27-11-2008, 08:11 PM
Hey. Revin:) Se pare ca lumea nu se prea ingramadeste la ficul meu- oameni buni, scriu ori rau ori voi nu apreciati originalul? preferati aceleasi ficuri prafuite de cand lumea si pamantul, sau mi se pare mie?!?- Asa. Cei ce au citit ficul meu, si celor ce le-au placut nu pot sa le spun ca ma bucur ca le place.
Lithium-angel: gomene ca ti-am gresit numele. Si, lasa ca vezi tu:> peste noapte mi-au mai venit cateva idei originale, asa ca s-ar putea sa ramai O_O
Aikad: tu nu prea faci complimente, nu?:)) So ar trebui sa ma simt privilegiata. Anyway, ma bucur ca va place ficul.
So, here is the next chapter:
Capitolul 2
Trezit din visare de dragul meu Clive, care nu se putuse indura parca sa ma lase sa cucai cu capul pe birou, ma ridic putin somnoros cu gandul sa imi iau o cafea.
- Haide Ryan, fi serios, imi spune el incercand sa continuie discutia inceputa inainte sa atipesc.
- Dar chiar vorbesc serios. Adica, fii sincer. Tu ai putea vedea o femeie care sa se uite la mine ?
- Chiar sunt sincer. Ce ai ?!?... nu mirosi in vreun fel, si nici nu esti urat ca dracu�. Gaseste-ti o puicuta.
- Parca aveai o iubita.
- Da... si ca orice barbat � luat � eu incerc sa traiesc prin tine.
- Las-o balta ! ii spun eu si apoi inchei discutia
Urmeaza 3 minute de tacere. Clive se tot plimba prin birou, in timp ce eu imi faceam o cafea.
- Fa-mi si mie una ! imi zice intr-un sfarsit el privind obosit si frecandu-se la ochi.
Ce-i drept... e destul de tarziu. Ora 23 :17 nu e ora potrivita sa bei cafea, insa dupa cateva predici din partea sa am ramas fixat sa beau cafea la aceasta ora tarzie, pentru a nu adormi. E in orice caz destul de ciudat cum ma pot lasa influentat de aceasta persoana.
� Clive... � imi spun eu.
Tipul venise la C.I.A cam in aceeasi perioada cu mine, si, amandoi am incercat sa ne integram cam in acelasi timp. Bine, diferenta e ca pe mine majoritatea ma cunosteau de cand lucrasem la acel caz, insa integrarea mea tot mai constituia o problema. Acum, dupa aproximativ 7 ani de cand lucram in cadrul Biroului de investigatii C.I.A. se pare ca am ajuns unul dintre cei mai cunoscuti. Revenind... Tipul era foarte de treaba si in momentul de fata era cel mai apropiat prieten al meu, care ma cunostea ca in palma. Se pare ca pana la urma relatia dintre unchiul si matusa mea se racise. Incercau sa ma contacteze, insa, asa ocupat cum eram nu prea aveam timp si de ei. Ce este si mai ciudat este ca aproape devenisem obsedat de meseria mea. Uneori mai si visam cazuri la care lucram sau la care lucrasem de curand, asta numai daca cumva se intampla sa am acelasi vis care ma tot urmarea de 14 ani.
- Auzi...am auzit ca maine seara se desfasoara o expozitie la Luvru... imi spune el. Si am auzit ca sefu� vrea sa securizam intrarea.
- Nu e ciudat ? ii spun si eu intr-un sfarsit.
- Ce sa fie ciudat ? isi ridica el ochii atintiti cu un moment un urma spre parchetul lucios din birou.
- Pai atatea celebritati interesate de expozitie. Ai zice ca acum s-au trezit din hibernare.
- Ei, stii cum sunt vedetele. Cand prind momentul sa iti arate fata fii singur ca o s-o si faca.
- Mda... cred ca ai dreptate, adaug la un moment dat.
***
Barbatul, sau mai precis o persoana care la varsta aia trebuia sa fie un barbat, se ridica in cele din urma de pe canapeaua din birou. Doi ochi il urmarira pana cand privirile celor 2 personaje li se intersectara.
- O sa fie uimitor ! adauga intr-un final persoana de dincolo de birou.
- Asta daca TU o sa iti faci treaba, adauga cealalta voce.
- Fi linistit iubire, doar stii ca poti conta pe mine. Pe langa asta, ce ar putea sa mearga prost ?
- Pai nu stiu... poate tampitii aia de politisti care isi baga nasul peste tot... ?
- Fi serios scumpete, nu sunt asa de inteligenti.
- Samantha, te-ai gandit vreodata ca ii subestimezi ?
- Nu, si nici nu cred ca o sa o fac.
- Bine atunci, o sa ma duc sa fac ultimele pregatiri necesare. Si nu uita, la 19 :15 esti acolo, da ?
- Ok.
Barbatul iesi mai apoi valvartej din camera, si asta dupa ce se lasa convins de privirile insistente ale Samanthei ce ii spuneau ca poate avea incredere. Ajuns la masina, acest porni nu foarte grabit spre depozitul de unde avea sa isi controleze materialele necesare.
***
� In sfarsit am ajuns acasa � isi zice Ryan constatand cu stupoare ca era ora 2 fara un sfert. Fara a mai manca ceva, se schimba la repezeala si se baga in pat, rupt de somn. Incearca sa adorma, insa din cauza oboselii nu putu inchide un ochi. Nu era pentru prima data. In plus, stomacul incepea sa il deranjeze. Si parca la comanda, mai avea si avea nevoie la baie... Astfel incat, in cele din urma, se ridica din pat.
Ps: daca vreti pozele, doar spuneti si vi se v-a dat:D
Lithium-angel: gomene ca ti-am gresit numele. Si, lasa ca vezi tu:> peste noapte mi-au mai venit cateva idei originale, asa ca s-ar putea sa ramai O_O
Aikad: tu nu prea faci complimente, nu?:)) So ar trebui sa ma simt privilegiata. Anyway, ma bucur ca va place ficul.
So, here is the next chapter:
Capitolul 2
Trezit din visare de dragul meu Clive, care nu se putuse indura parca sa ma lase sa cucai cu capul pe birou, ma ridic putin somnoros cu gandul sa imi iau o cafea.
- Haide Ryan, fi serios, imi spune el incercand sa continuie discutia inceputa inainte sa atipesc.
- Dar chiar vorbesc serios. Adica, fii sincer. Tu ai putea vedea o femeie care sa se uite la mine ?
- Chiar sunt sincer. Ce ai ?!?... nu mirosi in vreun fel, si nici nu esti urat ca dracu�. Gaseste-ti o puicuta.
- Parca aveai o iubita.
- Da... si ca orice barbat � luat � eu incerc sa traiesc prin tine.
- Las-o balta ! ii spun eu si apoi inchei discutia
Urmeaza 3 minute de tacere. Clive se tot plimba prin birou, in timp ce eu imi faceam o cafea.
- Fa-mi si mie una ! imi zice intr-un sfarsit el privind obosit si frecandu-se la ochi.
Ce-i drept... e destul de tarziu. Ora 23 :17 nu e ora potrivita sa bei cafea, insa dupa cateva predici din partea sa am ramas fixat sa beau cafea la aceasta ora tarzie, pentru a nu adormi. E in orice caz destul de ciudat cum ma pot lasa influentat de aceasta persoana.
� Clive... � imi spun eu.
Tipul venise la C.I.A cam in aceeasi perioada cu mine, si, amandoi am incercat sa ne integram cam in acelasi timp. Bine, diferenta e ca pe mine majoritatea ma cunosteau de cand lucrasem la acel caz, insa integrarea mea tot mai constituia o problema. Acum, dupa aproximativ 7 ani de cand lucram in cadrul Biroului de investigatii C.I.A. se pare ca am ajuns unul dintre cei mai cunoscuti. Revenind... Tipul era foarte de treaba si in momentul de fata era cel mai apropiat prieten al meu, care ma cunostea ca in palma. Se pare ca pana la urma relatia dintre unchiul si matusa mea se racise. Incercau sa ma contacteze, insa, asa ocupat cum eram nu prea aveam timp si de ei. Ce este si mai ciudat este ca aproape devenisem obsedat de meseria mea. Uneori mai si visam cazuri la care lucram sau la care lucrasem de curand, asta numai daca cumva se intampla sa am acelasi vis care ma tot urmarea de 14 ani.
- Auzi...am auzit ca maine seara se desfasoara o expozitie la Luvru... imi spune el. Si am auzit ca sefu� vrea sa securizam intrarea.
- Nu e ciudat ? ii spun si eu intr-un sfarsit.
- Ce sa fie ciudat ? isi ridica el ochii atintiti cu un moment un urma spre parchetul lucios din birou.
- Pai atatea celebritati interesate de expozitie. Ai zice ca acum s-au trezit din hibernare.
- Ei, stii cum sunt vedetele. Cand prind momentul sa iti arate fata fii singur ca o s-o si faca.
- Mda... cred ca ai dreptate, adaug la un moment dat.
***
Barbatul, sau mai precis o persoana care la varsta aia trebuia sa fie un barbat, se ridica in cele din urma de pe canapeaua din birou. Doi ochi il urmarira pana cand privirile celor 2 personaje li se intersectara.
- O sa fie uimitor ! adauga intr-un final persoana de dincolo de birou.
- Asta daca TU o sa iti faci treaba, adauga cealalta voce.
- Fi linistit iubire, doar stii ca poti conta pe mine. Pe langa asta, ce ar putea sa mearga prost ?
- Pai nu stiu... poate tampitii aia de politisti care isi baga nasul peste tot... ?
- Fi serios scumpete, nu sunt asa de inteligenti.
- Samantha, te-ai gandit vreodata ca ii subestimezi ?
- Nu, si nici nu cred ca o sa o fac.
- Bine atunci, o sa ma duc sa fac ultimele pregatiri necesare. Si nu uita, la 19 :15 esti acolo, da ?
- Ok.
Barbatul iesi mai apoi valvartej din camera, si asta dupa ce se lasa convins de privirile insistente ale Samanthei ce ii spuneau ca poate avea incredere. Ajuns la masina, acest porni nu foarte grabit spre depozitul de unde avea sa isi controleze materialele necesare.
***
� In sfarsit am ajuns acasa � isi zice Ryan constatand cu stupoare ca era ora 2 fara un sfert. Fara a mai manca ceva, se schimba la repezeala si se baga in pat, rupt de somn. Incearca sa adorma, insa din cauza oboselii nu putu inchide un ochi. Nu era pentru prima data. In plus, stomacul incepea sa il deranjeze. Si parca la comanda, mai avea si avea nevoie la baie... Astfel incat, in cele din urma, se ridica din pat.
Ps: daca vreti pozele, doar spuneti si vi se v-a dat:D
![[Imagine: sig3a.jpg]](http://imageshack.us/photo/my-images/171/sig3a.jpg/)