[Ridicarea] Petrecerea: intalnirea celor cazuti.

[Xpt1]

"Ceva imi spune ca începe sa devina interesanta petrecerea" a fost o replica la care Saar nu se astepta. Desi parea putin speriat, dezorientat, speriatnu era chiar deloc. Furia clocotea in el, iar ceea ce pe altii ii facea sa creada ca este frica, era doar o incercare disperata de a se calma. Doar o incercare de a nu-si dezvalui forma, sperand ca, defapt, nu este nici un cazut acolo, iar daca intr-adevar este vre-un cazut, habar n-are ca el este cazut, deasemenea. Se auzi o pocnitura, apoi inca una si, incetul cu incetul, toate geamurile crapara. Rand pe rand, fiecare geam se crapa si se sparse. Dupa ce se sparsera toate geamurile, inainte ca o umbra sa acopere lumina palida ce venea din incapere, cu o faţa speriata, Amaranth spuse: "Nu iar..." Insa de data asta era diferit. Acea umbra, desi era a unui cazut, lucru ce se observa din pricina aripilor ce se intindeau incet, intunecand baloconul, nu era un pericol pentru cei doi. Apropiindu-se cu pasi mici si rasunatori, forma i-se contura din ce in ce mai mult, pana cand...

O.o .c: De unde ai stiut ca scriu poezi? Nu-mi amintesc sa fi publicat vre-o una pe-aici...
Oricine poate sa continue... desi as dori sa stiu cum vedea Amaranth aceste scene.