Misterele intunericului [Renee x Yoko]

[starnight]

XIII.Lucruri ascunse


Dimineata veni ca deobicei,prea repede.Nu era o dimineata frumoasa,ci una posomorata.Picaturile de ploaie cadeau pe geamul,camerei lui Renee,care de aceasta data,era pregatita de scoala.Astazi avea as mearga cu taxi-ul pentru a nu intarzia.
Pe Yoko nu il vazu,dar nici nu dorea sa dea ochii cu el dupa seara trecuta.Se urca in taxi si se indrepta spre obisnuita ei scoala.Plictisita,astepta in banca inceperea orelor.De maine programul avea sa se schimbe,in curand veneau examenele,asa ca va trebui sa mearga zilnic la biblioteca.
Totusi,azi avea noroc.Din cele sase ore obisnuite,doua se amanasera si fata putu merge mai devreme acasa.
''Ce proasta pot fi!!''gandi ea.''Mi-am uitat umbrela''.Fugi prin baltile jucause de apa,pana ce ajunse acasa.Era uda din cap pana in picioare.Isi arunca hainele pe pat si intra sub dus.Picaturile calde ii incalezau corpul inghetat de apa ploii.
In final se hotari sa isi faca temele,asa ca iesi usor din cada si isi acoperi corpul cu un cerceaf din matase.Vroia sa mearga sa se imbrace,cande,deodata,auzi ceva.Usa era inchisa,deci numai niste prieteni ciudati,cum ar fi monstrii puteau sa o viziteze.
Fata se propti suor de perete.Isi lega cearceaful si asculta.Tremura toata si avea o stare de greata infernala.Nu putea intelege ce se intampla cu ea.Parca se afunda in intuneric cu o ameteala de nedescris.Dintr-o data auzi o voce care rasuna in camera:
-Crezi ca are dreptate??Crezi ca Yoko e asa drept cum pare?/
-Caleb??!!Ce iti pasa tie?
-Poate nu ma crezi,dar toata viata ta e o minciuna!Inteleptii Lumii de Apoi au stiut de la nasterea ta ca esti speciala.Totusi,pe la sapte ani,cand i-au anuntat pe parintii tai,acestia nu au fost de acord sa te lase as inveti magie.Peste un an,cineva din consiliu,a controlat prin magie un hot care ti-a omorat parintii.
-Nu e adevarat!!Yoko nu ar fi facut asa ceva!!
-Atunci,cum iti explici ca nu ai murit??Te putea ucide si pe tine!!
Renee cazu in genunchi,plangand.Nu putea crede asa ceva.Daca era adevarat,insemna ca Yoko planuise totul de la inceput.De frica,isi stranse cearceaful mai tare.Statu asa,pana,cand pe usa,aparu Yoko.Fata sari in picioare si nervoasa tipa la el:
-Esti un mincinos!!De ce mi-ati ucis parintii??Esti un egoist!Te-ai gandit numai la tine si la lumea ta,dar la mine nu!!Nu ti-a trecut prin cap ca vei lasa un copil orfan??Vreau as pleci,chiar acum!!Hai pleaca!!
Lacrimile fetei curgeau siroaie.Yoko o privea patrunzator.Da gresise,dar fata nu stia intreaga poveste.Intr-un impuls de moment o tranti pe fata de perete si isi puse mainile de o parte si de alta a capului fetei.Renee il privea speriata cu lacrimile curgandu-i.
Yoko ii sopti la ureche:
-De ce il crezi pe el??
Parea gelos.Dintr-o data data ii cuprinse buzele intr-un sarut tandru,pasional,limba intrand printre dintii inclestati ai fetei.Sarutul o lasa pe bruneta,fara aer timp de un minut.Cei doi simteau sarea provenita din lacrimile fetei,care alunecau pe buzele rosiatice.Pareau ac isi pun toate sentimentele in acel sarut.Intr-un final,Yoko ii dadu drumu,iar fara a mai spune nimic,disparu.
Bruneta era distrusa.Ea il alungase,dar stiuse ca e o gresala.Obosita se ghemui lipita de perete,racoarea acestuia facandu-i bine.Ramase asa ore in sir gandindu-se doar la gresala facuta.Nu vroia sa se miste de acolo.Aflase prea multe lucruri care o ranisera in acea noapte,iar plecarea lui Yoko umpluse paharul.
Isi stranse mai bine cearceaful in jurul ei si incepu as planga cu patima.Nu se obosi sa se imbrace,nu ii pasa daca racea,tot ce vroia era ca Yoko sa se intoarca .Regreta din tot sufletul alegrerea facuta,dar nu mai putea sa dea timpul inapoi.Ramase asa ore intregi,tinandu-se de genunchi.Nu era decat ea si linistea profunda,in singuratatea ametitoare.


Sper ca va placut.Am incercat as tin cont de sfaturi si sa am mai multa descriere!!

Va rog as cititi si speranta dragostei si astept comenturi al ambele ficuri:zuppy11: