Un puzzle de 10 imagini

[Ryuu]

~~~Asa cum am promis am sa pun capitolul 2
Astept critici ca asta merita capitolul meu:)) , dar sper sa va placa ficul nostru:-p

Capitolul 2:Biblioteca


Seara cand luna era regina printre stele , pe mine somnul nu ma lua.Lacrimile imi curgeau mereu pe obraz.Acum nu mai aveam parinti.Totul va fi pustiu acum in casa cand parintii mei nu mei erau.Dintr-o data,parca ceva a facut sa treaca asa ceva prin mintea mea,adica sa ma duc la primaria orasului deoarece acolo era o biblioteca unde erau toate informatiile despre oras si in acelasi timp si de cei care locuiau in ei.
Nu am mai stat pe ganduri , asa ca mi-am luat jacheta neagra pe mine si niste cizme asemenea jachetei.Cand am deschis usa sa ma indrept spre primarie , jos , am observat ca este un bilet.Eram inspaimantata,dar m-am aplecat incet-incet si am luat biletul.Cand l-am deschis am obseravt o poza si langa ea scria:"Te astept.Am sa iti arat ceva".Nu am priceput ce vroia sa insemne acel bilet , dar stiam ca are legatura cu biblioteca si nu am mai stat pe ganduri, asa ca am plecat spre biblioteca.Ajuns in fata primarie unde in interior se afla biblioteca, vad o lumina aprinsa la etajul 2 al cladirii uriasa inconjurata de copaci falnici.Acum, nu mai imi doream sa aflu de acea fata cate ceva, ci doar sa aflu de ce lumina este aprinsa acul la miezul noptii deoarece primaria se inchidea mereu la ora 21:00 si lafel si biblioteca orasului.Era foarte ciudat.
Am luat o creanga de la un copac de langa un geam si l-am spart.Fara a mai sta pe ganduri, am sarit pe geamul spart pentru a ma duce la etajul doi sa vad ce este in acea camera unde lumina era aprinsa.Cand ajung in fata usii, am observat ca pe ea scrie biblioteca orasului.Am stat si am privit in jurul meu pentru a vedea unde este lacatul care trebuia sa fie la usa.M-am tot uitat in jur , dar fara speranta.Lactul nu era deloc.Parca se evaporase.Imi era foarte teama , dar mi-am luat inima-n dinti si am deschis usa bibliotecii incet-incet.
Dupa ce am deschis-o , am observat un fel de lumina niscatoare.M-am uitat cu multa tentie si am observat ca este o fantoma , care parea a fi mai "batrana" , care tinea in mana niste documente pe care era scris numele Saitoru.Marea coincidenta era ca aceste era numele meu de familie.Am dorit sa aflu ce vrea acea fantoma sa afle despre mine , asa ca am intrat in biblioteca printre rafturile pline cu carti si documente vechi prafuite de parca nu au mai fost atinse de mii de ani si nici sterse de praf.Am incercat sa nu fac niciun zgomot , dar fara de folos deoarece cartile erau pline de praf si eu am stranutat.Fantoma a auzit si s-a intors cu capul in spate , dar spre fericirea mea am scapat fara a ma vedea.Imediat dupa ce am strnutat si fantoma sa se intoarca , m-am aruncat pe podea,care era si ea vece si plina de praf , ca sa nu ma vada fantoma.Dupa ce m-am ridicat de pe podeaua prafuita , am vazut ca acea fantoma disparuse , iar in urma ei a lasat acele documente pe care scria numele meu de familie.Am fugit de dupa raftul unde eu m-am ascuns pentru a vedea ce a cautat fantoma prin documentele familiei mele.
Le-am ridicat de de jos si am observat ca pozele parintilor mei au fost taiate cu o linie rosie.Dupa ce am observat asa ceva , lacrimile cristaline nu s-au mai oprit deloc.Acum , tot ce simteam in sufletul meu era numai durere si razbunare.
Inima-mi era plina de furie.Stiam din copilarie , din povestile spuse de mama mea care erau adevarate , ca fantomele sunt chemate de cineva prin incantatii , pentru a omori oameni.Nu imi mai pasa acum cine tot trimite acele ilete , tot ce ma intersesa pe mine era sa aflu cine a convocat acele fantome si de ce tocmai asupra mea , si mai ales cine era acea persoana care semana cu un inger si de ce m-a ajutat atunci cand a vrut acea persoana necunoscuta sa ma omoare.
Am plecat acasa foarte trista si plina de furie.Ajunsa acasa , m-am indreptat spre biroul tatalui meu , printre petele de sange care erau peste tot in apartament , si am luat dintr-un sertar un pistol pentru ai omori pe cei care imi satu mereu in calea aflarii mele de acea persoana care a chemat fantomele si mai ales pe cei care ma dispretuiesc.
Dupa ce am luat arma , am inceut sa ma indrept spre camera mea si am incercat sa adorm , dar fara de folos. Eram prea nervoasa pentru a mai putea adormi.Dintr-o data trei batai s-au auzit in usa apartamentului.M-am ridicat din pat si am mers sa deschid usa.Cand am pus mana pe cleanta am ramas paralizata cateva secunde.Am deschis-o , dar nu am vazut nici un om , doar inca un bilet.Am ajuns la culmea disperarii.Nu mai suportam sa mai gasesc inca un bilet , dar l-am ridicat si l-am citit.In el scria cu sange rosu o propozitie care de data aceasta nu ma mai inspaimanta..."Nu vei scapa niciodata de mine"
Imediat dupa ce l-am citit l-am rupt in bucatele.
-Am sa aflu cine tot imi face asta si jur , jur ca dupa ce aflu am sa omor acea persoana.
Am mers pe holul din apartament care era plin de pete de sange , pana am ajuns in camera mea.Intr-un final am reusit si eu sa adorm.
A doua zi de dimineata , m-am trezit si cand m-am dus spre baie , nu mai era nimic.Toate petele de sange nu mai erau pe gresia alba ca neaua.Am stat cateva minute si m-am gandit daca are legatura cu acea fiinta care semana cu un inger.Dupa ce mi-am facut toalete , am iesit din bloc in aceleasi haine pe care le-am avut si in seara cand am mers la biblioteca.Lumea putea sa creada ce vrea , ca mie tot nu imi pasa.

~~~Va urma~~~