Juramant de Sange

[Crissu'Blacker]

Ok,stiu ca asta va va lasa un pic in ceata,dar lucrurile se vor lamuri pe parcurs.Astept parerile si criticile voastre!:zuppy02:

Capitolul 1

Noi inceputuri

Era chiar acolo.Cu Georgiana.Nu se putea gandi la ce urmeaza sa se intample. Dar totusi s-a intamplat.Era vina ei.Georgiana stia.Stia!
-Cum ai putut?!tipa Georgiana,fara sa-i pese ca cei din jur se uitau la ele.
Nu se putea intampla asta...Fata Cloei palise.Credea ca urmeaza sa mearga la o petrecere,sa se distreze,sa flirteze toata noaptea,poate chiar mai mult de-atat,dar totul era pe dos.Ea statea acolo,in fata Georgianei,fara sa stie ce sa zica.
-Eu nu stiu despre ce vorbesti...
Fata Georgianei se facuse rosie.O picatura de apa cobor usor de pe fata ei.Georgiana o pacalise.O adusese aici,ca s-o distruga...Stia in adancul sufletului ca era egoist ca gandea asa,dar,se gandea ea,Georgiana o cunoste.Stie ca ea nu e cea mai cinstita,buna si inocenta fiinta de pe pamant.Nici pe departe.
-Nu stii?...Hai sa-ti amintesc eu,atunci!Tu,presupusa ''cea mai buna prietena'' te-ai culcat cu iubitul meu!Cu iubitul meu,cu care in curand trebuia sa ma logodesc!Eu...
Cloe rase.Nu stia de ce facuse asta,ea doar o facuse,din instinct.
-Esti o nenorocita!
Ce urma sa se itample ii sfaramase ultima urma de demnitate a Cloei.Georgiana i-a tras o palma.N-a prea durut,dar gestul a contat.In inima ei,asta o duru.Dar stia ca Georgiana se simtise si mai rau cand a aflat.Dar ce-i pasa ce simtise ea,la urma urmei!Cloei nu-i pasa de sentimentele celorlalti,doar de ale ei.
-Fetito...-Cloe ranjise.-Ar trebui sa te obisnuiesti,in lumea reala,asa se intampla.Tu,care ai devenit invechita si urata,esti inlocuita cu cineva mai bun ca tine.
Asta era ultima picatura pentru Georgiana.Dintr-un impuls,o impinse pe Cloe.Chestia era ca,ele se aflau pe Marele Pod.Cloe cazuze in apa.Se zbatuse.Dar nu reusea.Apa era mai puternica ca ea.Era invinsa.Vedea doar albastru,atat...Ultimul lucru care-l vazu,a fost,o coada.O coada de sirena...Gandul ii zburara departe,pana cand deveni incostienta.Dar nu moarta.Safira nu putea sa o lase sa plece.

***

Imediat dupa aceea,Georgiana isi dadu seama de ce facuse.Isi ucise,cu mainile ei,prietena.Fosta prietena,adica.Nu vroia sa se termine asa.Dar,la urma urmei,Cloe si-a hotarat singura soarta.Ea doar isi facuse partitura.Da,asa trebuia sa gandeasca...Ea nu facuse nimic rau.Nu-si dadu seama,dar lesina.Nu mai rezista.Oamenii care au vazut ce s-a intamplat au chemat ambulanta.

***

Familia Cloei era indurerata.Si ex-ul Georgianei,amantul Cloei,era indurerat.Lipsa de respect,se gandea Georgiana.Era in spital.Suferise un soc.Ii venea sa rada.De ce facuse un soc,daca se bucurase ca a scapat de Cloe,a facut dreptate,si-a recapatat demnitatea,si,pe deasupra,nu era sa fie inchisa la inchisoare?Poate pentru ca,nu era bucuroasa.Tinuse la Cloe ca la o sora.Inca se mai simtea durerea tradarii,in sufletul ei.Plansese mult.Se simtea asa neajutorata,asa speriata.Dar,se gandea ea,trebuia sa-si traiasca viata din nou,fara tradatoarea de Cloe.Ha!Nici nu mai zise ''Domnul s-o ierte''.Nu-i pasa de ea,spera sa ajunga in iad!Off,pe cine pacalea ea,daca Cloe ar fii intrat in momentul asta in camera,ar fii imbratisat-o fara discutie.Ar fii iertat-o,ar fii vorbit cate-n luna si in stele,s.a.m.d.
Dar asta era imposibil sa se intample.Chiar ea,cu mainile ei,facuse sa fie imposibil...Sau cel putin asa credea...

***

Safira o puse in pat.Toate Printesele Sirene se inghesuisera in jurul ei,urmand sa vina si Regele si Regina.Era chiar ea.Fiinta pe care spera sa n-o mai vada niciodata.Dar o salvase,la urma urmei,era sora ei geamana de sange.Spera ca inca nu-si mai amintea ce s-a intamplat in trecut.Ce prostuta era!Sigur ca nu-si amintea!Ea a avut,in trecut,grija de asta.
-Este incredibil!Este chiar ea!strigau sirenele din jur.
-Linistitiva! striga Imparateasa Safira.
-Va rog,puteti sa ma lasati un pic singura cu sora mea?zise Safira.
-Desigur,majestate!spuse cea mai batrana si inteleapta dintre ele.Haideti,fetelor,numai cotcodaciti atata!
Si cu asta,plecasera.Safira se aseza.Isi dadu seama ca tremura.Cine n-ar face-o,la urma urmei?Serul care i l-a dat in trecut,poate nu mai functioneaza.Daca se intampla una ca asta,se va afla cu siguranta ce a facut.Dintr-o data,ii veni in minte ca ar putea s-o sufoce,cu perna.Nu,asta ar fii prea evident.N-avea cale de scapare.Tot ce putea face este sa nu-si piarda speranta.Dintr-o data,amintirea a ce a fost odata o fulgera in minte.
''Era vremea inncoronarii.Cloe trebuia sa fie incoronata.Dar Safira se simtea tradata.Ea facuse totul pentru popor.Ea era mai inteleapta.Ea era mai responsabila.Ea era mai matura.
Acum era in camera ei,cu Izzy,buna ei prietena.Probabil singura prietena...
-Nu este drept!Eu merit coroana aceea,nu ea!Ce are ea,si eu nu am?
-Pai...Stii este chestia ca...
-Ce chestie?!Safira se uita amenintator la ea.
-Aaa...Nu conteaza...Trebuie sa plec!
Izzy se duse spre usa,insa Safira o trase de mana puternic.
-Auu,ma doare,inceteaza!
-Asa si vreau!Sa te doara,imputit-o!Ia mai zi,acum,ce vroiai sa zici!
Izzy isi luase mana din stransoarea ei.
-Vrei sa stii motivul pentru care poporul nu te va numi niciodata Regina lor?Datorit faptului ca tu nu ai inima!Si probabil niciodata nu vei avea!
Si cu asta,Izzy tranti usa in urma ei.De-atunci,n-o mai vazuse niciodata...''
Gata...Acum,in minte,aude foarte clar cuvintele ''Datorita faptului ca tu n-ai inima!''
Incepu sa planga.Cloe incepu sa deschida ochii.
-Tu cine esti?...
***
Ma uitam prin jur,dar nu puteam sa vad nimic inafara de o fata care se uita fix in ochii mei.Parea furioasa.Ba nu,nu furioasa,ci agitate,dintr-un motiv sau altul.Dar unde ma aflam?Tot ce-mi amintesc e ca ultima data eram cu Georgina in drum spre o petrecere.Apoi ne-am certat.Si apoi,si apoi...Nu-mi pot aminti.Lucrurile sunt prea in ceata...Mintea mea e prea in ceata...
***
Eram speriata...Tremuram,imi era prea frica.Acum a adormit,dar ea nu va dormi la nesfarsit,si apoi,ea isi va aminti,va spune tatei si mamei iar viata mea avea sa ia sfarsit.Urmeaza sa fiu aruncata in Exilul Umbrelor...Adica,asta urma sa se intample,daca nu gaseam in curand o cale de iesire...Dintr-odata,am tresarit.Cineva ciocani incet si timid la usa.Off,cine mai putea fii.Cerusem in mod explicit sa nu fiu deranjata!Insa numai aveam vlaga ca sa mai si tip la printese sau personal.Si,la urma urmei,trebuia sa deschid,altfel banuiesc ca ar fii batut la nesfarsit,pana as fii inebunit de-a binelea!Deschisem usa,sis pre surpriza mea,in fata mea se afla Derek.
-Scuze,insa am auzit de la cineva ca Mira a fost gasita!
-Mda,vestile circula repede,aaai?
Se incrunta.Mereu era adorabil cand se incrunta.Si credeti-ma,se incrunta des.La o vreme am iesit cu el,eram foarte fericiti,pana cand,acel lucru se intampla.Saracul de el...Crede ca fata care se afla in pat,slaita de puteri,era iubirea vietii lui,cand defapt,iubirea vietii lui a fost mereu acolo,foarte aproape de el.Dar acest joc incepu sa-mi placa.Si eu l-am iubit,insa...A devenit pur si simplu plictisitor sa-l am mereu prin preajma.Eei bine,acum ca te-ai intors,draga mea surioara,aceasta povara cade pe umerii tai!Eu trebuie doar sa-mi joc rolul bine,si sa par convingatoare.
-Ce se intampla tigrule?Frumusetea celor doua surori laolalta te cam bulverseaza?
-...............
-Ce,ti-a mancat pisica limba?
Ma apropiam de el.Desi nu simteam niciun fel de atractie pentru el,jocul era prea distractiv pentru a putea renunta.
Se departa brusc de mine.
-Stii,Safira,imi amintesc ca in trecut erai o persoana adevarata.Cu o inima de aur.Dar acum...ai devenit o persoana fara pic de inima.Si probabil nu vei avea niciodata una.Nu vei iubi o persoana niciodata.Pentru tine,oamenii din jurul tau sunt doar niste marionete.
Ma scutesti de toate astea?!Acum doua secunde ochii mei erau plini de dorinta,dar acum sunt plini de ura.Si nu doar pentru el,ci si pentru draga mea surioara.Insa ceva ma soca in vorbele lui.’’Tu n-ai inima.Si nu vei avea niciodata una!’’.Serios,acum,scria cineva toate astea?!

[Crissu'Blacker]

Pai,deoarece ati venit cu atat de multe pareri(:zuppy02:)Va aduc si capitolul 2,care sper sa fie mult mai bun ca primul,si imi pare rau ca e cam scurt.A,da,si va rog sa nu aruncati cu rosii din prima,sunt cam noua in domeniu:

Capitolul 2
S.O.S---Totul a luat-o razna
Derek trecu abatut pe langa mine,si se intinse langa Cloe.El ii lua mana intra ei.Ceva din privelistea asta imi provoca...o tristete profunda.Simteam inaintrul meu o stare ciudata,de parca am pierdut un lucru important din viata mea.Doar ca...acum doua minute imi batusem joc de el si ma jucam cu inima lui,iar acum ma comportam ca un copil de gradinita careia i-a fost furata acadeaua de un copil mai mare.Si mai puternic.Acel copil mai mare era chiar Cloe.Ciudat...Nu Cloe mi-a furat viata,ci invers,insa eu eram cea ranita profund...’’Esti sigura ca nu exagerezi?Macar un pic?Adica,te rog,ranita profund?Poate mofturoasa,dar chiar asa,ranita profund?E aberrant sa zici asa ceva!’’.Bine,official,imi urasc vocea interioara!Adica,daca nici vocea din-nauntrul meu nu ma prea place,atunci chiar ca sunt sigura pe lume!’’Ai grija,iar aberezi!’’.Oare inebuneam?Adica nu orice om normal aude voci suparatoare!Daca ceea ce auzeam eu era vocea mea interioara,trebuia sa-mi spuna ceva placut,incurajator!’’Dar cine a zis ca sunt o simpla voce interioara?Nu draga,sunt maim ult de-atat!Nu sunt o chestie care iti face pe plac mereu,ca slujitorii tai!Sunt cu mult mai mult de-atat!Sunt mai buna de-atat!Adica,oricine si orice e mai bun ca tine!Dar,revenind la subiect,eu sunt constiinta ta!As vrea sa pot spune `incantata de cunostinta` dar nu prea pot,deoarece nu-i o chestie prea imbucuratoare intalnirea cu tine!De asta poti sa fii sigura!Oricum,chiar daca te plac sau nu,e spre datoria mea sa-ti dau un sfat,asa ca...Uite ce trebuie sa faci!Sau cel putin ce ar trebui sa faci!Da-te batuta!Recunoasteti vina!Oricum se va afla,odata si odata,n-ai cum sa impiedici asta,si stii prea bine!Daca recunosti acum,poate n-o sa fie asa duri cu tine!N-ai alta solutie!Sau ce,crezi ca nimeni nu va afla ca chiar inainte de incoronare ai drogat-o pe Safira(asa-i,adevarata Safira)ai sedat-o ca sa-si piarda memoria si ai lasat-o pur si simplu pe lumea din suprafata,fara niciun sprijin?!’’...Toate astea i se invartira prin minte.A inebunit?Nu,daca ar fii inebunit,probabil ca ar fii facut o prostie pana acum!Se simtea ametita...Numai putea sta pe propiile picioare...Tot ce-si mai aminti era ca Derek s-a aplecat deasupra ei,si i-a soptit ceva la ureche,insa nu reusi sa-si dea seama ce.Probabil era vorba de un ‘’Te simti bine?’’ insa nu,mai tarziu avea sa-si dea seama ca el i-a spus ‘’Te-am prins!’’ si cea ce urma,eei bine,veti afla mai tarziu!
`
| ~ |
Intr-un final,am deschis ochii.OK,nu se putea spune ca totul a fost un vis,sau mai bine zis,un cosmar,deoarece...Aia nu era camera mea.Cel putin,asa credeam.M-am ridicat in maduva oaselor,si am fost socata sa vad cat de slabita eram.Dar am continuat sa merg,deoarece,asa cum spunea tata,’’Esti o adevarata luptatoare!’’.Bine,nu era chiar adevarat,defapt,eram foarte sensibila si neajutorata,dar asta doar cateodata,pentru ca uneori pot fii...o nenorocita.Cuvintele Georgianei imi rasunau in cap tare si clar.O picatura se lasa sa-mi cada.Nu putea fii un vis,simteam aceea durere in sufletul meu...Georgiana nu mai poate face parte din viata mea.Chiar eu am indepartat-o...Dar nu puteam sa continui sa bocesc,trebuia sa fiu puternica,si descopar...unde ma aflu.Pentru ca clar nu ma aflam in vila mea uriasa de pe Square Central.M-am uitat mai bine in jur.Era o priveliste pur si simplu infricosatoare!Peste tot pe pereti se aflau poze si portreturi cu mine!Desi nu parea sa semene identic cu mine.Adica,corpul era al meu,dar infatisarea era diferita.Fata din poze(deoarece am ajuns la concluzia ca nu eram eu)avea un par mai lung ca al meu,si era de un roscat foarte aprins.Nu puteam fii eu,pentru ca eu eram o blonda,si nu m-am vopsit niciodata,si in caz ca o voi face,nu m-as vopsi roscata nici moarta!Desi nu-mi statea chiar rau...’’Cloe,concentreazate!Nu esti aici ca sa faci observatii inutile!Nici nu stii de ce esti aici!Descopera!Cerceteaza!Investigheaza!’’.Bine,ultimul cuvant nu se potrivea asa de bine,adica,nici politai nu sunt,si nici Sherlock Holmes!De Watson nici nu mai spun...Oricum,chiar ca trebuie sa descopar multe...Asa ca Det. Cloe isi continua ‘investigatia’!Hmm,ochii erau ai mei,de un negru patrunzator,dar era ceva diferit la ei.Erau fara mila,reci...Ultima data cand m-am uitat in oglinda ochii mei erau blanzi si prietenosi.N-are nici stilul modei.Ce-i cu rochia aia?Unde naiba a gasit-o ,la Second Hand cu 1$ ?Bine,lasand la o parte asta,mai erau si alte poze,care nu le-am vazut in viata mea!Zau,asa!Ceva imi atrasese atentia.Era o hartia mototolita.Am ridicat-o incet,si am reusit sa descifrez ce scria in ea:
“Draga Safira...Sau ma rog,Mira,Cloe,cum ai vrea tu sa te numesti!Sunt sora ta!Stiu ca poate o sa ti se para ciudat,nici nu stiu daca-ti amintesti sau nu!Dar nu conteaza,cand vom fii din nou impreuna o sa-ti explic toata povestea!Scriu mesajul asta in graba,ca EL sa nu-si dea seama.Asculta bine!Trebuie sa ma salvezi!Gaseste,Vegheaza,Asigureaza,Salveaza!Da-ti seama!
PS:Nu poti avea incredere in nimeni,mai ales in omul care spune ca te iubeste!Sa nu-l crezi pe EL!”
Era asa ciudat...Si ma rog,cine dracu’ era “EL”.Putea fii mai clara!Si ce-i cu numele astea?Mira,Safira...Si chestia asta cu:Gaseste!Vegheaza!Asigureaza!Salveaza!...
Cu un sigur lucru sunt de-acord:Nu poti avea incredere in nimeni!’’Mai ales in tine,mesaj stupid!’’.
_________________________________________________________________________________
''Adevarul este frumos, nici o indoiala… dar la fel sunt si minciunile.''Dar cred ca tu stii mai bine,nu-i asa,Safira?

[Crissu'Blacker]

Capitolul 3
Revenirea
Incet,incet ma trezeam.Cand am devenit 100% constienta,am ramas nedumerita.Ce se intamplase?Unde ma aflam?Asta nu putea fii palatul meu!Mi-am putut da seama de asta chiar si prin intunericul din camera in care ma aflam.Eram atat de confuza...Ultimul lucru pe care mi-l amintesc era...DEREK.Derek!El m-a adus aici!Acum imi aminteam clar.Intamplarile din aceea zi au inceput sa mi se deruleze clar si raspicat in minte:
“Mi-am dat seama ca Derek m-a intepat cu ceva in brat.Si acel ceva am reusit sa-mi dau seama ca era o seringa!Imi injecta somnifere in corp,in asa fel incat sa devin incostienta.Am incercat sa ma opun,dar el era mai puternic.Si nu era nimeni care sa ma protejeze.Asta doar daca nu,printr-o minune,se trezea sora-mea.Putin probabil,asa ca putem fii deacord ca sunt destinata pieirii.O durere patrunzatoare incepea sa-mi napadeasca corpul.Eram pierduta,efectiv.Si nu aveam cum sa stiu ce urma sa se intample cu mine.Ce viitor imi era destinat.Desi vederea mea devenea din ce in ce mai neclara,puteam auzi foarte clar un ciocanit timid la usa.Vroiam sa tip,insa Derek,care imi anticipase miscarea,imi puse repede mana la gura.Trebuia sa fiu ingrozita,dar n-am putut rezista sa nu ma stramb cand am simtit palma lui peste gura mea.Adica,palma lui era plina de sudoare,si transpiratia lui imi picura incet in gura!Bleach!
-Ce e?!striga Derek nervos.
-Regina Safira e acolo?Au venit regele si regina,si vor sa vorbeasca cu ea.
-Nu-I aici!Habar n-am!
Derek se duse repede afara,dar nu inainte sa ma lege bine cu o funie.Dupa aceea,pleca,trandind repede usa dupa el,ca sa nu-I de-a nicio sansa servitoarei ce se intampla in camera aceasta.Habar n-aveam ce discutau,si cert ca nici nu-mi pasa.Ma gandesc ca n-avea sa ma scoata pe usa afara,in vazul tuturor,deci asta insemna ca…M-am cutremurat la acel gand…Asta insemna ca el era un stix,deoarece numai acele creaturi se puteau teleporta,iar teleportarea era singura optiune de-a ma scoate din palat fara sa nu stie nimeni,m-am gandit eu.Stiam prea bine ce este un stix.Ei erau creaturile noptii,care nu se puteau numi locuitori ai Regatului Marilor,desi locuiau cu noi.Nu,ei erau dusmanii nostri.Erau niste creaturi care aveau inauntrul lor un ou nox.Si asta ne aduce la ce este un ou nox.Un ou nox era ceva ce avea inauntrul lui orice locuitor al regatului.Aceste oua stau acolo,inauntrul nostru,fara sa se activeze,insa unii oameni aveau din nastere un ou nox intunecat,si asta ii transforma automat intr-un stix.Un stix era o creatura intunecata,care emana intunericul suprem,si sunt jumatate ingeri,sau mai bine zis demoni,si jumatate vampiri.Ei erau eleganti,fermecatori,dar in acelasi timp cruzi si nemilosi.Scopul lor era sa-I rapeasca pe toti locuitorii regatului,si sa-I transforme intr-o armata de stix,iar cei care se opun,vor fii ucisi pe veci.Apoi,cand armata va fii intregita,iar familia regala distrusa,ei vor ataca Pamantul,suprafata,si le vor rapi tuturor sufletele si spiritele.Insa se mai zice ca exista 5 eroi legendari,care se vor alia si impreuna vor salva universul.Parerea mea e ca toata povestea asta cu cei 5 legendari este o mare prostie,o poveste pentru copii mici.Asa ca nu trebuia sa ma bazez pe asta.Trebuia sa ma bazez odata pentru totdeauna pe sora mea.Viata mea depindea de ea.Ea era unica mea sansa.Trebuia sa-I scriu un mesaj,si asta repede…M-am uitat nedumerita prin jur.Spre norocul meu,aveam o bucatica de hartie lasata pe birou,dar aveam o problema:cum reuseam sa ajung la ea?Singura cale era magia,asa ca am inchis ochii si m-am concentrate.Nu-mi prea placea sa folosesc magia,pentru ca ea presupune mult efort si energie.Trebuia sa ma concentrez doar pe ce vroiam sa se intample.Si asta am facut.Iar spre norocul meu,o bucata de hartie a zburat spre mine totodata cu un pix,si am inceput sa scriu.Dupa ce-am terminat,am mai aruncat o singura privire.Era un scris mare,urat,dar descifrabil.Tot cu puterea mintii,am pus biletul pe masa,si apoi m-am relaxat cat puteam de mult.Trebuia sa am mintea limpede,ca sa pot face un plan.Dar nu prea mai aveam timp de un plan.Somniferele alea erau foarte puternice,iar telechinezia mi-a oboist corpul.Ochii mei incepeau sa se inchida,si tot ce se intampla in jurul meu incepuse sa-mi fie necunoscut…’’.Era foarte clar ca vrea sa ma omoare.Desi nu inteleg de ce nu a facut-o pana acum.Si ma intreb daca el stie cine sunt eu cu adevarat?

‘’In cu totul alt loc,in acelasi timp,in aceiasi lume.’’

Oficial,eram foarte speriata.Adica,de ce n-as fii?Usa camerei e incuiata pe dinafara,ultimele mele amintiri includ moartea mea,am gasit un bilet ciudat si derutant care in mod ciudat chiar imi era adresat mie,camera asta e plina cu poze cu o fata care s-ar putea spune ca-mi e geamana,daca n-ar fii acele diferente,and…n-am semnal la telefon,deci nu pot suna la 112!In mod cert n-o sa fac nimic in legatura cu biletul ala,deci singura mea grija e cum sa scap.Am incercat deja sa bat la usa,dar nu s-a intamplat nimic,desi as fii putut jura ca am auzit niste soapte.Mai trebuie sa spun ca eram disperata?M-am cuibarit pe un fotoliu mic si dragut,care se afla intr-un colt din incapere.Am inchis ochii incet,si amintiri din trecutul meu au inceput sa-mi inunde capul.

‘’-N-ar trebui sa bei atat de mult.
-Georgina,fii serioasa!E o petrecere,toti oamenii din jurul nostru ori sunt beti,ori sunt drogati!Ori sunt amandoua!
-Tocmai de aceea ti-am zis ca nu vreau sa merg!Asta vrei sa ajungi?O drogata care nici nu stie pe ce lume traieste?!
-Stii ceva,nu eu te-am obligat sa mergi!
De ce dracu’ ma dadacea acuma’?Sufeream prea mult,si ea stia asta foarte bine!Nu intelegea ca pur si simplu vreau sa ma imbat si sa-mi alung amaraciunea?
-Chloe,stiu ca tie greu sa infrunti adevarul,dar asta nu inseamna ca trebuie sa-ti distrugi viata pentru totdeauna!
-NU mie greu sa infrunt niciun adevar!
Nu-mi pasa daca toata lumea din bar se uita la noi,tot ce vroiam era sa fiu lasata in pace!
-Chloe,stiu ca e dificil pentru tine sa accepti ,dar traieste realitatea!
-Da’ de ce naiba iti pasa tie daca ma imbat,daca sufar sau chiar daca mor?!
-Pentru ca tin la tine!Nu vreau sa fiu un simplu spectator la distrugerea ta!
-Ei bine,va trebui,pentru ca eu nu ma mai intorc acasa!
-Stii ceva?O sa te las in pace!Din partea mea poti face ce vrei!Eu doar vroiam sa-ti spun ca la cineva pe lumea asta inca ii mai pasa de tine.
Si cu asta,pleca.O iubeam pe Georgina,dar ea nu poate intelege prin ce trec eu acum.Dar avea dreptate intr-o privinta.N-o sa stau aici sa ma droghez ca proasta.Dar G. a plecat deja,si nu cred ca mai vrea sa auda de mine in noaptea asta,asa ca mai bine il sun pe Sam.Zis si facut.In timp ce-l asteptam sa vina,mi-am amintit cat de bine ne distram eu,Sam si Georgina cand eram mici.Eram cei mai buni prieteni.Dar acum am crescut si lucrurile s-au schimbat.Acum Georgina si Sam se iubeau,sau cel putin asa credeam eu.Sau logodit,chiar daca inca sunt tineri.Aveau deja planuri.Doar ca ma temeam ca aceste planuri nu ma includ si pe mine.Oare lucrurile vor mai fii vreodata ce au fost odata?’’.
Pana ca amintirea sa se fii terminat,nu mi-am dat seama ca plangeam.Da,asta a fost inceputul sfarsitului.Si cand ma gandeam ca atunci sufeream pentru ceva un pic mai minor.Dar nu cu mult.Trebuia sa fac ce spunea Georgina.Trebuia sa ma maturizez.TREBUIA.Altfel,ma temeam ca nimic nu va mai fii ce a fost odata…

‘’In Lumea Oamenilor,trebuie sa te confrunti cu unele temeri,si sa speri ca totul va iesi bine.O sa ne rugam alaturi de voi…ca din rai sa nu izbucneasca iadul!’’

Eram o idiota,si chiar nu ma indoiam de asta.Nici nu stiu de ce ma duc la inmormantarea asta,cand toti cei prezenti acolo o sa se uite urat la mine,adica,nimeni nu ma vrea acolo,si nici nu stiu de ce m-ar vrea.Dar chiar imi pare rau pentru ce-am facut.Plang mereu,chiar si acum imi vine sa plang.Era o zi de iarna,rece si neprimitoare,iar cativa fulgi de zapada se lasau sa cada pe pamant.Era exact ca in ziua in care…eu am ucis-o pe Chloe.Nici macar nu-l iubeam cu adevarat pe Sam,cel putin nu in felul ala,m-am logodit cu el doar din dorinta parintilor mei.Si doar pentru o greseala,Chleo nu mai e aici,sa-mi inveseleasca zilele cu glumele ei seci,iar fara ea,pentru mine viata chiar nu mai poate avea sens.As vrea sa pot schimba tot ce s-a intamplat,dar cu totii stim ca asa ceva ar fii imposibil,oricat de mult ne-am dori sa o putem face.Eram atat de adancita in ganduri,incat nu mi-am putut seama ca am ajuns langa cimitir.Inaintam incet,si dintr-o data,toti ochii s-au intors spre mine,plini de ura.Era ca nunta mea,imbracata in negru,plina de ura si tristete,iar in fata,in loc de un preot si un sot,ma astepta cosciugul prietenei mele,care era gol.
‘’3 vieti,o singura inima.O fata care si-a tradat sora in trecut,iar acum plateste pentru tot,fiind rapita de un grup de stix,o fata care si-a pierdut identitatea pentru totdeauna.Cine sunt parintii ei,cine sunt prietenii ei,in cine se poate increde cu adevarat?Si o fata care,dupa o veste soc,si-a intampinat cea mai buna prietena pe calea pieirii,acum trebuie sa se confrunte cu toata suferinta si ura posibila.’’