In love with a vampire

[RaYnutza]

Capitolul 14

Orele trecura pe nesimtite pentru cei doi indragostiti, adormiti unul in bratele celuilalt. Delia insa se trezise prima, si-si petrecu timpul admirandu-l pe vampirul ei. Chipul sau parea atat de angelic in lumina soarelui ce tocmai isi facuse aparitia de dupa norii inversunati. Razele acestuia patrundeau prin ferestrele inalte si ajungeau pana la cei doi descoperindu-i imbratisati sub asternuturile albe, martorii iubirii lor ce tocmai fusese consumata. Delia zambea cu multumire la vederea acelui chip alb, rece, dar totodata cald…cald din pricina iubirii ce i-o purta fetei si care o facea atat de fericita. Mainile lor erau impreunate de ore, niciunul indraznind sa le departeze parca din teama de a o pierde pe persoana iubita. Tanara indeparta cu grija mana de pe pieptul iubitului cu intentia de a se ridica in sezut ca sa-i mangaie chipul. Insa planurile ii fura stricate de catre vampir ce simtise ca Delia incearca sa se departeze si o stranse si mai tare de incheietura tragand-o deasupra lui strivindu-i sanii de pieptul sau. Cu ochii inca inchisi acesta spuse:
- Unde crezi ca pleci?
- Nu vroiam sa plec nicaieri prostutule, zambi fata. Vroiam sa ma ridic sa te admir si mai mult. Pari un inger firav care cere protectie atunci cand dormi. Ma induiosai prea tare si nu am putut sa ma abtin.
- Mai bine saruta-ma in loc sa ma admiri. Deschise ochii si o trasese pe fata aproape de el, fetele lor fiind foarte apropiate. O lua cu o mana de ceafa si-i cuprinse buzele intr-un sarut violent care o surprinsese pe fata. Dintr-o miscare ajunse el deasupra fetei tinandu-i mainile prinse deasupra capului, continuand sa o sarute violent, dar cu pasiune. La finalul sarutului tanara il musca pe Marcus de buza lasandu-i sa curga un firicel de sange. Acesta icni si se departa de ea.
- Acum mai par lipsit de aparare? Ranji vampirul.
Delia nu stia ce sa faca, sa-l plesneasca pentru ca a sarutat-o asa violent, sa-l sarute in continuare?. Nici ea nu stia daca in momentul de fata simte frica sau iubire. Ceva o nelinistea insa, fiindca ochii lui o patrundeau, incat avea impresia ca vede prin ea. Sirul gandurilor fuse interrupt de mainile vampirului care o apucasera bland de mijloc si o trageau mai aproape. Inima ei batea cu repeziciune, i se facuse pielea gaina, ochii ei erau atintiti in ochii lui patrunzatori.
- Simt frica, micuto de ce tremuri?
- M-ai speriat, de ce m-ai sarutat asa? Pentru o clipa am avut senzatia ca vrei sa ma devorezi.
- Hmmm, dar nu e o idee rea. Te-as devora toata- ii dadu o suvita la o parte din fata ochilor si continua sa vorbeasca pe un ton calm-dar apoi cu ce as mai ramane? As muri pentru tine, intelegi?
Delia se calma la auzul cuvintelor lui si sari la gatul sau incolacindu-si mainile si sarutandu-l cu patima. Aceasta intrerupse sarutul si sari ca arsa din pat:
- MAINE E BALUL !!
Marcus ramase uitandu-se perplex la ea si adauga: - Ce bal?
- Balul majoratului. E o petrecere pentru toti elevii din anii terminali. Apopo, sti ca mergi cu mine nu?
- Eu? La o petrecere? Cred ca ai innebunit, ii raspunse pe un ton suparator, dar nu reusi sa o miste pe Delia cu acel ton. In schimb ii arunca o privire incruntata, parea ca-i ies flacari din ochi. Rasufland resemnat Marcus accepta. Delia, vizibil fericita se arunca in bratele lui sarutandu-l scurt pe toata fata. Apoi se indeparta repede si spuse:
- Trebuie sa ma duc la cumparaturi, nu am cu ce sa ma imbrac. Vreau sa arat traznet. Sa o sun pe Alina sa o intreb daca merge la cumparaturi. Se dadu jos din pat si se indrepta catre gentuta alba de unde scoate telefonul. Ii ridica nerabdatoare clapa si forma numarul Alinei. Se uita din curiozitate la ceas si vazu ca era ora 2, statuse cu Marcus 6 ore, tanara zambi in sinea ei, dar gandurile ii fura intrerupte de vocea de la capatul celalalt al firului.
- Da Delia. Ce faci? Cum de nu ai venit la scoala nici astazi? Am vrut sa te sun, dar am uitat.
- Nu face nimic. Nu am venit fiindca s-au intamplat multe de cand am plecat de la tine, dar iti povestesc eu. In acelasi timp, Marcus ciuli urechile mai bine cand auzi ce-i spune fata prietenei sale. I se paru ciudata ultima replica. Ce se intamplase? Delia neobservand reactia lui Marcus, continua conversatia, desi inauntrul ei ii era teama sa-i povesteasca ce se intamplase seara precedenta: Te-am sunat ca sa te rog sa mergem la cumparaturi. Sau tu ai deja cu ce sa te imbraci la Bal?
- Nu, nu am, cand vrei sa mergem?
- Acum….
- Cum adica acum? Stai sa se termine ora si ma duc si eu acasa sa ma schimb, sa mananc, sa fac un dus.
- Sa nu aud comentarii, mancam in oras, si lasa spalatu ca doar nu se vede murdaria pe tine. Cand se suna?
- Pai, in 10 minute. Avem engleza.
- Ok, in 10 minute sunt in fata scolii. Te-am pupat, pa pa.
- Pa pa
Inchise clapa telefonului si se intoarse cu un zambet larg catre Marcus, care insa ii pieri imediat ce-i vazu fata incruntata, privind-o fix cu ochii. Cu vocea tremuranda, il intreba:
- Ce s-a intamplat? De ce ma privesti asa?
- Pot sa stiu si eu ce anume s-a intamplat aseara? Te-am auzit din intamplare spunandu-i lui Alina lucrul acesta. Delia incercand sa scape pentru moment adauga:
- Dar de cand asculti conversatiile altora? Nu sti ca nu e frumos?
- Nu te mai purta ca o copila incercand sa schimbi subiectul cu remarci inutile. Ii replica imediat vampirul pe un ton separator.
- Sti ceva? Sunt in intarziere. Ne vedem maine, sa vi la 7 sa ma iei sa mergem la bal si ai face bine sa apari. Isi lua in fuga hainele si iesi ca o vijelie din camera, tremurand. Stia ca nu e bine ceea ce facuse, trebuia sa-i spuna, dar ii era prea teama. Ii va spune intai lui Alina ca sa o sfatuiasca ce sa faca. Mergea incet si apasat pe strada si se framanta intruna. Fara sa-si dea seama ajunse deja in fata scolii unde Alina o astepta.
- Pot sa stiu si eu ce-a durat atat? Te-am asteptat 20 de minute. I se adresa Alina pe un ton nervos.
- Hai ca nu am chef de cicaleli, am probleme, si m-am afundat in ganduri, nici nu mi-am dat seama cum am ajuns aici. Alina isi schimba imediat expresia fetei nervoase intr-una plina de curiozitate. Hai sa mergem la cumparaturi si vorbim pe drum. Spuse Delia
Cele doua fete mersera la brat vorbind. Se oprira la o pizzerie ca sa manance ceva, dar motivul era mai degraba acela de a sta jos, fiindca Delia era sigura de reactia Alinei. In timp ce povestea, Delia nici macar nu se atinsese de mancarea ei, pe cand Alina infuleca cu niste ochi mari cat cepele, aproape ca uita sa respire.
- Crede-ma ca mi-e teama sa-i povestesc lui Marcus. Daca afla ca m-am intalnit cu el e in stare sa se duca dupa el si sa se lupte. Nu vreau ca asta sa se intample atat de curand. Eu sincer nici nu mi-am dat seama ca isi va face aparitia atat de repede. Doamne, mult prea multe intamplari intr-o singura saptamana. Si-si duse mana la crestet vizibil ingrijorata.
- Delia, spuse Alina intr-un sfarsit dupa ce lua o gura zdravana de suc, eu sincer cred ca trebuie sa-i spui. In primul rand ca sa-i dovedesti ca poate avea incredere in tine. Asa ceva nu se poate ascunde cu usurinta, si ar fi dezamagit daca nu i-ai spune. Gandeste-te ca el vrea sa te protejeze. In al doilea rand, e dusmanul lui de moarte pe care il cauta de multa vreme. Nu crezi ca totusi e mai bine ca toate astea sa se termine mai repede?
- Ai dreptate, daca as mai astepta sigur Lordul Vladimir si-ar strange o alta armata pe care ar folosi-o impotriva celor doi frati. Dorind sa incheie subiectul ca sa nu se framante toata ziua o intreba pe tanara: Ia zi ce se mai intampla pe la scoala?
- Nimic interesant, am aflat ca o sa avem o colega noua. Cica ar fi din Bucuresti. A, o sa fie in clasa cu tine.
- A da? Eh, si-asa nu ma intereseaza. Eu am altele pe cap. Sa sti ca m-am gandit serios sa ma las de scoala.
Alina se inneca cu ultima gura de suc cand auzi ce i-a spus prietena sa. Dupa o tuse zdravana, ii spuse:
- Tu ai innebunit de tot? Ti s-au scurt-circuitat neuronii? Cum sa te lasi de scoala?
- In caz ca nu ai observat nu am nevoie de scoala. Ma marit in curand, am deja un castel, si voi trai vesnic. Pot sa am ceea ce vreau si fara sa ma angajez sa muncesc pe branci si asa mai departe.
- Dar chiar acum? Mai ai un an. Te-ai gandit la parintii tai? Ei spera sa ai liceul terminat si bacul luat. Asculta-ma pe mine, fa-o pentru ei. Pana la urma ai ajuns pana aici, fa un efort si treci de pragul acesta.
- Nu stiu ce sa fac. Pentru ei crede-ma ca as termina liceul, dar numai la carte nu-mi sta mie capul acum. Si ce rost are sa termin anul cand nu o sa iau bacul daca nu invat?
- Eu ti-am spus ce sa faci. Acum depinde de tine, dar crede-ma ca gresesti daca te lasi de scoala.
Delia ramase muta, ingandurata, vorbele prietenei ei ii rasunau intruna in cap. Parca ratiunea ii spunea sa ramana sa termine scoala, dar inima ei vroia sa ramana langa Marcus sa duca la bun sfarsit inevitabila lupta sa poata trai linistita. Dupa cateva minute bune de liniste, adolescenta adauga pe un ton serios:
- Voi ramane la scoala, dar dupa aceea ma voi face nevazuta. Ii voi multumi pe parintii mei, pentru ei macar sa fac acest lucru. S-au sacrificat pentru mine si desi nu suntem bogati, au facut totusi posibil sa am aproape tot ceea ce-mi doresc.
Alina incuviinta din cap si hotari ca e timpul sa plece la cumparaturi. S-au ridicat de la masa, au platit nota si s-au indreptat tacute catre oras.