My sin- The love..+14 YURI fic(by Denissu)

[Beatrix LaVey]

Buna>:D<

Corectura:

Dimineata in care ma trezesc (fara virgula) realizez ca este sambata.Yuna tocmai dormea langa mine, (virgula) prinsa de perna mea de parca cine stie ce pericole ar putea aparea. Eu nici nu ma clintesc pana nu o sorb din priviri cateva clipe. Parul ei blondin ma face atat de vesela si doarme asa de dulce de parca ar fii un bebelus infasat. Mainile ei slabute si albe prinsesera cu putere sarmana perna de puf si adormise bustean, (virgula) nesimtind gestul si poate uitand chiar ca eu ii atinsesem buzele cu o seara inainte. Imi vine asa de tentant sa ii dau o suvita de par rebela de pe obraji ca s-o pot admira mai pervers, dar ratiunea ma impiedica. La dracu si cu asta! Daca eram inca in corpul de baiat n-ar fi scapat netrezita si ma jucam cu ea grijuliu si o invadam de sarutari, dar asa trebuie sa ma port ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Totul trebuie practic sa revina la cum era inainte, magia intimitatii si sinceritatii care era prezenta aseara intre noi era exceptionala si nemaipomenita. O puteam face si juca pe propriile degete, acum se va trezi, capul ei va fi limpede, iar incercarile de a o imbratisa ar fi distruse. Teoretic, acum, (virgula) cand o sa se trezeasca, (virgula) daca incerc sa ma port mai ca o iubita cu ea, o sa ma respinga si o sa-mi reproseze (fara doua puncte) ca ea nu-i pe invers, ca ea nu iubeste fetele si tot asa insiruiri fara sens.
Ma dau jos din pat tiptil si las patura dezordonata. Patul pare ca un cuib jumatate parasit, (virgula) cu doar o fiinta ce dormiteaza in el, o fiinta care tanjeste dupa amor si liniste. Eu nu-i pot oferi acestea decat daca vrea. Ma indrept spre usa, o deschid incet, apoi cobor scarile putin repezita, (virgula) indreptandu-ma catre masa spre a lua ceva de mancat. In bucatarie, tatal meu sedea pe scaun citind ziarul si cu o cafea langa el. Remarc ca are parul ciufulit si poarta pijamalele cele gri pe care i le oferise mama, adica mama Akemei.
- Buna dimineata, tata! spun eu cu o voce calda.
Tata isi lasa ziarul pe masa si, (virgula) ridicand capul, da ''buna dimineata'' vesel. Aceasta veselie e cam ciudata, desi dimineata el era ori morocanos, (virgula) ori suparat din cauza anunturilor inutile din ziar. Ma uit in frigider si scot o cutie de suc natural de portocale, dupa care apuc doua pahare inalte de cristal, fara manere. Sucul se varsa in pahare ca o cascada cu o precizie impresionanta, (virgula) fara se se rastoarne mai deloc picaturi inafara vaselor de cristal. Iau o tava si provoc galagie incercand sa execut miscarile mele stangace. Tatal meu se cam stramba si ma ia la cearta ca de ce nu rog menajera sa ne aduca de mancat, ca in fond e platita sa faca treaba si iarasi filozofie aiurea.
- Tata, menajera nu stie ce-i place lui Yuna! Asa ca da-mi pace!
Eu (e de preferat a nu se folosi in vorbire '' eu '' sau '' tu '', fiindca sunt subiecte incluse in propozitie si zgarie pe urechi daca nu sunt puse in contradictoriu cu alt pronume de acest gen) pun niste paine prajita si margarina ca mic dejun. O rog pe menajera sa prajeasca niste oua asa, (virgula) de rezerva in caz ca musafira mea nu iubeste margarina. Pun totul pe o tava lucioasa si urc cu grija la etaj. Usa ramasese descuiata si cand intru observ ca Yuna de abia se trezise. Isi freca ochii, (virgula) dupa care imi spuse ''neata''. Eu simt o mangaiere si o satisfactie ciudata in acest ''neata'' al ei.Simt ca nu este suparata si ca nu-mi poarta pica pentru ce facusem. Aprob din cap, (virgula) dupa care asez tava pe masa cu oglinda. Ma asez langa ea in pat, o iau de mana incet si o mangai putin indoielnica. Starea mea de spirit se schimba incet si pare ca inauntrul meu se instaleaza un gol. Nu stiu ce sa-i zic. As vrea sa-i spun ca-mi pare rau, (virgula) desi nu-i adevarat. As vrea s-o sarut din nou, dar mi-e ca va reactiona urat. Sunt intr-o totala dezamagire si stangacie. Ea, (virgula) in schimb, (virgula) imi citeste aceste sentimente in ochi. Imi ridica barbia cu varful degetelor si incearca sa ma consoleze cu vorbe mieroase.
- Hei, ce-i cu fata asta lunga asa de dimineata? S-a intamplat ceva? Te-a certat tatal tau?
'' Mda, (virgula) adu-l pe tata in discutie. Gandeste-te macar o clipa prin ce divergente trec eu, (virgula) Yuna!''
- Nu, nu e asta ! Este vorba...De ce s-a intamplat aseara! Imi...Imi...pare rau ca a fost asa repede.
- De asta esti tu suparata? Hmm sa iti spun un secret. Sa stii ca din cati m-au sarutat pana acum, (virgula) tu esti prima fata care m-a sarutat.Si stii ce? Nu a fost rau...Mi-a cam placut! spuse coborand tonul Yuna si imbujorata in obraji.
Nu-mi vine sa cred ce aud. Prin urmare ar fi de acord sa repet faza. O voi face , dar nu acum. Inca exersez cum s-o abordez.Ma ridic putin din pat, apuc tava si o pun pe asternut in fata Yunei. Practic, (virgula) dupa aceasta discutie ii servesc micul dejun la pat. Eu, (virgula) nestiind ce prefera sa manance, (virgula) m-am temut ca n-o sa-i placa, dar blonda lua bucata de paine si margarina si incepu sa o manance incet. La final dupa ce termina prima felie, ma privi cu o uitatutra gingasa.
- Sa stii ca e tare buna! Tu nu mananci?
- Pai eu asteptam sa-mi spui daca iti place. Daca nu mergeam si mancam niste oua fripte jos.
- Cu tatal tau cel artagos?! Nici nu ma gandesc.
- Stii ce, (virgula) iubita, in dimineata asta e mai vesel, cred ca s-a lovit la cap in timpul noptii!
Yuna, cand auzi apelativul ''iubita'', (virgula) avu o clipa de ezitare. Acum se uita prin camera superficial si abia apoi se uita si la mine. Ma gandesc ca am facut o prostie zicandu-i asa. Ea ma priveste acum entuziasmata si imi cere sa-i zic mai des asa , dar ''iubito''. Mie imi convine. Credeam ca va bubui si ca o sa ma plesneasca, caci dupa ce am avut tupeul de a o saruta, am si alintat-o. Ma ridic din pat si ea, (virgula) disperata, (virgula) striga dupa mine, (virgula) caci unde am de gand sa ma duc. Nu-i raspund nimic si inchid usa, de teama ca tata sa nu auda ca noi vorbim chestii intime. Yuna, plina de o usoara veselie, (virgula) ma apuca de mana si ma trasa in pat, (virgula) obligandu-ma ca pe copii mici sa mananc. Ii fac asa zisa mica dorinta si mananc putin dintr-o felie de paine. Incerc sa ii explic ca peste o zi trebuie sa mergem la scoala si sa ne facem temele. Blonda, (virgula) cuprinsa acum de un dezust, se rasuceste prin pat rugandu-ma sa inchid subiectul cu scoala, ca e satula de ea ca i-a mancat zilele. Pe mine ma bufneste un ras grozav. Ea se stramba la mine si se face ca nu-mi vorbeste. Da' ce-am pornit cu dimineata-n cap? O cearta superficiala de copii? Si eu nu-i vorbesc. Se supara si ma intoarce cu fata la ea. Se face ca plange.
- Daca nu vorbesti cu mine, jur ca...ca... o sa plang!
- N-ai asa tupeu Yuna! Oricum am incheiat!
Yuna incepe sa-si intre in rol. Se mataie ca un copil. Eu, (virgula) suparata si ofensata de gestul ei, (virgula) ma zbat si nu mai pot sa ma controlez. Ea deja incepe sa se prosteasca rau. Ma urc in varful patului, ma asez in genunchi si o trantesc pe Yuna pe asternuturile albe ale saltelei. Ma priveste lacom si in tacere. Eu afisez o privire perversa. Oare am inchis usa? Ce sa mai? Ma aplec peste fruntea ei si ii rapesc un sarut patimas. De data asta unul incet, (virgula) nu lacom ca cel de aseara.
- Te rog, gata! Yuna rosti acestea si se ridica repede din pat. Nu din nou! E prea repede! Am spus ca accept anumite chestii, dar mai tarziu, acum e prea devreme! Imi pare rau!
Eu ma apropii de ea si o iau in brate. Drace, (virgula) ce am facut? Acum un minut ne jucam, iar acum totul e pe bune. Am suparat-o pe bune!
- Regret iubito, promit ca o sa am abtin. Ok? ii soptesc eu cu un glas subtire, cald, (virgula) specific femeilor.
Yuna da din cap in semn de iertare si incepe sa-si astranga hainele. Primul lucru dupa asta este indreptarea catre baie. Acolo am auzit-o schimbandu-se in hainele pe care le purtase ieri. Eu raman in mijlocul camerei cu ochii in soare, (virgula) cum se zice. Aproape ca-mi vine sa ma pocnesc singura. La dracu' cu corpul asta!
Dupa vreo 20 de minute o vad pe Yuna iesind din baie, isi ia la revedere cu o voce stinsa si apoi pleaca pe scari. Cand iasa pe usa, (virgula) glasul pasilor ei se stinge subit, la fel si veselia mea pe ziua de azi...

Marile probleme cu virgulele... Cre` ca m-am plictisit de cand am dat ctrl+c si ctrl+v :))
Drace!
Eeh, ma rog, te intrepti tu... Sper:-w !

Capitolul e bun, e foarte simpatic:)) Pacat ca Yuna s-a suparat! Hai, duduie, ca era doar un sarut, nu te-a luat la ''bombardare'' :)) [ Chiar, cand '' bombardam''? ;;) ]
Abia astept continuarea:>
Bafta la scris in continuare!

[neko_tamashi00]

buna! >:D<
ador capitolul :chuu:
Ma intreb cand os a accepte Yuna si o sa incepa actiunea adevarata :> :perv:

Abia astept acele momente:>

anyway imi place mult de ott fic'ul .si abia astept NEXTU >:D<

so GAMBATE la scris :ha:
ja ne! :bye:

[Erina Ozaki]

Iertati marea intarziere, dar scoala si lispa de idei --_--". Sankyu de commuri :* >:D< Nextul:


Capitolul 7

Yuna m-a lasat cu ochii in soare imediat dupa micul dejun. Nu mai ma simt bine, totul in jurul meu s-a prabusit fara sens, iar acum n-are nimic importanta. Ma avant in patul meu desternut tot frecandu-mi ochii fara motiv. Am o frustare intensa in mine si stiu sigur motivele. Mi-as dori chiar daca am inceput o viata noua, sa stiu ce s-a intamplat cu mine, cu Nobu cel din Berlin. Au trecut trei-patru luni, iar eu n-am nici macar idee ce s-a zis cu parintii mei, cu fosta amica, cum o fii reactionat colegii. Ma macina intrebarile despre trecutul meu insa... Pfoa la dracu' cu acest schimb de corpuri! Akemi si eu, Akemi cea reala a murit, in schimb eu am primit inca o sansa de la Cel de Sus.Okey, accept ideea, dar taman sa ma transform in femeie. Acum eu fiind baiat blocat, ma indragostesc de o fata si ma impiedica corpul, trebuie sa devin yuri. Si o chestie, eu din Berlin, din centrul Europei, ma trezesc la cuca-macai in Tokyo.
Ceea ce m-a surprins erau atatea fete noi cand m-am trezit cam acum o saptamana la spital, si inca ma uimesc cuvintele Yunei despre personalitatea lui Akemi. Eu am reusit sa o schimb in douazeci si patru de ore, cu alta gandire mai de Tokyo. Hmm...Trebuie totusi sa aflu ce s-a intamplat cu Nobu din Berlin, cu corpul meu. Nu pot sa las totul in urma , sa sterg cu buretele si sa ma fac ca n-am existat . Sa arunc asa 19 ani la gunoi. Imi imaginez ce distrusa o fi mama. Cred ca saraca a lesinat de multe ori pana acum si nu-i vine inca sa creada ca eu teoretic sunt mort.
Sambata mea este distrusa. Incerc sa ma scol din pat si ma uit prin telefon. Ma tententeaza grozav de mult sa sun pe mobilul din Berlin. Pana la urma impinsa de o forta necunoscuta a curiozitatii , tastez numarul punand prefixul de secret si cel de Germania. Duc telefonul la ureche si cu inima batand ca un ciocan, ascult in tacere. In cateva secunde, mobilul bipaie pe semne ca se face legatura. Ma simt inghetata, nu pot sa inchid pana nu raspunde cineva. La capatul celalalt , intr-un final se aude o voce stinsa de femeie suferinda. Glasul este clar, obiectiv, fara a prelungi mult comunicarea.
'' Buna ziua'' se strecura printre urechile mele. Un tremur ciudat mi se cuibareste in suflet. Nu raspund nimic, femeia tot insista cu intrebarea ''cine esti''. Vocea ei imi este clara ca un diamant slefuit. Este mama mea din Berlin. Oricat de mult as iubi poate Tokyo, pe Yuna si chiar bogatia in care intrasem, nu pot uita de unde am plecat. Stateam intr-un apartament cu 4 camere la marginea Berlinului. Locuiam eu cu mama si sora mea mai mare. Obisnuiam sa ne certam din nimicuri, sa ne intoarcem spatele facandu-ne suparati, apoi impacarea era rapida, calda cu o imbratisare sau strangere de mana. Off! Mi-e dor de ai mei, chiar daca e greu sa o spun, dar asa e.
Inchid telefonul in liniste. Il arunc pe pat, iar eu imi aplec brusc capul incepand sa lacrimez cu sughituri subtiri. Tatal meu, care
trecea involuntar pe langa camera mea, imi aude plansetul si intra ingrijorat la mine.
- Scumpo, ce ai? De ce plangi? intreaba parintele meu ducandu-si mana pe unul din umerii mei.
- Ni-nimic! raspund eu sec, acoperindu-mi fata si stergand lacrimile.
- Unde e Yuna? observa tata. Unde s-a dus? Credeam ca vine sa va plimbati prin curte sau sa mancati desert.
- Nu, tata. A plecat. Am suparat-o. Din cauza asta nu ma simt prea bine!
- Off, ce ati facut?
Nu-i raspund nimic tatei, crezand ca va inghiti minciuna unei certe adolescentine intre fete. Indiferenta il stapaneste imediat din momentul in care nu-i mai zic nimic. Stie ca poate n-are rost sa dau vreun raspuns pentru ca sunt si prost dispusa. Nu puteam sa-i spun ca ma atasasem de blonda si ca ma sarutasem cu ea cu o seara inainte.
- Asculta Akemi, inceteaza cu ifosele si pune mana fii mai serioasa!
'' Poftim, ce dracu de ifose?? Si asteapta putin, acum un minut imi ziceai ca sunt scumpa, acum ca sunt aiurita! Ce tata!!''
- Asculta, tu, tata, n-ai de gand sa-mi dai si mie putin ragaz sau dreptate! Si in plus am note bune!!
- Oo da! La tine 4 si 5 sunt note bune? Nu vreau sa stiu ce va insemna 10! se rasteste taica-meu.
Eu nervoasa, ma ridic de pe pat si incep la tip la el, la ce folos? Vorbim , ne ciondanim, ne aruncam cuvinte urate. Nu ma pot stapani. Acum incepe sa comenteze de notele pe care le luase Akemi inainte de incident si coma. Si eu trebuie sa rezolv situatia unei batute in cap care nu era in stare sa invete doua randuri cat sa treaca clasa.
Tatal meu incepe sa se enerveze de tot. La fata este rosu ca un rac. Deja furia ii atinge limitele maxime si il simt gata sa bubuie si tavanul. Ma trezesc apoi ca sunt in pat cu obrajul vanat si usturandu-ma. Cu ochii in lacrimi, imi pipai obrajul. Palma lui ramasese intiparita pe pometul meu si durea extrem. Ce puternic e! M-a azvarlit in pat. Eu plina de tupeu ii strig sa iasa. Mi-era teama la un moment dat sa nu cumva sa mai iau o palma.
- Sa nu indraznesti sa mai imi adresezi astfel de cuvinte jignitoare. Foloseste astfel de cuvinte cu curvele tale, nu cu mine pentru ca sunt taica-tau! Inteles?!
Nu apuc sa dau nicio replica, ca menajera apare in pragul usii cu telefonul fix in mana. Spune ca este cautat de cineva si isi cere politicos iertare. Tatal meu, mai calm, si rasufland greu, inhata telefonul si incepe sa vorbeasca diplomat disparand cu servitoarea pe scari. Ma duc, trantesc usa in urma lor si o si inchid.
- Fi-al dracului de nenorocit, cum indraznesti sa dai in mine? spun eu indreptandu-ma spre olginda. Usturimea mai disparuse, iar urmele palmei sale se inrosisera. Pe chipul meu alb acea pata strica tot aspectul. Teoretic este noul meu tata si poate sa mai ma cafteasca, dar el bubuie imediat fara motiv. Se enerveaza ca un isteric demn de dispret. Mai acum pe loc mi-as pune capat zilelor sa nu mai indur asa tampenii. Oficial ziua asta merge din ce in ce mai prost pana ma distruge psihic...

[neko_tamashi00]

Neko's in da'house ~~!
hmmmm ,a fost putin plictisitor, dar totusi unul foarte reusit :chuu:
Mi'a placut mult.Si wow ..nu ma asteptam sa o pocneasca taicasu :pfiu:
well..:)) abia astept nextuu ,care sper k o sa contina yuriii :perv: ...sperrr:))
so GAMBATE la scris >:D<
ja ne! :bye: