. Se pare ca lipsa camasii nu il deranja pe Sasuke. Asta a fost ultima propozitie pe care am spus- o inainte sa adorm.
Vroiam sa nu ma mai trezesc niciodata, sa dorm pentru totdeuna in liniste si pace. Insa sunt trezita de razele soarelui. Ma ridic in sezut si ma uit in jur. Da. Tot pe aceeasi insula ma aflam, tot in aceeasi pustietate. Ies din culcusul meu, afara. Imi indrept privirea spre tabara brunetului. Se pare ca tot cu el ramasesem. Imi inchid ochii si incep sa ma intind.
Imbufnata, ma asez brusc pe nisip. Trebuia sa- mi fac rost de mancare cumva. Imaginea cutitului imi reaparu in minte. Incep sa- l caut, deranjand singurele obiecte pe care le aveam, si anume frunzele. Intr- un final il gasesc. Il iau afara si pornesc spre jungla. Trebuia sa gasesc un bat mai tare, mai lung… ah pe cine pacalesc eu? Aproape ca nici nu stiam ce caut. Imi acopar ochii cu mana, si expir incet, mergand in acelasi timp. Dupa cateva secunde in care mi- am masat fruntea cu mana, ma impiedic si cad.
- Ahh, spun in timp ce imi sprijin capul de maini.
Nici macar nu mai vroiam sa ma ridic. Ochii imi aluneca spre sursa cazaturii mele, si anume un bat lung si destul de gros. Zambesc, ridicandu- ma si indreptandu- ma cu batul spre plaja. Ma asez pe nisipul umed, iar cu ajutorul unei franghii, care nici a ata nu prea semana, leg cutitul de bat. Oftez, a nu stiu cata oara pe ziua de azi, uitandu- ma la harponul improvizat. Era mult mai bun decat nimic.
- Acum e acum, imi zic ridicandu- ma si incepand sa alerg spre apa marii.
Trag aer in piept si ma scufund in apa calduta. Am fost intampinata de mici innotatori multicolori ce se jucau in apa limpede. Chiar imi parea rau ca trebuia sa le infig printre solzii colorati, acel cutis ucigas. Vroiam totusi sa- I mai admir, sa innot impreuna cu ei, chiar daca la cea mai mica apropiere acestia se inndepartau de mine. Ies la suprafata, lund o noua gura de aer. Incep sa innot, cu gandul sap rind un peste. Dupa nenumarate incercari, in care nu am reusit sa prind nimic, ma dau batuta. Cand vreau sa ies la suprafata, simt cum ceva ma prinde de picior. Ma uit in jos si il vad pe Sasuke, care- mi zambea. Perfect. Celalalt picor al meu a facut contact cu capul lui, iar ca sa fie mult mai perfect, si cealalta mana a acestuia mi- a prins piciorul. Ma trage la acelasi nivel cu el. Eu deja nu mai puteam respira, iar el, nici macar nu mai stiam ce face pentru ca eram foarte concentrate pe problema repiratiei. A doua oara cand aproape ma face sa ma innec. Si tot a doua oara cant el ma salveaza la limita. Isi lipeste buzele de ale mele, oferindu- mi o parte din ohigenul lui. Dupa cateva clipe in care ma linistisem, am inceput sa ma zbat. Ah ce porcarie. Imi spun lasandu- mi mainile sa pluteasca in apa. Harponul deja era undeva pe nisip. Vad cum brunetul imi da drumul si se indreapta spre improvizatia mea. Atat mi- a trebuit si am inceput sa innot spre mal. Ahh, trebuia sa ma dezbrac de camasa inainte sa intru in apa. Dar nici ca mi- o dadeam jos. Ma duc cu capis marunti spre tabara mea.
Ma asez uda in pat dorind sa adorm din nou. Daca nu puteam manca, macar sa dorm puteam. Iar cat despre banana… chiar nu aveam chef sa ma catar in copaci. Imi asez capul ud pe gramajoara de frunze ce trebuia sa fie o perna. Cu siguranta ca o raceala draguta ma astepta. De indata ce ochii mi se inchid, adorm imediat.
Nu stiu cat dormisem dar am fost trezita de o stare sa spunem ca rea ar fi prea putin spus. Ma ridic cu greu din pat, din cauza ametelii ce si- a pus amprenta pe mine si ies afara inspirand o gura de aer curat. Cum se putea si mai rau o senzatie de voma ma face sa imi pun mainile la gura. Ce s- a intamplat cred ca este logic. Pot spune ca dupa ce am dat totul afara, m- am simtit foarte usoara. Ma ridic cu greu de pe nisip si ma intorc, dand nas in nas cu Sasuke, care parea foarte ganditor.
- De cat timp esti aici? Il intreb, rugandu- ma sa nu fi vazut scena de dinainte pentru ca exista si posibilitatea ca eu… ca eu sa fiu…
- De destul timp ca sa- mi dau seama ca esti…
- Racita, ii zic fara sa- l privesc in ochi.
- Ma gandeam ca esti… , imi spune privindu- ma intrebator.
- Stai linistit, nu sunt. Iar daca se intampla am sa… am sa… avortez, asa cum iti doresti tu. Ii zic luptand cu lacrimile si vrand sa plec din acel loc. Acesta ma prinde de mana spunuandu- mi:
- Nu vrei sa mananci?
- Nu cred ca…
Nu ma mai lasa sa- I spun nimic ci ma aseaza fortat pe nisip, el asezandu- se in fata mea. Intre noi pune o frunza mare, pe post de farfurie, iar deasupra un peste prajit, iar apoi ca sa- mi raspunda la intrebare imi arata o bricheta.
Am inceput sa mancam fara sa ne spunem nimic. Nu stiam ce e cu el. Nu stiam de ce se comporta asa. Avem atat de multe semne de intrebare, iar pentru ca nu mai suportam am reusit sa- l intreb:
- Ce e cu tine?


Nu l- am corectat.. pentru ca sunt in criza de timp.. am sa trec prin el mai trz.. :)
Sper sa va placa!
Eh, aici sunt. Şi să te mai aud : '' nu laşi com ??? '' :-l

Deciii, la cât am aşteptat asta are rost să comentez ? Hm. Îmi place. Ai descriere bună, dialogu e ok şi naraţiune din plin. Ăla e un pervers şi ea o toantă. Se presupune că e... Da nu e că e răcită. Sau e ... :))

Idea mi se pare originală, eu nu am mai întâlnit-o. Sper să rămână aşa până la sfârşit.

Succes în continuare.
Ohhhhh!Cat de frumos.Se pare ca taras-grapis se descurca si Sakura in padure.Sper sa fie insarcinata...ar fi dragut sa ramana ei pe insula cu un Sasuke jr.Sasuke trebuie sa nu mai fie atat de rece ....adica pana la urma fata e insarcinata nup?Astept cu nerabdare nextul si iti doresc muuult succes!
deci sunt noua pe acest site și am terminat de citit fic-ul tau.....nu sunt eu cine stie ce critic dar ma mai pricep la de astea din cand in cand asa ca sa incepem sa fim seriosi:
DESCRIERE: dragut, superb chiar pui descrierea acolo unde trebuie si este socant de frumoasa si usor de perceput pentru cititorii de rand
DIALOGUL: nu este sec....are cateva replici care mau dat pe spate si imi place la nebunie
Ce ti-as putea ura daca nu multa inpriratie si succes in continuare.:*:*:*:*
Un nou capitol:>. ia sa vedem: descrierea e prezenta, dialogul nu e chiar asa de mult dar e ok, si dupa parerea mea nu e sec. Actiunea nu e grabita, e foarte buna. Greseli de tastare am vazut una-doua dar nu-i vai. Era de asteptat ca Sakura sa ramana insarcinata. Abea astept urmatoru' caputol:>. Spor la scris!;).
Capitol nou ........
Dar ce schimbat este Sasuke ... vai, vai.
Asa parerea mea despre capitol.... super si mai cam lasat in suspans.
Astept cu nerabdare next-ul si ja ne!!
Ie, ie, ie, ie ai adus capitol nou :]] Ce sa mai zic ? Totul e superb. Asa de frumos. Naratiunea.. ai din plin. Ce mai pot zice ? Totul e ca la carte. Dialogul il ador ! Este bine amplasat si nu este deloc sec, ceea ce imi place. Descrierea.. jos palaria. Cum ai zis si tu la ficul meu.. o sa incep si eu sa ma satur sa-ti repet chestiile astea :]].
Sasuke.. Ce o patit de se comporta asa cu Sakura ? :]] Sunt chiar curioasa ce se va intampla in continuare.

Bafta ! >:D<
Buuuuna! >:D< Mi se pare mie sau pe Sasuke il mustra constiinta? :))
Ai avut un capitol frumos, parca asta a fost cel mai frumos. L-ai structurat bine si ai avut descriere aproape suficienta. Actiunea a fost foarte buna, la fel si dialogul. Ideea capitolului mi-a placut mult, mai ales sfarsitul. :x
Astept continuarea. Succes! >:D<
Ma omori :(( Iti place la nebunie sa ma tii in suspans. Rusine sa-ti fie! Eu asa fac? Aaaa...ahh... ba da:)) Mi-ar fi placut ca in loc de acea.. "cina" sa fie ceva teatru din partea Sakurei. Adica sa vrea sa plece, dar bunaciunea aia de Sasuke 8-> sa nu o lase etc. Cred ca stii la ce ma refer. Stii nu? Bine, bine. Aha.. Si inca o data : Rusine sa-ti fie! Motivul este altul! Nu mai anuntat. Nu ma asteptam la asa ceva... M-ai dezamagit :)) Dar am sa te iert pentru ca ador fic-ul tau. Dialog, alea alea.. sunt buna toate. Greseli de tastare am vazut cateva. Parca. Ei bine, greseli de space am vazut, n-are nimic stai linistita :-j Astept next :P
Pagini: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15