10-09-2011, 03:07 PM
Denisa cu întărziere îmi anunţ sosirea. *smiles*
Nu am lăsat la celălalt din cauza că nu îl finalizasem, dar aseară am fpcut-o şi după am citit şi acest ultim-post pe care l-ai pus şi astăzi l-am terminat.
Da, ai avut greşeli şi eu le-am văzut. Nu doar de tastare dar şi de exprimare şi undeva ai mâncat o literă două. Sincer e bine că la tine minusul sunt greşelile de tastare, fiindcă în rest totul merge în plus.
Toate capitolele mi-au plăcut, ai intrat bine în forţă şi admir asta. Şi ştii de ce: pentru că nu faci ca alţi scriitori, care o i-au domol mai mereu şi lasă acţiunea pe ducă, o uită şi piere la final.
Ai dinamizat bine ideile, situaţia pe moment a fost extrem de bine conturată zic eu.
Ştii spun asta fiindcă vreau să văd ceva dinamic, ceva picant... Iar tu ai aşa ceva. Poate unii nu observă, sau privesc cu alţi ochi, eu văd diferit.. nu sunt un geniu în literatură.. dar îmi dau părerea şi prin ceea ce-mi transmiţi tu mie, observ că tema se înalţă tot mai sus.
Momentan am să mai tac şi revin asupra altui aspect care m-a bucurat enorm şi mi-a adus zâmbetul acela blând pe chip. Am zâmbit cu poftă şi îţi mulţumesc.
Felul în care ai descris, prezentat situaţia i-au apropiat pe toţi. Parcă m-am simţit cuprinsă şi eu la rândul meu de iubirea familiară pe care restul o transmit lui JaeJoong. Nici nu-ţi dai seama cum inima a început să tremure de fericire în mine.. de parcă s-a abătut acea iubire necondiţionatăasupra mea... Excepţional sincer. Şi acum parcă mă cuprinde plânsul de bucurie.. Nu ştiu ca să explim foarte mult în cuvinte acum.. dar a fost bine clădit totul în partea în care toţi au început să îi dea o mână de ajutor.
Finalul a completat mult şi mi-a plăcut cum JaeJoon a acţionat. Acum şi-a arătat chipul îndurerat, lautra care suferă şi să sperăm că ceva bun va rezulta.
Pe scurt mi-a plăcut enorm. Vreau nextul cât mai curând. Totuşi să nu te forţezi. :]
Nu am lăsat la celălalt din cauza că nu îl finalizasem, dar aseară am fpcut-o şi după am citit şi acest ultim-post pe care l-ai pus şi astăzi l-am terminat.
Da, ai avut greşeli şi eu le-am văzut. Nu doar de tastare dar şi de exprimare şi undeva ai mâncat o literă două. Sincer e bine că la tine minusul sunt greşelile de tastare, fiindcă în rest totul merge în plus.
Toate capitolele mi-au plăcut, ai intrat bine în forţă şi admir asta. Şi ştii de ce: pentru că nu faci ca alţi scriitori, care o i-au domol mai mereu şi lasă acţiunea pe ducă, o uită şi piere la final.
Ai dinamizat bine ideile, situaţia pe moment a fost extrem de bine conturată zic eu.
Ştii spun asta fiindcă vreau să văd ceva dinamic, ceva picant... Iar tu ai aşa ceva. Poate unii nu observă, sau privesc cu alţi ochi, eu văd diferit.. nu sunt un geniu în literatură.. dar îmi dau părerea şi prin ceea ce-mi transmiţi tu mie, observ că tema se înalţă tot mai sus.
Momentan am să mai tac şi revin asupra altui aspect care m-a bucurat enorm şi mi-a adus zâmbetul acela blând pe chip. Am zâmbit cu poftă şi îţi mulţumesc.
Felul în care ai descris, prezentat situaţia i-au apropiat pe toţi. Parcă m-am simţit cuprinsă şi eu la rândul meu de iubirea familiară pe care restul o transmit lui JaeJoong. Nici nu-ţi dai seama cum inima a început să tremure de fericire în mine.. de parcă s-a abătut acea iubire necondiţionatăasupra mea... Excepţional sincer. Şi acum parcă mă cuprinde plânsul de bucurie.. Nu ştiu ca să explim foarte mult în cuvinte acum.. dar a fost bine clădit totul în partea în care toţi au început să îi dea o mână de ajutor.
Finalul a completat mult şi mi-a plăcut cum JaeJoon a acţionat. Acum şi-a arătat chipul îndurerat, lautra care suferă şi să sperăm că ceva bun va rezulta.
Pe scurt mi-a plăcut enorm. Vreau nextul cât mai curând. Totuşi să nu te forţezi. :]